Hackerville-Drăgăşani, spaima Europei. Cei 75 de hackeri arestaţi investeau banii furaţi în ansambluri rezidenţiale
0
Hackerii din Drăgăşani (Vâlcea) au speriat Europa cu fraudele comise pe internet. În ultimul an, peste o mie de persoane au căzut în plasa escrocilor cibernetici. Prejudiciul total se ridică la 4,5 milioane de euro.
Orăşelul Drăgăşani, din Vâlcea, confirmă tristul renume de capitală mondială a fraudelor pe internet câştigat la sfârşitul anilor 90. Asta după ce în ultimul an, o grupare formată din nu mai puţin de 74 de hackeri din mica urbe a speriat Europa cu loviturile lor. Anchetatorii estimează un prejudiciu de 4,5 milioane de euro, bani pe care escrocii cibernetici din „Hackerville“ i-au investit în ansambluri rezidenţiale. Reţeaua a fost anihilată cu ajutorul poliţiştilor germani şi cu suportul financiar al Eurojust (Unitatea de Cooperare Judiciară a Uniunii Europene).
Gruparea de hackeri, coordoantă de Ilie Daniel Rusu (28 de ani), ar fi prejudiciat peste 1.000 de persoane din România, Germania, Cehia, Italia, Franţa şi alte ţări europene. În esenţă, infractorii cibernetici puneau pe diferite site-uri anunţuri de vânzare a unor bunuri fictive. Victimele acestora s-au plâns că după ce au tranferat banii nu au primit nimic în schimb.
Opt persoane au fost arestate preventiv în acest dosar şi alte trei au fost plasate în arest la domiciliu, fiind urmărite penal pentru fals informatic şi spălare de bani. 64 de percheziţii în 10 judeţe au făcut procurorii şi poliţiştii pentru a captura gruparea care a speriat Europa.
Funcţionau ca o corporaţie
Pe timpul monitorizării, liderul grupării Ilie Daniel Rusu a reuşit să-I surprindă pe procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Vâlcea. Nu mică le-a fost mirarea anchetatorilor când au realizat că hackerul a reuşit să pună pe picioare o reţea organizată după principii corporatiste, unde angajaţii aveau rolurile lor bine definite.
Primul palier era format din lideri, cei care coordonau totul. O importanţă deosebită în cadrul „corporaţiei“ era recrutarea de noi membri care să facă faţă exigenţelor.
Rusu era cel care coordona deschiderea de conturi în România şi străinătate, dar şi cel care avea grijă să ascundă urmele banilor.
Al doilea palier era format din membrii care puneau anunţurile fictive pe diferite site-uri, discutau cu clienţii şi se ocupau de transferul banilor. Practic, aceştia erau cei care păcăleau victimele.
Al treilea palier era format din membri denumiţi „săgeţi“, care aveau rolul de a deschide conturi bancare în România şi străinătate pe care le puneau la dispoziţia grupului, în schimbul unor sume de bani. De exemplu, doar în aprilie 2016, palierul trei a deschis 230 conturi în străinătate şi aproximativ 120 de conturi în România.
Toate aceste conturi erau controlate de Rusu, prin intermediul serviciilor online banking, transferând banii din conturile din străinătate (unde victimele infracţiunilor erau determinate să vireze sumele) în conturi bancare din România, de unde retrăgea banii cu cardul.
Pentru fiecare fraudă, Rusu primea primea un procent de 30-35% din suma obţinută, spun procurorii DIICOT. „Practic Rusu Ilie Daniel era legătura între palierele care recrutau persoane şi care deschideau conturi bancare şi palierul care comitea frauda informatică“, explică aceştia.
Potrivit monitorizării făcute de DIICOT, membrii nucleului principal al palierelor unu şi doi erau originari din Drăgăşani, dar se întâlneau frecvent în Bucureşti. Ei comunicau în permanenţă şi chiar şi-au achiziţionat imobile în aceleaşi ansambluri rezidenţiale.
Echipa escrocilor
Misiunea cea mai dificiă o avea însă palierul doi. Tinerii care aveau rolul de a lansa ofertele de bunuri fictive pe diferite site-uri de profil din Europa, de a crea adrese de mail introducând date informatice necorespunzătoare cu realitatea, de a crea pagini false de internet care copiau pagini aparţinând unor companii cunoscute care garantează tranzacţiile on line sau sunt larg cunoscute pentru vânzarea unui anumit tip de bunuri şi de a coresponda cu victimele prin intermediul poştei electronice. Ei trebuiau să inducă în eroare victimele în vederea transferării sumelor de bani corespunzătoare aşa ziselor bunuri pe care le ofereau în conturile bancare din străinătate puse la dispoziţie de Rusu.
Aceştia postau în mediul on line pe diferite site-uri cu profil de comerţ în mediul virtual gen Amazon, E-bay, etc. sau în ziare din tara respectivă oferte privind vânzarea unor bunuri, respectiv telefoane mobile, console, televizoare, tablete, autoturisme, tractoare, etc., bunuri care în realitate nu le deţin, solicitând preţuri sub preţul pieţii. Autorii îşi creează adrese de poştă electronică introducând date fictive .
„Replici“ ale unor companii celebre
Reţeaua a reuşit să inducă în eroare sute de persoane aplicând o metodă inedită. Hackerii au creat site-uri false similare celor ale unor companii cunoscute care vindeau diverse bunuri, cum ar fi, spre exemplu, utiliaje agricole. Mai exact, hackerii au creat adrese de poştă electronică având denumiri apropiate celor folosite de serviciile reale, cum ar fi marketplace@bestellbestatigung-amazon-online.de, info@italogistics.eu, rhenus@info-logistic.info etc. Astfel, clienţii erau induşi în eroare că tranzacţiile sunt garantate de firme celebre şi de firme de curierat de top.
Înşelăciunea cu „notarul”
În cazul unor înşelăciuni on-line făcute în germane, cumpărătorii interesaţi luau legătura cu cel care a pus anunţul pe un site de vânzare de utilaje. Vânzătorul se se prezenta ca şi reprezentant al companiei prin intermediul poştei electronice sau a telefonului mobil, acesta cunoscând limba germană. În continuare acestora li se comunica faptul că tranzacţia se va efectua printr-un notar care va asigura întocmirea contractului şi va garanta tranzacţia, astfel că victimele erau contactate de către un „notar”, un coautor, care le prezenta condiţiile contractuale şi creau aparenţa siguranţei tranzacţiei
Bineînţeles în prealabil era realizate prin introducerea de date informatice false site-uri care erau prezentate ca aparţinând notarului respectiv şi care într-o prezentare profesionistă creau iluzia existenţei în realitate a notarului respectiv. În continuare victimele virau sumele de bani în contul „ Notarului”, respectiv în conturile bancare controlate de Rusu care asigura transferul imediat în ţară şi retragerea acestora .
Telefonul de la bancă: Clienţii vor banii înapoi
Atunci când cetăţenii străini îşi dădeau seama că au fost păcăliţim ei sunau la bancă să oprească tranzacţia, Funcţionarii băncii îl sunau pe Rusu. Aşa s-a întâmplat în iunie 2016, atunci când un angajat al unei bănci din Ungaria l-a contactat pe Rusu şi au discutat în engleză.
Funcţionar bancă: Alo! Buna dimineaţa! Numele meu este Gabo... de la U*** Bank!
Ilie Daniel Rusu: Salut!
Funcţionar bancă: Vă sun pentru că am avut câteva tranzacţii care au intrat în contul dumneavoastră în care clienţii care vă trimit banii solicită banii înapoi.
Ilie Daniel Rusu: Care este motivul ?
Funcţionar bancă: Poftim ?
Ilie Daniel Rusu: Ce?
Funcţionar bancă: Deci… aaaa .. avem multe … numai puţin...
Ilie Daniel Rusu: O secundă să mă loghez.
Funcţionar bancă: Ok. Avem 797 Euro de la domnul H***t W***e... care îşi cere banii înapoi.... Avem 700 de la B***r M***c care îşi cere banii înapoi... Avem 934 de la S***n M***r care îşi cere banii înapoi…
Ilie Daniel Rusu: Dar care este problema?
Funcţionar bancă: Nu ştiu . Am primit mesaje de la banca expeditoare că respectivii clienţi îşi cer banii înapoi. Nu ştiu de ce. Cred ca… unul dintre ei a menţionat că nu a primit marfa pentru care a plătit, dar chiar nu ştiu.
Ilie Daniel Rusu: Nu , nu , nu este posibil . Eu… Nu trimit banii înapoi... Eu… merg mâine la filiala mea şi rezolv problema . Nu este posibil … banii înapoi. Care este problema?
Funcţionar bancă: Nu ştiu. Trebuie să îi contactaţi.
Ilie Daniel Rusu: Nu… vă rog să nu autorizaţi înapoierea banilor. Nu e posibil!
Funcţionar bancă: Ok. Mulţumesc.
Ilie Daniel Rusu: Ok.
Cum operau în România
Pentru România gruparea a apelat la o metodă nouă. Astfel, a fost crea un site fictive similar cu cel al unei firme poloneze care se ocupa de vânzarea de utilaje agricole ţi le-au postat pe un site celebru de anunţuri.
Cumpărătorii interesaţi contactau telefonic aşa zisul reprezentant al companiei din România care le explica oferta şi condiţia ca în vederea expediţiei bunului din Polonia era necesară plata unui avans ( 3-5.000 euro ), primind şi o factură cu însemnele societăţii poloneze care conţinea datele contului bancar polonez prezentat ca fiind al societăţii . Victimele virau sumele de bani în acest conturi din Polonia de unde erau transferate imediat în România de către Rusu şi retrase .
Cum suna anunţul din România
Prin comisie rogatorie au fost audiaţi şi reprezentanţii firmei din Polonia care fiind asaltaţi cu numeroase plângeri au declarat că au fost nevoiţi să schimbe numele companiei .
Anunţul avea următorul conţinut: „Vând (marca utilajului, preţul, descrierea sumară). Informaţii suplimentare la numerele 0373/781781 sau (un alt nr. de telefon mobil ce diferă de la caz la caz) între orele 10.00-20.00. Menţionez că tractorul nu se află în România (sau localitatea în care s-a postat anunţul) şi se aduce doar la comandă. Acceptăm plata şi în rate. Asigurăm transport contracost până la client. Preţul este fix fiind la promoţie”
„Vă sun în legătură cu un anunţ pentru un tractor”
Potrivit interceptărilor, Rusu se implica şi el în înşelarea clineţilor români. În martie 2016 el a fost contactat de un posibil client din Giurgiu, care voia să cumpere un tractor, atras de preţul mic al utilajului.
Ilie Daniel Rusu: Alo, da?
Client: Alo, bună ziua.
Ilie Daniel Rusu: Bună ziua.
Client: Vă sun în legătură cu un anunţ pentru un tractor.
Ilie Daniel Rusu: Care dintre ele?
Client: Un John Deere 5525, 2007.
Ilie Daniel Rusu: Aşa, spuneţi.
Client: Vreau să ştiu şi eu, pozele sunt reale sau sunt ale altui tractor?
Ilie Daniel Rusu: Nu, pozele utilajelor care le deţinem în proprietate.
Client: Din câte am înţeles, firma e din Polonia. Tractorul unde se află acum?
Ilie Daniel Rusu: În Polonia se află şi tractorul.
Client: Şi dumneavoastră sunteţi reprezentantul firmei?
Ilie Daniel Rusu: Este firma mea şi a socrului meu.
Client: A, deci e firma dumneavoastra şi a socrului?
Ilie Daniel Rusu: Da, da.
Client: Şi dumneavoastră de unde sunteţi, din ce zona?
Ilie Daniel Rusu: De fel sunt de lângă Argeş.
Client: De lângă Argeş, judeţ?
Ilie Daniel Rusu: Da, da.
Client: Bun şi ăla are greutăţile pe faţă?
Ilie Daniel Rusu: Sigur că da, fiecare vine echipat cu greutate pe faţă şi montat pentru ataşarea plugului, semănătorii pe spate.
Client: Şi ce garanţie am că nu luăm o ţeapă?
Ilie Daniel Rusu: Păi, la ce să luaţi ţeapă?
Client: Păi, am înţeles că trebuie să dăm un avans.
Ilie Daniel Rusu: Plata se face prin bancă în baza unui antecontract care se face înainte şi a unei facturi proforme. Practic nu se trimite niciun ban către firma noastră, până nu se primeşte tractorul. Plata o faceţi în baza facturii proforme la bancă, banii rămân blocaţi până se finalizează tranzacţia.
Client: Asta vroiam să ştiu, dacă banii rămân blocaţi?
Ilie Daniel Rusu: Banii rămân blocaţi automat. Orice plată se face în baza unei facturi proforme, acei bani nu se pot folosi de firma respectivă până nu se finalizează şi până nu se emite factura finală.
Client: Preţul e cu TVA?
Ilie Daniel Rusu: Preţul este cu TVA, sigur ca da. Dacă sunteţi societate, sunteţi platitor de TVA, se poate deduce TVA-ul.
Client: Nu, nu, persoană fizică, dar mă intereseaza daca este cu tot cu TVA?
Ilie Daniel Rusu: Da, este preţul final cu tot cu TVA. Se plăteşte doar transportul în plus.
Client: Am înţeles. Şi ca şi timp?
Ilie Daniel Rusu: Ca şi timp, să-mi spuneţi localitatea de unde sunteţi.
Client: Din Giurgiu.
Ilie Daniel Rusu: În Giurgiu. Păi m-a mai sunat cineva înainte.
Client: Da, e cumnatul meu.
Ilie Daniel Rusu: Am înţeles. 700 de euro este transportul până la Giurgiu.
Client: Nu, zic în cât timp îl aduceţi?
Ilie Daniel Rusu: În maxim cinci zile ajunge pana la Giurgiu.
Client: Maxim cinci zile. În regulă şi atunci cum procedăm?
Ilie Daniel Rusu: Poftim?
Client: Cum procedăm ca să demarăm.
Ilie Daniel Rusu: Păi am nevoie de datele dumneavoastra, le trimit la contabilitate, astăzi nu cred că o sa mai avem timp, dar mâine dimineaţă mai mult ca sigur, vă poate trimite documentaţia, antecontractul şi factura proforma.
Client: Vi le dau pe telefon sau?
Ilie Daniel Rusu: Daca puteţi, daţi-mi-le pe telefon un mesaj, nume complet exact cum apare în buletin, serie şi numar, CNP-ul, adresa de livrare, o adresă de e-mail şi numărul dumneavoastră de telefon sau al cumpărătorului şi tractorul şi modelul exact. Dacă le trimiteţi acum, poate reuşim să vi le trimită până la ora cinci, dar nu vă promit sută la sută.
Client: În regulă, haideţi că o să vă trimit un mesaj cu datele.
Ilie Daniel Rusu: Daţi-mi un mesaj cu datele şi le trimit acum imediat la băiat la contabilitate, dacă este timp, v-am spus, până la cinci vi le trimite, dacă nu, rămâne pentru mâine dimineaţă.
Client: Da, bine, bine, mulţumesc. Să trăiţi o zi bună.
Ilie Daniel Rusu: Să trăiţi, la revedere.
Peste 4 milioane de euro, retrase cu cardul
Potrivit datelor DIICOT, în perioada aprilie 2015 – noimebrie 2016, Rusu a folosit toate conturile bancare din străinătate şi România în vederea transferării şi ulterior retragerii sumelor de bani obţinute de grupare, respectiv a sumei totale de 4.008.409 euro şi 936.882 lei. Banii au fost retraşi în totalitate cu cardul printr-un număr de 2763 operaţiuni de retragere cu cardul
„De altfel activităţile de filaj au evidenţiat preocuparea continuă şi zilnică a inculpatului Rusu Ilie Daniel de a se deplasa la bancomate şi de a retrage sume de bani, existând zile în care acesta retrăgea şi sume de 200.000 lei”, arată procurorii DIICOT.
La percheziţiile care au avut loc miercuri au participat un procuror şi trei poliţişti germani, precum şi reprezentantul român la Europol, echipa comună beneficiind şi de sprijin logistic, precum şi de finanţare din partea Eurojust.
Se încarcă comentariile...
