Incendiu Club Colectiv. Mărturiile cutremurătoare: „Mă căţăram pe cadavre şi încercam să ies“. Medic: „Din 77 nu am mai văzut aşa ceva”
0Tragedia din Clubul Colectiv a produs momente de groază ce îi vor urmări probabil tot restul vieţii pe cei care au supravieţuit. Mărturiile participanţilor la eveniment oferă toate acelaşi tipar: flăcări care s-au răspândit rapid, o panică generală care a cuprins mulţimea şi o busculadă masivă creată la ieşirea din local. La rândul lor, medicii care au acordat primele îngrijiri la faţa locului sunt încă şocaţi de ceea ce au văzut.
UPDATE 22.00. Supravieţuitoare a incendiului: „La ieşirea din club era o grămadă de răniţi peste care alţii treceau”
O fată care a supravieţuit incendiului din clubul Colectiv se consideră cea mai norocoasă participantă la concert fiindcă a ieşit înainte de incendiu şi povesteşte că la uşa localului se formase, după ce flăcările au izbucnit, o grămadă de un metru şi jumătate de răniţi, peste care alţii treceau.
Fata, originară din secuime, care a refuzat să îşi dea numele întrucât părinţii ei nu ştiau că se află în clubul bucureştean, a declarat pentru "Magyar Nemzet" că era în local cu prietenul ei şi cu alţi doi prieteni, pentru a urmări concertul Goodbye To Gravity.
"Concertul a început cu o întârziere de o oră, în loc de 9, la 10. (...). Noi ne aflam în colţul cel mai îndepărtat de la ieşire. La jumătate de oră de când a început concertul, mi s-a făcut rău şi l-am rugat pe prietenul meu să mă conducă la aer. Când am ajuns la ieşire, am observat că oamenii încep să alerge afară din club, iar imediat după asta am observat flăcările şi fumul dens. Ieşeau oameni cu haine arse. Am întâlnit şi o persoană care ne-a întrebat pe noi cât de arsă îi este faţa", povesteşte fata.
Potrivit acesteia, haosul era extrem de mare, iar în câteva secunde spaţiul din faţa clubului s-a umplut de un fum negru şi dens, scrie Mediafax.
"Oamenii de-abia umblau, unul dintre ei ne-a spus că la ieşirea din club se formase o grămadă de corpuri umane de circa un metru şi jumătate, peste care a trebuit să treacă", adaugă fata.
Tânăra spune că ea şi prietenul ei şi-au aşteptat în zadar prietenii, aceştia nu au mai ieşit: unul a murit cu siguranţă, iar altul are arsuri pe 70 % din suprafaţa corpului şi plămânii răniţi, zbătându-se între viaţă şi moarte.
"În faţa clubului cei răniţi grav implorau trecătorii să îi ia cu maşinile la spital, când a ajuns prima salvare. Eu am fost cea mai norocoasă participantă la concert", conchide tânăra.
UPDATE Unul dintre tinerii care au fost prezenţi în Clubul Colectiv în momentul producerii tragediei, Mihai Bărbuncă, a povestit cum s-au călcat tinerii în picioare să scape de flăcări. „La 30-40 de minute după ce a început concertul, au fost nişte artificii. Pe unul dintre pilonii din faţa scenei era ceva din material textil, nu stiu exact ce. A ajuns la tavan, iar tavanul a luat foc. Ne-am îngrămădit toţi spre ieşire, cei care cădeau erau călcaţi în picioare“.
Alex Banu, unul dintre puţinii tineri care a reuşit să scape nevătămat din incendiul izbucnit în Club Colectiv, a povestit, în cadrul Ştirilor Pro TV, ce s-a întâmplat în noaptea de vineri. Acesta a declarat că a scăpat intact în ciuda faptului că se afla în partea opusă ieşirii, precizând că în primele momente oamenii nu au realizat ce se întâmplă, însă în doar câteva secunde focul a izbucnit şi au început să cadă bucăţi din plafon.
„Un alt moment groaznic a fost atunci când am scăpat de acolo, te uitai în spate şi nu ştiai ce să faci. Nu poţi să atingi oamenii, aveau pielea arsă....ce m-a şocat cel mai mult este că toţi ziceau că sunt bine. Cu un metru înainte de ieşire deja nu puteam să mai ies şi mi-era foarte frică. Am luat o gură serioasă de fum, mi-a fost nasol, am reuşit să scap. Nu se mai vedea nimic din cauza norului de fum. Nu, negru, nimic, şi venea după tine, asta era nasol. Îmi doream din tot sufletul să mă împingă din spate, să ies şi prin geam. M-am panicat pentru că ştiu ce se întâmplă în situaţii de genul ăsta“, a declarat Alex Banu pentru Pro TV.
Violeta Maria Naca - Asistentă de la Salvare: „Tineri răniţi trăgeau de doctori“
„Ne-am dus senini. Credeam că e un incendiu banal iniţial, continuă, am fost al doilea echipaj la faţa locului. Apoi au venit pompierii agitaţi. Primele două victime. Totul era ca un coşmar. Mergeau, urlau, se târau. Tineri desfiguraţi. Urlau mulţi. Eram două salvări. Una dintre victime, erau o tânără, rănită grav. Ţipa la mine să venim mulţi. Mă implora. Spunea că sunt 300 de tineri, arşi, călcaţi în picioare. Am implorat plângând pe cei de la dispecerat că sunt sute de oameni arşi. Plângeam. Săreau arşi pe mine, urlau. Voiau să intre mulţi în ambulanţe. Şi nu puteam să plecăm cu fata rănită grav. Nu se dădeau din drum.
Abia atunci s-a dezlănţuit coşmarul. Au venit alţi patru grav răniţi. Izbeau în mine. În salvare. Le curgea pielea, carnea. Acum plâng. Urlau să îi iau, să nu îi las în urmă. Am implorat dispeceratul să aducă mai multe ambulanţe, că e haos. Să vină poliţia. Rupeau jacheta de pe mine. Apoi, a venit un pompier, avea o tânără de 18 ani, arsă pe 98% din corp, mă implora cu lacrimi de erou: Ia-o mai repede din braţele mele. Doamne, cât de tânără e! Salveaz-o! Am şi eu o fată acasă!. Mi s-a făcut rău. Veneau mulţi, mulţi de tot. Erau îndesaţi în salvări. Civili urlau, tineri răniţi trăgeau de doctori, aproape smulgându-le hainele. Implorau să fie ajutaţi, să fie salvaţi. Se aruncau în faţa ambulanţelor. Dădeau cu pumnii în ambulanţe.
Am urme de piele arsă, pe mine, pe echipament. Pompierul şef plângea în hohote. Era în şoc. Ţipa: De ce, Doamne?. Tânără arsă nici nu mai avea haine pe ea. Apoi am intrat urlând la Colţea, cu patru răniţi grav. Ţipam să vină toţi doctorii, că e carnagiu. Toată lumea era în stare de şoc. Am văzut iadul!
Doi doctori de la echipaje au rămas la faţa locului. Erau şase tineri, jos pe borduri, în stop cardiorespirator. Şoferul din echipaj a resuscitat oameni ore în şir până i-a crescut tensiunea şi i-a ţâşnit sângele pe nas.
Mai era un copil de doar 16 ani! 16 ani! A plâns echipajul la resuscitarea lui. Nu se îndurau. Apoi l-au adus pe fratele lui, pe braţe, la mine. Era grav, era ars tot. Avea ochii umflaţi şi roşii, plângea. Întreba: Sunt rău? E grav?.
Apoi au adus altul. Era 70%. Plângeam. Cădea carnea de pe el. Întreba dacă mai trăieşte. Dacă e grav. Era aproape de comă. Îi curgeau lacrimi din ochi, cu sânge. Îmi spunea să îl ţin de mână. I-am spus că am un băiat de-o seamă cu el. Mi-a răspuns: Mami, n-o să mor, nu? Încă ieşea fum din el“, a povestit asistenta de pe ambulanţă pentru blogul modapebune.ro, Violeta Maria Naca, care are 22 de ani experienţă pe Salvare.
Medic la Urgenţă: „Nicio pedeapsă nu îi va aduce înapoi pe cei ce au murit. Avem nevoie de adevăr”
Un medic de gardă de la Spitalul Universitar de Urgenţă, Ina Petrescu, a scris pe contul său de Facebook despre tinerii răniţi în incendiul din club ajunşi vineri noapte la unitatea medicală.
"M-am întors acasă după cea mai grea gardă din experienţa mea de medic chirurg. Astă noapte am coordonat garda Secţiei de chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă. Mi-e greu să scriu, după suferinţa pe care am văzut-o în ultimele ore. Poveşti de viaţă întoarse ori distruse din cauza iresponsabilităţii şi a corupţiei. Imaginile nu pot surprinde tot iureşul ultimelor ore, emoţia, dar şi determinarea pe care le-am simţit în lupta noastră cu chinurile lor. Respir şi acum din fumul pe care l-au adus odată cu ei", scrie pe contul său de Facebook dr. Ina Petrescu, de la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti, citată de Mediafax.
Medicul adaugă că a avut alături colegi inimoşi, dintre care unii au venit de acasă.
"Împreună am încercat să facem tot ce am putut pentru cei 24 de tineri ajunşi la noi. Au vârste cuprinse între 19 şi 28 de ani. Tineri, prea tineri pentru ce au trăit. Mulţi au arsuri majore pe corp, arsuri ale căilor respiratorii şi intoxicaţii cu monoxid de carbon şi au necesitat intervenţii chirurgicale. Nicio pedeapsă nu îi poate întoarce acum pe cei care au plecat dintre noi. Dar avem nevoie să ştim adevărul şi să facem tot ce e nevoie pentru ca astfel de tragedii să nu se mai întâmple niciodată", scrie doctorul.
Incendiu Club Colectiv. „Am auzit o bubuitură înfundată şi am simţit că mă loveşte o rafală de aer fierbinte în spate”
Mărturia Deliei Ţugui pe Facebook:
„Am fost la #colectiv. Am scăpat pentru că am stat chiar lângă uşă. Chiar şi aşa soţul şi fiul meu au putut ieşi abia după 5 minute, acum fiind în spital intoxicaţi cu fum. Cum s-a întâmplat? S-a aprins buretele fonoizolant de pe stâlpul din stânga scenei, cel de lângă uşă, de la focul de artificii. Artificiile nu au fost exagerate, păreau relativ inofensive. Problema a fost că buretele cu care erau tapetaţi stâlpii şi tavanul localului este foarte uşor inflamabil. Am văzut cum s-a întâmplat totul, stâlpul cu pricina fiind la 1 metru, chiar în faţa mea.
Solistul trupei a avut timp doar să facă o scurtă glumă: " Asta nu era prevăzut în program". În secunda următoare şi-a dat seama că nu e de glumă şi a cerut un extinctor, dar era deja prea târziu.
În 30 de secunde, fără exagerare, focul s-a întins pe întreg tavanul. Lumea s-a îmbulzit către intrare, s-a reacţionat relativ repede, dar ieşirea era prea îngustă şi oamenii s-au panicat. În spatele meu s-au călcat în picioare, căţărându-se unii peste alţii pentru a reuşi să iasă. După ce am ieşit afară, am auzit o bubuitură înfundată şi am simţit că mă loveşte o rafală de aer fierbinte în spate. Mi-a luat foc părul. Am pus mâna să îl sting şi m-am ars. Aerul era fierbinte, irespirabil, fumul gros şi negru, nu vedeam absolut nimic. Nu ştiam încotro merg. Am întins mâna şi m-am agăţat de geaca cuiva care se afla în faţa mea şi m-a târât după el. Altfel nu aş mai fi putut merge. Eram paralizată din cauza fierbinţelii aerului irespirabil, am tras aer în piept şi am simţit că mă arde până în stomac. Repet, eram deja afară. Nu cred că a fost o explozie propriu-zisă. Din ceea ce am văzut ulterior la TV, s-ar fi prăbuşit tavanul şi asta ar fi putut provoca rafala de foc şi fum care m-a prins din urmă. Apoi am văzut lumină şi am simţit aer curat.
M-am uitat înapoi şi am văzut o mare grămadă de oameni prăbuşiţi unii peste alţii în uşă. Cei care ieşiseră încercau să-i tragă, dar cei de jos erau prinşi sub greutatea celor de deasupra lor. Cineva striga întruna: "Luaţi-i mai întâi pe cei de deasupra!", dar panica era prea mare.
Mulţi încercau să ajute, dar era haotic. Prietenii se căutau între ei pe dedesubtul mormanului de oameni prin pipăit, strigându-se pe nume, întrebând: "Tu eşti? Unde eşti, că nu te văd? Asta e mâna ta?" etc. Era de coşmar. Nu îmi venea să cred că aşa ceva e posibil.
Mi-am dat seama imediat că cei din partea din spate a barului nu vor mai ieşi cu viaţă de acolo.”
Incendiu Club Colectiv. „Asta nu aveam în program“
Potrivit Mediafax, unul dintre cei prezenţi la concert, Remus Achim, a povestit că după ce focul a cuprins tavanul atmosfera a devenit irespirabilă, iar mulţi dintre cei care nu au putut să iasă din club nu au murit din cauza arsurilor, ci pentru că s-au asfixiat. Alţii au murit carbonizaţi de la bucăţile din tavan aprinse care au căzut peste ei, o persoană relatând că imaginile erau terifiante.
Potrivit lui Remus Achim, pompierii au ajuns în aproximativ 20 de minute de la izbucnirea incendiului, însă focul se stinsese deja, tot incendiul durând aproximativ cinci minute. El a mai relatat că maşinile pompierilor oricum nu ar fi putut interveni, între club şi stradă existând două ganguri şi o curte interioară, iar pompierii au intrat în club cu stingătoare de mână.
Martori aflaţi la concert au povestit, scrie Mediafax, că, iniţial, mulţi dintre cei prezenţi nu şi-au dat seama ce se întâmplă, mai ales că în momentul izbucnirii incendiului solistul formaţiei a spus „asta nu aveam în program“, însă focul s-a extins cu repeziciune de la buretele de antifonare al stâlpului la tavan.
Potrivit acestora, tavanul a luat repede foc şi din cauza ventilatoarelor care aspirau aerul plin de fum de ţigară din club şi care au favorizat extinderea incendiului. Tavanul a ars foarte repede deoarece avea bârne de lemn şi burete de antifonare şi bucăţi din acesta au căzut peste o parte din spectatorii care nu reuşiseră să iasă din club în primele câteva minute.
Uşa de la intrarea în club nu s-a deschis de la început decât parţial, ceea ce a provocat îmbulzeală, unii au căzut, iar cei care veneau au călcat peste ei. Primele relatări au fost despre o explozie deoarece în momentul în care s-a deschis uşa total sub presiunea oamenilor aerul încins dinăuntru a intrat în contact cu oxigenul de afară şi limbi de foc au ieşit odată cu cei care fugeau. Membrii formaţiei aveau instrumentele şi cablurile pe ei şi au fost ultimii care au încercat să părăsească clubul, în spatele scenei neexistând o altă ieşire de rezervă.
Incendiu Club Colectiv. Profesorul Lascăr: „E ca la război, e luptă contra-cronometru”
Solidaritatea a fost cuvântul cheie vineri noapte, după ce a izbucnit incendiul din clubul Colectiv. Medici, asistente medicale, infirmiere, au venit voluntar de acasă pentru a le asigura asistenţă de urgenţă celor peste 180 de răniţi. Profesorul Ioan Lascăr, şeful Clinicii de Chirurgie Plastică şi Reparatorie, nu a mai văzut o astfel de mobilizare a resurselor umane şi materiale de la Revoluţia din 1989. Vineri noaptea, în şase ore, medicii de la Floreasca au făcut nu mai puţin de 13 operaţii simultane.
„La momentul Revoluţiei îmi amintesc că am mai avut o astfel de mobilizare a resurselor umane şi materiale, dar şi în celelalte cu profil de urgenţă, pentru a face faţă unui dezastru naţional. În decurs de şase şapte ore toţi cei 13 pacienţi gravi au fost operaţi datorită mobilizării instantanee a colectivului reprezentat de câteva zeci de chirurgi plasticieni care îşi desfăşoară activitatea în acest spital. Şi acesta nu e decât începutul”, a declarat profesorul Ioan Lascăr.
„Îngrijirea unui bolnav ars grav presupune un traseu imprevizibil, grevat de numeroase complicaţii posibile. Costurile sunt fabuloase pentru îngrijirea unui bolnav grav, iar efortul uman este pe măsură, înseamnă câteva zeci de operaţii, cu o logistică adecvată şi cu o traiectorie de multe ori imprevizibilă”, a mai spus chirurgul, subliniind că medicii au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a-i salva pe răniţi.
Medicul a precizat că atunci când vin atât de mulţi pacienţi într-o stare atât de gravă este ca la război. „Se operează simultan în mai multe săli de operaţie, acest spital are această rutină şi oamenii care lucrează aici imediat se sudează în echipe multidisciplinare şi acordă maximum de şanse pacienţilor cu o problemă complexă”, a mărturisit profesorul Lascăr.
Lascăr a mai spus că Spitalul Floreasca este în permanenţă cu arma la picior. „Evident, dimensionarea unei astfel de tragedii nu poate fi previzibilă. Autorităţile au reacţionat impecabil până acum, rezultate sunt pe măsura eforturilor”, a completat chirurgul.
Eroii tăcuţi care au venit fără ezitare în miez de noapte
Şi un medic chirurg de la Spitalul Universitar a explicat, pentru „Adevărul”, că nu i s-a mai întâmplat în întreaga sa carieră să asiste la astfel de scene ca cea de vineri noapte, când medicii şi asistentele făceau front comun pentru a salva vieţi.
„E foarte emoţional totul. Sunt atât de tineri. Din punctul meu de vedere, există un timp al vorbelor şi un timp al faptelor, iar acum important este să îi facem bine. Toţi clegii mei sunt în gardă. Mai rău e că leziunile de genul acesta nu sunt deloc controlabile”, a povestit chirurgul aflat deja la Spitalul Universitar de mai bine de 48 de ore.
Un alt doctor, de la Spitalul Colţea, care deşi nu are profil de urgenţe, a preluat vineri o parte din răniţi, a fost şi el surprins de modul în care s-au mobilizat colegii săi.
„Nu pot spune decât Mulţumesc tuturor colegilor mei care au fost alături de pacienţi în această noapte de groază: doctori, asistente, infirmiere, farmacişti. Eroii tăcuţi, discreţi, şi profesionişti veniţi de acasă fără întrebări şi fără ezitarea cea mai mică în miez de noapte pentru a aduce încă un omagiu vieţii tinere, luptând contracronometru cu clipa pentru a da viaţa înapoi anilor atât de tineri”, a mărturisit medicul.
„Încă o dată, străvechiul spirit al Colţei a strălucit frumos: un spital fără statut de urgenţă, fără chirurgie plastică şi fără alte specialităţi atât de necesare în astfel de calamităţi, s-au mobilizat exemplar, reuşind să stabilizeze şi să salveze toţi pacienţii aduşi la spital şi să îi transfere în stare excelentă şi în condiţii de maximă siguranţă către centrele specializate de chirurgie plastică şi arşi”, a mai spus medicul.
Monica Pop: „E ca la cutremurul din 77”
Profesorul Monica Pop, şefa Spitalului de Oftalmologie din Capitală, a declarat, sâmbătă, că medicii sunt impresionaţi de ceea ce au văzut. „Am sperat că n-o să mai văd niciodată tragedia pe care am văzut-o la cutremurul din 77 când eram studentă la Medicină. Uite că se repetă, sigur că de mai mică anvergură, dar de gravitate extraordinară”, a completat Monica Pop.
„Medicii de la Spitalul de Arşi sunt nişte eroi, sunt extraordinari, să suporţi aşa ceva...Este o specialitate în care există foarte, foarte multă durere şi ei au foarte mult de luptat cu asta, pentru că ştiţi foarte bine, durerea produce şi nişte modificări fizice deosebite”, a declarat oftalmologul după ce i-a consultat pe pacienţii aflaţi în terapia intensivă de la Spitalul de Arşi.
Incendiu Club Colectiv. Medic de la Elias: „Va rămâne una dintre cele mai marcante gărzi pentru mine pe secţia de Anestezie-Terapie Intensivă”
„Acum am ajuns de la Spitalul Elias. Aş zice că a fost o noapte lungă, dar nu îmi dau seama când s-a făcut zi. Cert este că va rămâne una dintre cele mai marcante gărzi pentru mine pe secţia de Anestezie-Terapie Intensivă. Acum problema mea cea mai mare sunt filosofii şi moraliştii români cu puţa mica şi gura mare care stau în spatele unui ecran şi îţi zic ei de ce a fost dezastrul ăla acolo. Pentru că era muzică rock şi Halloween. Sunteţi nişte idioţi frustraţi spălaţi pe cap de BOR! Pot să jur că Preafericitul nu a tras nici măcar un pârţ când a auzit de cele întâmplate, poate chiar s-a gândit să mai facă două biserici... în fiecare oraş. Măi creştinilor care sunteţi creştini, dezastre de genul acesta au avut loc mereu, în locaţii diverse şi chiar în locaţii în care se cântă Hallelujah, adică prin biserici. Atunci nu a mai fost Halloween şi rock? Dacă dragostea e unul dintre fundamentele creştinismului, atunci aţi putea să faceţi două sinapse în creierul ăla odihnit şi să vă mişcaţi fundul de pe scaun să donaţi sânge. Aia e o dovadă de iubire şi de bun creştin, dar mai presus de toate, de umanitate, nu să stai la tastatură şi să ştii tu de ce Universul i-a nenorocit acolo pe bieţii oameni. E o tragedie totală, o tragedie pentru care sistemul medical aflat într-o perioadă destul de şubredă s-a mobilizat teribil de bine şi eficient. De la brancardier până la şefi de secţie şi disciplină, inclusiv rezidenţi şi studenţi, toţi au fugit şi şi-au folosit înţelepciunea şi îndemânarea pentru a-i salva pe toţi cei care a păţit acest necaz. Vreau să îi felicit pe toţi cei care au venit de acasă, din concediu, din oraş, de oriunde şi au muncit cot la cot, au făcut tot ce le-a stat în putinţă şi au salvat extrem de multe vieţi. Am să dorm puţin şi apoi mă întorc la spital, să ajut cum pot, prin orice mijloc pentru că încă este nevoie. Nu uitaţi să donaţi.”
Incendiu Club Colectiv. „Toată lumea ţipa, se împingea“
Un alt tânăr, care se afla în incinta clubului atunci când a izbucnit incendiul, spune că a scăpat ca prin urechile acului. „Am avut noroc că nu eram lângă scenă că nu scăpam cu viaţă. Aveam un prieten în spate, ultima oară când l-am văzut îi ardeau părul şi haina de pe el. Nu ştiu ce e cu el”, spune supravieţuitorul.
Un alt martor al tragediei a relatat şi el momentul cumplit, explicând panica ce a pus stăpânire pe mulţime: „După vreo jumătate de oră au dat cu nişte artificii şi au sărit scântei pe un buret care era pus pe un stâlp. A luat foc şi toată lumea s-a îmbulzit spre ieşire, dar atunci au început să se calce în picioare, să cadă. A fost cumplit, era o nebunie, toată lumea ţipa, se împingea, alerga", a povestit un martor, pentru Adevărul.
„Nu a fost nicio explozie, ci artificii simple care au sărit pe stâlpul din faţă. În cinci secunde, tot buretele a ars, în 30 de secunde cred ca a ars tot", spune un alt supravietuitor. El a menţionat că Alexandru Pascu, basistul trupei care concerta în Clubul Colectiv, este în acest moment intubat.
Incendiu club Bucureşti. Imagini de coşmar, descrise de supravieţuitori
O altă persoană aflată la concert a relatat momentul începerii incendiului pentru Digi24: „S-au aprins nişte lumânări din acelea de tort, ca de nuntă, de ard. Au aprins niste lumânări ca de tort, două pe o parte, două pe alta. Două s-au stins normal, celelalte două din partea dinspre spre scenă au aprins tavanul. A coborât focul pe stâlp, atunci oamenii au ieşit în panică, ne-am grăbit către ieşire, după care s-a întâmplat o vâlvătaie enormă, a ars tot tavanul. Am simţit o căldură năprasnică, m-am ferit, am avut noroc că am avut o sticlă de bere în mână, am vărsat-o pe mine şi în acest fel, iată-mă, trăiesc. (Ultimele imagini pe care mi le amintesc sunt, n.r.) căţărându-mă pe oameni şi încercând să ies afară”.
Jurnalistul Costin Ştucan a povestit momentele de panică din clipele următoare tragediei: „Am fost acolo, dar n-am fost în stare să scot telefonul din buzunar. Am văzut paramedici făcându-i masaj cardiac cu rândul unui tânăr întins inert pe o targă, în timp ce prietena voia să-l aducă înapoi frecându-i disperată palma. Am văzut alţi paramedici şi alţii pompând mecanic cu palmele în sternul altor tineri care nu se vedeau. Am văzut băieţi arşi, tremurând în stare de şoc, fete plângând, asistente fugind dezorientate cu pungile de plasmă. Zeci de salvări, zeci de maşini de pompieri. N-a fost explozie. Conform celor care apucaseră să iasă, spectatorii au aprins artificii, iar buretele care antifona peretele clubului a luat foc. O jandarmeriţă de 25-26 de ani mărturisea că n-a văzut niciodată aşa ceva“.
Un alt participant la concert a oferit o imagine macabră pentru România TV: "Nu aveam aer. Ne-am lăsat pe jos. Am un prieten care este ars pe spate, sper să scape. Mirosea a carne arsă. Mă căţăram pe cadavre şi încercam să ies afară".
Incendiu Club Colectiv: Cum m-a ocolit moartea pe 30 octombrie - postarea unui tânăr pe blog
„Scriu asta pentru că nu pot dormi, pentru că în noaptea asta am simţit că trăiesc o invazie de oameni arşi din cap până în picioare, fără păr rămas pe cap, cerând ajutor şi apă. Oameni plângând în hohote şi strigând «Unde e Alina, unde a rămas Alina?». Aud şi acum în timpan oameni care strigau «Unde p.. mea sunt pompierii, au trecut 15 minute de când am dat telefon» Văd mame plângând şi oameni băgaţi în saci de către alţi oameni cu vestă fosforescentă. Văd cum după ani de zile mă închin şi îi mulţumesc lui Dumnezeu că sunt întreg, iar la fiecare final de discuţie pe care o am cu cineva zic «Doamne fereşte». Dacă m-ar întreba cineva cum arată Apocalipsa, aş zice că arată exact că această noapte... şi plâng... şi-mi doresc doar să ştiu că toţi am supravieţuit şi că peste 3 luni ne vom întâlni toţi aceeaşi 400 care am fost în noaptea asta acolo şi vom ciocni din nou beri în Colectiv râzând şi aducându-ne aminte despre o lansare de album.
Dar n-o să se întâmple asta...
Nu am scris asta că să fac politică. Nu am scris asta că să-mi dai tu like pe Facebook. Nu am scris asta că să fac cuiva reclamă sau antireclamă. Am scris asta pentru că am trăit-o şi pentru că voi rămâne cu ea toată viaţa... şi nu e nimic poetic în asta... E un coşmar care se va târâi după noi, după fiecare individ care a fost în Colectiv vineri, 30. Tu, cel din afară, s-ar putea să nu înţelegi şi să blamezi în stânga şi în dreapta. Vina e că s-a aprins un artificiu de tort... Tu ai putea să-ţi accepţi vina că ai vrut să aprinzi un artificiu sau un chibrit? Eu nu...
Vineri pe 30, am fost în Club Colectiv la lansarea albumului nr. 2 semnat Goodbye to gravity. De ce? Pentru că am vrut să văd cum arată actul artistic al unei formaţii din România care ne reprezintă afară. Va asigur că deşi muzică a fost rock, în public nu a existat niciun om care a avut costum de Halloween pe el, care l-a invocat pe Lucifer sau alte mizerii pe care probabil le veţi mai auzi în viitor legat de această lansare. A fost strict o lansare de album că oricare alta în care o formaţie a vrut să facă spectacol.
NU A FOST NICIUN SPECTACOL PIROTEHNIC, nu a venit niciun fachir, nu a tras nimeni cu tunul, nimic de genul asta. Doar 4 artificii de tort, două puse în faţa scenei, două pe 2 stâlpi de susţinere ai sălii. Nimic prea spectaculos... La fel de bine putea arde şi o sufragerie la aniversarea copilului tău pentru că în tort i-ai înfipt 2 artificii care ard 10-15 secunde. Asta a fost tot spectacolul pirotehnic... Trupa s-a lăudat cu show pirotehnic pentru a atrage publicul, declaraţia este mult prea pompoasă pentru ceea ce s-a întâmplat de fapt...
Pe la jumătatea programului aceste artificii s-au aprins, şi odată cu ele, una dintre artificii a aprins izolaţia audio a sălii, care după cum ştim, în marea majoritate a cazurilor e ori din burete, ori din cofraje de ouă, în funcţie de buget. La Colectiv, izolaţia cred că a fost de burete (în niciun caz carton de ouă), la fel că în oricare alt club din România care e interesat de aşa ceva. Nu a explodat nimic, nicio conductă...
Iniţial, nu s-a panicat nimeni, solistul Andrei Galut şi-a păstrat calmul cerând pe un ton foarte calm un extinctor pentru a remedia problema din scurt. Nu a venit acel instinctor. Dumnezeu ştie dacă Colectivul avea extinctor şi nu s-a implicat nimeni să stingă o flacără, sau nu a existat aşa ceva în sală vreodată. Că oricare alt român care iese din casă, nu ne-am pus niciunul din cei care eram acolo problema «Are Colectivu' instinctor că să nu mor în incendiu? N-are. Ok. Nu merg că mor». Cine face asta? Cine se aştepta la asta? Probabil că după acest incident: toată lumea, dar până ieri absolut nimeni...
Lumea bate monedă că acest club nu era în regulă din punct de vedere legal, că nu avea autorizaţii. Sincer... Cred că maxim 5% din toate localurile/firmele/teatrele/cafenelele/şcolile/ sau orice altă companie din România (şi poate nici măcar alea) sunt invalide pentru a-şi exercita activitatea. Ştim bine că mica înţelegere este prietenul nostru cel mai bun de la Retragerea Aureliană încoace... Ce era să facem, să nu mai ieşim din casă? şi chiar şi aşa... Câte blocuri din România au instalaţie anti-incendiu funcţională pe holuri? şi cred că simţim cu toţii asta... Totul pare că merge la mica înţelegere... Asta e România noastră, însă nu despre asta vreau să vorbesc... Cum puteam muri cu toţii în Colectiv, la fel puteam muri şi acasă de la un simplu chibrit aprins aiurea...
De ce au murit admiratorii Goodbye to Gravity în seara asta? Probabil pentru că au ieşit din casă că să vadă un concert live al unei formaţii şi să nu-şi petreacă seara de vineri uitându-se la televizor la emisiunile spumoase care ni se servesc zilnic. Oamenii care azi au murit, au murit pentru că sunt cei care au vrut să vadă altceva decât ceea ce le este pus pe tavă zilnic... Nu au vrut să fie legumă controlată a unui playstation, nu au vrut să fie telespectatorii unor emisiuni pline de feţe frumoase. Vineri, decedaţii au murit pentru că au vrut să socializeze pe viu, fără facebook, fără Skype şi alte reţele de interacţiune, Scriu toate astea pentru că anumite persoane jalnice consideră că persoanele care mergeau în Colectiv erau nişte boschetari care trăiau de pe o zi pe alta. Nu, oameni buni, nu este aşa... Nu mai puneţi etichete... Nu mai consideraţi voi că ştiţi totul... Nu va mai lăudaţi că ştiţi voi mai bine cât de satanişti şi boschetari sunt oamenii care ascultă concerte live... Este oribil să spui toate astea, mai ales după această tragedie...
Vineri în Colectiv o mică bucată de oameni a venit acolo că să mai consume artă, Da, ASTA ESTE ADEVĂRATUL NIVEL AL ARTEI ÎN ROMÂNIA. E plin de artişti care cântă în toate halelele cu o singură uşă de acces, e plin de artişti refuzaţi de radio şi tv şi care se mai pot întreţine doar din concerte live, e plin de artiştii care la concert mai aprind şi 4 artificii, numai-numai de s-o mai îndreptă şi publicul spre actul artistic live, autentic. Credeţi că muzicienii care chiar au ceva de arătat nu ar vrea să profeseze în teatre, sau în localuri amenajate cum trebuie? Credeţi că muzicienilor şi ascultătorilor lor le place să iasă la o bere numai în subsoluri şi în hale părăsite? Asta este nivelul concertelor live în România. Acesta este nivelul culturii ţării noastre. Sub pământ şi în ruine se desfăşoară actele artistice. Şi proşti suntem noi, ăştia care încă mai vrem să consumăm aşa ceva, şi nu ne mulţumim cu manele, fufe şi caterincă...
De ce nu am avut instalaţie anti-incendiu? Pentru că majoritatea localurilor de la noi nu au aşa ceva. De ce? Pentru că lumea fumează şi fumul de ţigară declanşează instalaţia... De ce toţi patronii par că fentează controalele? Pentru că abia ieşi pe zero dacă îţi plăteşti toate impozitele şi toate dividentele... ŞI ştim bine că cu toţii suntem de vină... Cu toţii acceptăm localurile fără instalaţie de incendiu, ba chiar sunt ultimele noastre griji chestiile de genul... Acceptăm asta zilnic cu toţii, nu doar "boschetarii" care merg în cluburi, nu doar ţinerii, nu doar bătrânii, nu doar adulţii. Cu toţii suntem ignoranţi, cu toţii trecem cu vederea... Inclusiv eu, inclusiv tu...
De ce au murit oamenii ăştia?
De la un artificiu de tort....
Azi noapte unii şi-au pierdut viaţa, alţii pielea de pe faţă. Eu mi-am pierdut doar geaca. De ce?
Pentru că sunt un om bun...?
Pentru că sunt un om rău...?
Dumnezeu să vă ţină tari pe voi toţi cei care aţi trecut sau încă treceţi prin tragedia asta!
Condoleanţe familiilor celor decedaţi... Probabil că Dumnezeu ştie mai bine...“, este mesajul postat de tânărul de 22 de ani pe blogul său.
Supravieţuitoare a incendiului: La ieşirea din club era o grămadă de răniţi peste care alţii treceau
O fată care a supravieţuit incendiului din clubul Colectiv se consideră cea mai norocoasă participantă la concert fiindcă a ieşit înainte de incendiu şi povesteşte că la uşa localului se formase, după ce flăcările au izbucnit, o grămadă de un metru şi jumătate de răniţi, peste care alţii treceau.
Fata, originară din secuime, care a refuzat să îşi dea numele întrucât părinţii ei nu ştiau că se află în clubul bucureştean, a declarat pentru "Magyar Nemzet" că era în local cu prietenul ei şi cu alţi doi prieteni, pentru a urmări concertul Goodbye To Gravity.
"Concertul a început cu o întârziere de o oră, în loc de 9, la 10. (...). Noi ne aflam în colţul cel mai îndepărtat de la ieşire. La jumătate de oră de când a început concertul, mi s-a făcut rău şi l-am rugat pe prietenul meu să mă conducă la aer. Când am ajuns la ieşire, am observat că oamenii încep să alerge afară din club, iar imediat după asta am observat flăcările şi fumul dens. Ieşeau oameni cu haine arse. Am întâlnit şi o persoană care ne-a întrebat pe noi cât de arsă îi este faţa", povesteşte fata.
Potrivit acesteia, haosul era extrem de mare, iar în câteva secunde spaţiul din faţa clubului s-a umplut de un fum negru şi dens.
"Oamenii de-abia umblau, unul dintre ei ne-a spus că la ieşirea din club se formase o grămadă de corpuri umane de circa un metru şi jumătate, peste care a trebuit să treacă", adaugă fata.
Tânăra spune că ea şi prietenul ei şi-au aşteptat în zadar prietenii, aceştia nu au mai ieşit: unul a murit cu siguranţă, iar altul are arsuri pe 70 % din suprafaţa corpului şi plămânii răniţi, zbătându-se între viaţă şi moarte.
"În faţa clubului cei răniţi grav implorau trecătorii să îi ia cu maşinile la spital, când a ajuns prima salvare. Eu am fost cea mai norocoasă participantă la concert", conchide tânăra.
Mai multe ştiri despre incendiul de la Clubul Colectiv
Incendiu în Club Colectiv. Vlad Ţelea şi Mihai Alexandru, chitariştii Goodbye to Gravity, au murit
Incendiu Club Colectiv. Este nevoie de sânge! Unde puteţi dona chiar acum
Se încarcă comentariile...
