Inculpaţii din dosarul „Jaful Secolului”, condamnaţi la 10 ani de închisoare

Inculpaţii din dosarul „Jaful Secolului”, condamnaţi la 10 ani de închisoare

Decizia nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs la Tribunalul Bucureşti     FOTO: Adevărul

Judecătoria Sectorului 1 i-a condamnat pe Petru Nica, Romulus Aurelian Paven şi Gabriel Constantin Velescu la 10 ani de închisoare, iar pe Ionela Popa, iubita lui Velescu, la doi ani şi jumătate cu suspendare, în dosarul cunoscut drept "Jaful secolului".

Ştiri pe aceeaşi temă

Totodată, cei trei inculpaţi, acuzaţi de jefuirea unei bănci, în iulie 2004, au fost obligaţi în solidar la plata de daune materiale către partea civilă Sc International CPI Security SRL a 892.404 de lei şi 28.803 de dolari, potrivit Mediafax.

Cei trei bărbaţi au fost condamnaţi pentru furt calificat cu consecinţe deosebit de grave, iar Popa, pentru favorizarea infractorului.

Decizia nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs la Tribunalul Bucureşti.

Tribunalul Bucureşti i-a condamnat, în 22 martie 2012, la câte 11 ani de detenţie pe Petru Nica, Gabriel Constantin Velescu şi Aurelian Romulus Paven, obligându-i şi la plata în solidar a sumelor amintite. Ionela Popa a fost condamnată la doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei.

Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care în 6 noiembrie 2012 a admis apelul formulat de Nica, Velescu şi Paven. Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au desfiinţat sentinţa din 22 martie 2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti şi au dispus rejudecarea în fond a cauzei de către Judecătoria Sectorului 1.

Dosarul a fost înregistrat în 25 martie 2013 la Judecătoria Sectorului 1.

Au furat o maşină blindată încărcată cu bani

În dimineaţa de 5 iulie 2004, în jurul orei 4.30, Petru Nica - angajat al CPI Security - a fugit cu o maşină blindată încărcată cu bani proveniţi de la filialele din Galaţi, Constanţa şi Ploieşti ale băncii ABN Amro.

În jurul orei 9.00, autospeciala, care transporta 88,4 miliarde de lei vechi şi 33.396 de dolari, a fost găsită abandonată pe strada Madrigalului, din cartierul Băneasa.

Potrivit anchetatorilor, Velescu şi Paven l-au aşteptat pe Nica pe traseu, pe DN 1, cu o maşină. Ei au mers apoi în spatele autospecialei până în apropierea restaurantului Cocoşatul din cartierul Băneasa, unde Nica a oprit maşina, iar colegul care îl însoţea - Dan Vlăsceanu - a coborât să facă o serie de cumpărături. Nica a plecat apoi cu autospeciala, iar ceilalţi doi complici l-au însoţit până pe strada Madrigalului, pe malul lacului Herăstrău, unde, mai târziu, poliţiştii au descoperit maşina abandonată.

Totodată, potrivit anchetatorilor, în zilele care au urmat jafului, Paven şi Velescu au luat legătura cu o agenţie imobiliară, încheind un precontract pentru cumpărarea unei vile la Snagov, pe numele Ionelei Popa - prietena celui de-al doilea. Ei au plătit 12.000 de dolari şi un comision pentru agenţia imobiliară, urmând să perfecteze contractul de vânzare-cumpărare a imobilului cu proprietarul vilei, un cetăţean străin.

Cea mai mare parte a prejudiciului a fost recuperată, dar restul de bani - în jur de 8,5 miliarde de lei - nu au fost încă găsiţi.

Nica, Velescu şi Paven au fost trimişi în judecată în dosarul "Jaful secolului" în decembrie 2004, iar în în ianuarie 2006, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat la câte 14 ani de închisoare. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care a decis rejudecarea cazului.

Dosarul „Furtul secolului”

În februarie 2007, instanţa supremă a decis că magistraţii Tribunalului Bucureşti au judecat "simplist" dosarul cunoscut drept "Furtul secolului", respingând probe "utile" care ar fi putut lămuri cuantumul prejudiciului şi ignorând actele oficiale ale băncilor care infirmă înscrisurile olografe privind paguba. Totodată, judecătorii instanţei supreme au dispus ca, la rejudecare, să se efectueze experimentul judiciar cu privire la suma de banii ce putea fi transportată cu maşina furgon.

Dosarul a ajuns din nou la Tribunalul Bucureşti, care a început rejudecarea cauzei în 5 martie 2007. Cinci ani mai târziu, în 22 martie 2012, instnaţa i-a condamnat pe Petru Nica şi pe complicii lui Gabriel Velescu şi Aurelian Paven la câte 11 ani de închisoare cu executare, pentru furt calificat şi pe Ionela Popa la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru favorizarea infractorului.

Judecătorii Tribunalului Bucureşti au mai dispus atunci ca Nica, Velescu şi Paven să plătească în solidar SC International CPI Security SRL daune materiale in cuantum de 892.404 de lei şi 28.803 de dolari în echivalentul în lei la data executarii obligaţiei. Decizia a fost contestată în aprilie 2007 la Curtea de Apel Bucureşti, dosarul fiind trimis pentru rejudecare la Judecătoria Sector 1.


UPDATE Dosarul „Poşta Română”. Tudor Chiuariu şi Zsolt Nagy vor afla sentinţa pe 24 ianuarie

Procurorii anticorupţie au cerut luni pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu şi fostul ministru al Telecomunicaţiilor Zsolt Nagy. Magistraţii Curţii Supreme au amânat pentru 24 ianuarie pronunţarea în cazul dosarului „Poşta Română” în care aceştia sunt acuzaţi că ar fi ajutat la trecerea ilegală a unui imobil din patrimoniul Poştei Române în cel privat.

UPDATE Fostul premier Adrian Năstase a fost exclus din Baroul Bucureşti, pe temeiul nedemnităţii profesionale

Membrii Consiliului Baroului Bucureşti au decis luni ca fostul Adrian Năstase să fie exclus din avocatură după ce acesta a fost condamnat din nou la pedeapsa cu închisoare. Fostul premier a primit o pedeapsă de patru ani pentru luare de mită şi şantaj în dosarul „Zambaccian”.

EXCLUSIV Cum au fost prinşi hoţii români care au comis „Jaful secolului“

La împlinirea unui an de la furtul tablourilor din Olanda, procurorul DIICOT Raluca Botea, coordonatorul cercetărilor din acest caz, explică pentru prima dată, într-o întâlnire cu jurnalişti de la un important ziar quality din Olanda, „NRC Handelsblad“, şi de la „Adevărul“, cum i-a prins pe hoţii români

 
Specialiştii de la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) au declarat ieri că cenuşa analizată în dosarul furtului de tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam din octombrie 2012 provine din arderea a cel puţin trei tablouri realizate în tehnica uleiului pe pânză. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: