Hai, Iohannis, hai! Nici la Chişinău n-avem Guvern

Chişinăul se uită cu speranţă către ce se întâmplă în Ţară. Azi la ora 19:00 şi tinerii basarabeni se întâlnesc pentru a rosti o rugăciune şi pentru a cere un guvern comun pe ambele maluri ale Prutului.

Criza politică de la Bucureşti vine în continuarea celei de la Chişinău. Nici acolo nu există un Guvern iar speranţele majorităţii românilor merg către un viitor premier unionist şi un stat comun.

Mesajele de solidaritate ale tinerilor de la Chişinău sunt grăitoare. Un eveniment va avea loc azi la ora 19:00 în faţa statuii lui Ştefan cel Mare.

Cele două state româneşti: Republica Moldova şi România au rămas fără Guverne. În România, acest lucru a fost marcat de ample acţiuni stradale. Oamenii şi-au unit forţele, s-au solidarizat şi manifestă paşnic în centrul Bucureştiului şi alte localităţi. Urmează Chişinăul! Venim cu o lumânare la monumenul eroului naţional al neamului nostru şi ne rugăm să le dea înţelepciune românilor să facă un singur Guvern pentru ambele maluri de Prut. Toată lumea, de la mic la mare - ne dăm întâlnire seară de seară în faţa monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, la 19:00 Cele două state româneşti: Republica Moldova şi România au rămas fără Guvern Soluţia noastră? - Un Guvern comun! Acelaşi Neam Aceeaşi Limbă, Acelaşi Tricolor Acelaşi Guvern! ”

Zi de zi la Chişinău au avut loc acţiuni de solidaritate. Fraţii noştri basarabeni au donat sânge, au depus flori şi au aprins lumănări, au deschis Carte de condoleanţe în faţa Ambasadei României la Chişinău şi în mediul virtual, au adresat mii de mesaje emoţionante, de susţinere faţă de victimele din Colectiv. În aceste momente, toată suflarea unionistă se uită către preşedintele Iohannis şi consultările cu societatea civilă şi partidele politice. Avem nevoie de un premier activ în continuare pe subiectul Unirii şi, de ce nu, la unul comun, pe modelul dublei alegeri a lui Cuza.

În toate oraşele, începând de azi, Unirea se va cere de către reprezentanţii societăţii civile. Un set de măsuri care se cer a fi luate se va transmite ambelor Parlamente şi Preşedintelui:

• Interconectare energetică

România este singurul stat din Uniunea Europeană care îşi asigură necesarul intern de gaze naturale din producţia proprie. De asemenea, producţia naţională de energie electrică a României este excedentară. În acest moment, Republica Moldova este dependentă de o singură sursă de alimentare energetică: centrala termoelectrică de la Cuciurgan (aflată pe teritoriul autoproclamatei republici Nistrene).

Asigurarea unei surse secundare de energie, potenţial mai ieftină, este obligatorie pentru securiza opţiunea geo-politică pe care Republica Moldova trebuie să o ia. Interconectarea se poate realiza, tehnic, prin trei interconexiuni electrice (LEA 400 KV): Isaccea- Vulcăneşti-Chişinău, Iaşi-Ungheni-Străşeni şi  Suceava-Bălţi cu o capacitate de transport de minimum 1500 MW şi finalizarea gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău prin construcţia tronsonului Ungheni-Chişinău(preconizat a fi finalizat în luna mai 2018).

• Puncte comune de trecere a frontierei

În prezent, în zilele aglomerate, frontiera dintre România şi Republica Moldova este trecută de către automobile în 3-4 ore. Controlul este dublu, efectuat atât de poliţia de frontieră cât şi autorităţile vamale din ambele state. Existenţa controlului dublu, surprinzător, favorizează de multe ori şi contrabanda.

Definiţia punctului comun de trecere a frontierei este dată în Codul Frontierelor Schengen şi înseamnă orice punct de trecere a frontierei situat fie pe teritoriul unui stat membru, fie pe teritoriul unei ţări terţe în care poliţiştii de frontieră ai statului membru şi poliţiştii de frontieră ai ţării terţe efectuează unul după celălalt controale la intrare şi la ieşire în conformitate cu legislaţia lor naţională şi în baza unui acord bilateral. În cadrul controlului comun al respectivelor frontiere comune, o persoană nu poate fi oprită decât o singură dată în scopul realizării unei verificări la intrare sau la ieşire, fără a aduce atingere responsabilităţilor individuale ale statelor. În urma implementării punctelor de control comune la trecerile vamale ar putea fi redus timpul de înregistrare a persoanelor, vehiculelor cu minimum 15-20% faţă de starea actuală. Controlul comun la frontiera comună va conduce iminent la optimizarea controalelor la frontieră şi, în acelaşi timp la fluidizarea traficului, iar ambele state vor putea beneficia de mai multe avantaje. În acest moment se studiază ideea unui punct comun de trecere a frontierei, în regim experimental, la vama Cahul-Oancea.

• Refacerea căilor de traversare a Prutului

În 1941 existau 27 de poduri peste Prut. În prezent, la Prut există nouă poduri, dintre care şase rutiere (Lipcani-Rădăuţi-Prut, Costeşti-Stânca, Sculeni-Sculeni, Leuşeni-Albiţa, Cahul-Oancea, Giurgiuleşti-Galaţi) şi trei feroviare (Ungheni-Iaşi, Stoianovca-Fălciu-neutilizat- şi Giurgiuleşti-Galaţi).

Circuaţia mărfurilor şi persoanelor ar avea substanţial de câştigat prin crearea a minim 4 poduri peste Prut: Fălciu, Leova, Ungheni, Miorcani. În acest moment, în plan de studiu de fezabilitate şi finanţat cu fonduri europene este numai podul rutier de la Ungheni.

• Recunoaşterea cetăţeniei române

Ca o consecinţă a pactului Ribbentrop-Molotov şi a celui de al doilea război mondial, cetăţenii români de peste Prut şi-au pierdut cetăţenia pentru motive neimputabile lor. În acest moment cei acre doresc să o recapete trec prin procedeu greoi şi birocratic de redobândire a cetăţeniei care durează un an şi presupune foarte multe acte şi demersuri inutile. Prin acest procedeu, în ultimii 25 de ani , circa 600 000 de cetăţeni şi-au recăpătat dreptul la care nu au renunţat de bună voie.

Recunoaşterea din oficiu a acestei cetăţenii pentru cei care au avut-o şi descedenţii lor, printr-un procedeu simplificat, chiar automat, va face ca numărul cetăţenilor români de drept dar  văduviţi, în mod real, de acest drept, să crească exponenţial, ca şi influenţa României în zonă.

• Unificare monetară şi o singură bancă naţională

În actuala criză economică de la Chişinău, BNM şi-a dovedit incapacitatea de a controla cursul valutar şi fraudele comise prin băncile comerciale acreditate să funcţioneze pe teritoriul Republicii Moldova. În acest context, fostul premier de la Chişinău, economistul Ion Sturza , a propus, ca soluţie o uniune bancară. Ideea unei singure monede a fost promovată în societatea civilă de Mişcarea Civică Tinerii Moldovei. În general, prin „uniune monetară” se are în vedere orice înţelegere dintre două sau mai multe ţări, prin care se permite circulaţia liberă a valutelor lor naţionale pe teritoriul oricăreia dintre ele, sau prin care se prevede emiterea unei monede comune.

Riscul simplei circulaţii a leului românesc peste Prut fără ca să fie supravegheat de către Banca Naţională a României sunt considerabile, precum a arătat şi expertul Petrişor Peiu, astfel că este nevoie şi de extinderea ariei de acţiune a Băncii Naţionale a României, singura instituţie bancară care are autoritatea necesară în faţa organismelor internaţională după fraudele comise recent în sistemul bancar din Republica Moldova.

• Fondul pentru Moldova

Fundaţia Universitară a Mării Negre a propus spre examinare, un proiect intitulat Fondul Pentru Moldova:

Proiectul se bazează cu precădere pe ideea depăşirii etapei „formelor fără fond” în relaţia bilaterală, respectiv existenţa unor relaţii politice fără suportul unor relaţii economice substanţiale. După cum se vede astăzi cu claritate, această strategie nu a fost eficientă. În pofida sprijinului politic aproape necondiţionat al României şi al sprijinului financiar consistent, lipsa prezenţei economice strategice şi a investiţiilor româneşti în R. Moldova este endemică. (...)

Cum trebuie să funcţioneze Fondul Moldova? Este evident că Statul român trebuie să asigure, prin prezenţa sa în acest fond, publicul şi companiile de buna credinţă a administrării sale şi de supunerea operaţiunilor respective rigorilor fondurilor publice.

În România sunt peste 32 miliarde Euro depozite ale populaţiei şi încă 20 miliarde Euro depozite ale companiilor. Cu 10% din ele se poate realiza un fond de 5 miliarde Euro care poate finanţa un proiect închegat în Republica Moldova şi poate aduce profituri şi dividende substanţiale investitorilor.

Fondul Moldova poate fi lansat şi listat pe Bursa de Valori Bucureşti, similar Fondului Proprietatea, în sensul în care Ministerul Finanţelor poate vinde acţiuni ale Fondului investitorilor instituţionali şi individuali; cu banii subscrişi se pot finanţa lucrări de infrastructură majore: căi ferate cu ecartament normal (Iaşi-Chişinău şi Galaţi-Chişinău), autostrada Bucureşti-Chişinău, alimentarea cu apa şi canalizarea localităţilor din stânga Prutului etc.

În plus, Fondul Moldova poate cumpara obligaţiuni emise de Guvernul Republicii Moldova, finanţând astfel deficitele de la Chişinău şi devenind principalul creditor al statului vecin. O administrare eficientă supusă guvernanţei corporatiste va genera profituri consistente ale acţionarilor, precum şi dividende pe măsură. În plus, Republica Moldova se va „europeniza” masiv şi ireversibil în sens economic.

• Personal DNA în CNA-ul din R.Moldova

Corupţia endemică din Republica Moldova a făcut ca basarabenii să se uite cu jind spre România şi spre DNA-ul de la Bucureşti. Pe parcursul anului curent, de multe ori, tinerii din Chişinăpu au făcut campanii cu titlul „DNA, treceţi Prutul”.

Până în acest moment, dorinţele societăţii civile nu s-au materializat decât prin expertiză, foşti procurori DNA fiind angajaţi ca şi consilieri. Din păcate, personalul Centrului Naţional Anticorupţie de la Chişinău este supus în totalitate presiunilor politice, astfel că numai procurori din exterior pot determina procesele ireversibile din justiţie care au avut loc în România. Statul Republica Moldova este prea mic şi personalul din justiţie prea redus ca număr pentru ca să putem spera la aceiaşi evoluţie ca în România.

• Instituţie dedicată Republicii Moldova în subordinea Primului-ministru

Republica Moldova reprezintă sub aspectul structurii etnice cel de-al doilea stat românesc.De-a lungul timpului, teritoriul şi populaţia Republicii Moldova au avut o evoluţie convergentă cu restul spaţiului etnic şi cultural românesc. România şi Republica Moldova sunt două state care au în comun limba, istoria şi cultura; ele nu deţin o individualitate naţională separată, ci constituie doua fragmente ale aceleiaşi ţări.

Până în acest moment, statul român a inclus Republica Moldova în cadrul politicilor sale privind românii din jurul graniţelor. Aceste politici se adresează minorităţilor româneşti de pe teritoriul altor state şi promovării drepturilor şi culturii acestora între graniţele statelor pe teritoriul cărora trăiesc. În Republica Moldova însă, românii nu sunt o minoritate, ci baza populaţiei, locuitorii unui al doilea stat românesc. Prin urmare, este necesar ca România să adopte măsuri specifice direcţionate către cetăţenii Republicii Moldova şi problematica legată de aceştia, indiferent de rasă, etnie şi orice alte criterii. 

Înfiinţarea şi continua funcţionare a Oficiului pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova este o componentă a uui demers de a coordona coerent politicile pe care România le are faţă de Republica Moldova. Situarea acestuia în structura autorităţilor puterii executive, în subordinea directă a Primului Ministru al României, îi creează prestigiul şi pârghiile instituţionale necesare îndeplinirii scopului său.

• Măsuri în audiovizual

Spaţiul mediatic de la Chişinău este în cvasi-totalitatea lui controlat de televiziuni în limba rusă (aproape de 80%). Majoritatea dintre ele sunt posturile de propagandă ale Kremlinului. O lege dată de legislativul de la Chişinău similară cu cele din Ucraina sau Estonia, de interzicere a posturilor care fac propagandă deşănţată regimului de la Moscova se impune.

De asemenea, statul român trebuie să ia măsuri tehnice, legislative, pentru a facilita emisia posturilor din România peste Prut. Subvenţionarea TVA-ului pentru drepturile de autor achiziţionate şi pentru teritoriul Republicii Moldova ar fi una dintre măsurile care ar ajuta posturile private să treacă Prutul.

• Program turistic pentru cetăţenii Republicii Moldova: <România pentru toţi>

Propaganda anti-românească făcută în ultimii 70 de ani pe teritoriul actualei Republici Moldova a provocat efecte devastatoare la nivelul percepţiei publice. O serie de preconcepţii s-au dezvoltat în rândul cetăţenilor mai slab informaţi şi un program public de turism la preţ reduce având scopul de a aduce în România pe cei care nu au fost niciodată ar schimba mult în bine felul mentalităţile.

În plus, anumite zone turistice din România, care nu au un număr semnificativ de turişti în anumite perioade ale anului, ar fi impulsionate printr-un astfel de program.

Hai, Iohannis, hai!