Inspecţia Judiciară a rămas fără conducere din 1 septembrie

Mandatele inspectorului-şef şi inspectorului-şef adjunct de la Inspecţia Judiciară s-au încheiat, începând cu 1 septembrie, ceea ce înseamnă blocarea activităţii principale a instituţiei. CSM trebuie să delege în aceste funcţii, dar şi să discute ordonanţa lui Toader de a prelungi mandatele actuale.

Mandatele lui Lucian Netejoru (inspector-şef) şi al lui Gheorghe Stan (inspector-şef adjunct) de la Inspecţia Judiciară s-au încheiat în data de 1 septembrie. Până la delegarea unor inspectori şefi, întreaga activitate a instituţiei este blocată, în condiţiile în care nu pot fi lucrate noi sesizări cu privire la eventuale abateri disciplinare ale magistraţilor şi nici nu vor putea fi încheiate cercetările derulate în acest moment de către inspectorii judiciari, toate documentele aferente având nevoie de un aviz al conducerii, după cum informează Mediafax.

Pentru a evita ca activitatea Inspecţiei Judiciare să fie blocată, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a transmis în urmă cu câteva zile, spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii, o ordonanţă prin care cere prelungirea mandatelor lui Netejoru şi Stan, până când se ocupă aceste funcţii.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a contestat oportunitatea adoptării de către Guvern a unei ordonanţe de urgenţă pentru asigurarea beneficiului interimatului actualei conduceri a Inspecţiei Judiciare, în mod automat şi pe perioadă nedeterminată, prin excluderea Consiliului Superior al Magistraturii din procesul decizional de delegare în funcţii de conducere.

„Asociaţia Forumul Judecătorilor din România solicită Guvernului României să nu dea curs unei potenţiale iniţiative de adoptare a unei ordonanţe de urgenţă cu privire la prelungirea de drept, prin efectul legii, a mandatului inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, sub forma interimatului până la organizarea unui nou concurs, la o dată incertă”, se arata în comunicatul public transmis de AFJ.

Dosarele Inspecţiei Judiciare

Inspecţia Judiciară (IJ), condusă de Netejoru şi Stan, o cercetează, în două rânduri, pe procuroarea DNA Alexandra Lăncrănjan, care lucrează la dosarul Tel Drum, în care este investigat şi liderul PSD, Liviu Dragnea. 

În iulie 2018, IJ s-a autosesizat după ce Lăncrănjan a făcut unele comentarii pe Facebook , contrazicându-l pe ministrul Toader pe tema incriminării abuzului în serviciu în legislaţia germană. De asemenea, în februarie, Inspecţia Judiciară s-a autosesizat si a declansat cercetari prealabile faţă de procuroarea Alexandra Lăncrănjan dupa ce jurnalista Sorina Matei si site-ul Lumea Justitiei au acuzat-o că a participat o reuniune unde erau prezenţi şi politicieni. 

Săptămîna trecută Inspecţia Judiciară a cerut sancţionarea procurorului militar Bogdan Pîrlog, cel care a fost prezent în Piaţa Victoriei şi de la a cărui sesizare parchetul a început una dintre anchetele în acest dosar. Inspecţia Judiciară a anunţat, luni, că a dispus cercetarea disciplinară a procurorului militar Bogdan Pârlog pentru un articol publicat în luna ianuarie prin care ar fi adus „atingere onoarei profesionale ori prestigiului justiţiei”.

Judecătorul Bogdan Mateescu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a reacţionat după ştirile privind cercetarea unor magistraţi de către Inspecţia Judiciară în urma unor sesizări sau autosesizări. Reacţia vine după ce informaţiile potrivit cărora procurorii militari din dosarul 10 august fac obiectul unor verificări au fost prezentate de mass-media pe surse, iar ulterior confirmate de Inspecţia Judiciară.

"Văd în ultimul timp din ce în ce mai multe ştiri în legătură cu efectuarea unor verificări prealabile de către Inspecţia Judiciară, prezentate a fi declanşate în urma unor sesizări sau autosesizări. Inclusiv eu am fost avertizat public prin intermediul unui anumit site că sunt obiectul unor verificări, anterior oricărei înştiinţări oficiale, informaţie care s-a dovedit ulterior că este reală", a declarat Bogdan Mateescu.

La rândul ei, Camelia Bogdan, judecătoarea care l-a condamnat definitiv pe magnatul Dan Voiculescu la închisoare, a fost exclusă din magistratură ca urmare a unei lucrări a Inspeciei Judiciare. Camelia Bogdan a fost acuzată că a ţinut cursuri pentru Ministerul Agriculturii care s-a constituit parte civilă în dosarul Institutul de Cercetări Alimentare (ICA).  În 16 aprilie 2016, inspectorii care au analizat cazul Cameliei Bogdan au decis să respingă sesizarea şi au arătat că nu există nicio abatere disciplinară din partea judecătoarei. Decizia a fost însă infirmată de Lucian Netejoru, inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare, care a decis să transmită sesizarea la Secţia pentru judecători a CSM. În argumentaţia sa, Netejoru arăta că judecătoarea Camelia Bogdan ar fi încălcat articolul 99 din legea magistraţilor, articol potrivit căruia constituie abatere disciplinară încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese, incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii.

Pe de altă parte, când vine vorba de interimate în sistemul judiciar, ministrul Justiţiei Tudorel Toader este împotrivă. La începutul acestei luni, Toader l-a contrat pe procurorul-şef adjunct al DNA Nistor Călin, care spunea că în instituţie sunt doar 7 procurori delegaţi pe funcţii. "Apreciind promptitudinea procurorului-şef adjunct de la DNA, constat că sunt 20 şi nu 7 delegări, precum ne spunea ieri. Rămânem în aşteptarea unui răspuns corect şi complet!", a scris Tudorel Toader pe Facebook.

Inspecţia Judiciară nu a remis protocolul încheiat cu SRI

Mai mulţi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au cerut săptămîâna trecută, într-o scrisoare deschisă, directorului SRI să trimită Consiliului protocolul încheiat de Serviciu cu Inspecţia Judiciară, întrucât cea din urmă instituţie nu a făcut acest lucru. În scrisoare se arată că Inspecţia Judiciară este singura instituţie judiciară care "a refuzat în mod nejustificat" să îl trimită.

Într-o scrisoare deschisă adresată lui Eduard Hellvig, directorul Serviciului Român de Informaţii, şi semnată de mai mulţi membri ai CSM, se arată că, "având în vedere interesul public manifestat în legătură cu protocoalele încheiate de instituţii din cadrul autorităţii judecătoreşti cu Serviciul Român de Informaţii, Consiliul Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, a solicitat tuturor instituţiilor judiciare să îi remită spre consultare, până la finalizarea procedurilor de declasificare, toate protocoalele în cauză".

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul General au înaintat de îndată protocoalele solicitate, chiar dacă la acel moment nu erau încă declasificate, arată sursa citată.

Inspecţia Judiciară, deşi a confirmat încheierea unui astfel de protocol, este singura instituţie care "a refuzat în mod nejustificat" să îl comunice Consiliului, cu toate că documentul i-a fost solicitat în două rânduri, în 27 martie 2018, respectiv 12 aprilie 2018, se menţionează în scrisoare.