Ponta, întrebat dacă Guvernul adoptă un act normativ pentru arborarea steagului secuiesc: „Poate Guvernul Ungariei“
0
Premierul Victor Ponta l-a contrazis, sâmbătă, la Botoşani, pe consilierul său personal Gyorgy Frunda în chestiunea legată de arborarea steagurilor secuieşti pe instituţiile publice din România, susţinând că Executivul nostru nu va adopta un act normativ care să reglementeze acest aspect.
Întrebat dacă Guvernul va emite un act normativ care să permită arborarea steagului secuiesc pe instituţiile publice, aşa cum a susţinut consilierul său Gyorgy Frunda, Ponta a răspuns: „Guvernul României, nu. Poate Guvernul Ungariei“, potrivit Mediafax.
Declaraţia premierului vine însă în contradicţie cu cea făcută vineri seară de consilierul său personal Gyorgy Frunda.
Acesta a declarat, într-o intervenţie telefonică la Antena 3, că problema arborării steagurilor comunităţilor locale pe instituţii trebuie reglementată printr-un act normativ, el amintind că şi premierul Victor Ponta a spus, în plenul APCE, că Guvernul României va adopta un act normativ care să reglementeze modalităţile de folosire a însemnelor locale pe clădiri publice de interes local şi pe clădiri proprietate privată.
„Legislaţia românească actuală nu interzice folosirea însemnelor, steagurilor comunităţilor locale şi, de altfel, au existat şi hotărâri judecătoreşti. A spus-o şi premierul Ponta, au spus-o şi alţi miniştri, că arborarea pe clădiri publice de interes local sau pe clădiri proprietate privată a steagului secuiesc este admisă potrivit legialţiei româneşti. Nu există nicio interdicţie“, a susţinut Frunda, citat de Mediafax.
El a subliniat că, "în acelaşi timp, pentru a evita interpretări juridice diferite, e nevoie de o reglementare legislativă unitară".
"Şi, într-adevăr, premierul Ponta, cu ocazia intervenţiei domniei sale în APCE, a spus că Guvernul României va adopta un act normativ care să reglementeze modalităţile de folosire a însemnelor locale pe clădiri publice de interes local şi pe clădiri proprietate privată. Nu era vorba de clădiri publice de interes naţional sau de alte asemenea întreprinderi", a adăugat consilierul premierului.
Întrebat dacă această reglementare va impune ca odată cu arborarea drapelului de interes local să fie arborat şi drapelul naţional, Frunda a răspuns: "Da, pe clădiri publice locale. Deci, pe clădiri publice, există reglementare care impune folosirea însemnelor naţionale. Deci, dacă mergeţi în secuime sau în sate în care toată populaţia este de etnie maghiară, pe primărie veţi găsi steagul românesc. Acest lucru este şi acuma. Pe lângă acestea, se arborează şi steagul secuiesc în unele localităţi. Arborarea steagului secuiesc de către primării, de către consiliului judeţean a fost atacată de prefectul judeţului Covasna. După părerea mea, nelegal a fost acest atac. Hotărârile judecătoreşti, din câte ştiu eu, sunt contradictorii - unele au dat dreptate prefecturilor, altele au dat dreptate primăriilor".
Gyorgy Frunda a susţinut că problema steagurilor trebuie rezolvată.
Declaraţii contradictorii
În 24 aprilie, premierul Victor Ponta a asigurat APCE că reorganizarea României va fi decisă prin consultare cu toate partidele parlamentare, inclusiv cu UDMR, şi a anunţat că doreşte o legislaţie care să permită instituţiilor locale să adopte însemne proprii atât timp cât aceste simboluri nu încalcă standarde UE.
Aflat atunci în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), şeful Guvernului a răspuns şi întrebărilor legate de reorganizarea României şi problema minorităţilor naţionale, asigurând că autorităţile de la Bucureşti nu vor încălca drepturile grupurilor minoritare prin soluţiile care vor fi găsite.
În cazul regiunilor de dezvoltare care urmează să fie constituite, premierul a asigurat că decizia finală va fi luată în urma consultărilor cu toate partidele aflate în Parlament, inclusiv cu UDMR.
"Nu sunt sigur dacă rezultatul final va fi de 8 (regiuni de dezvoltare-n.r.), pot fi 10, 12 sau 16, dar pot să asigur că vom lua o decizie doar prin consultarea tuturor partidelor din Parlament, unde şi comunitatea maghiară este reprezentată, şi că nu va fi o decizie împotriva drepturilor vreunei comunităţi minoritare, ci bazată doar pe criterii economice şi sociale", a spus Ponta.
El a asigurat că graniţa actuală a judeţelor nu va fi modificată şi a explicat că necesitatea înfiinţării unor noi regiuni este legată de o mai bună absorbţie a fondurilor UE.
În privinţa însemnelor grupurilor minoritare, premierul a arătat că îşi propune ca în acest domeniu să existe norme legale clare, în baza cărora instituţiile administraţiei centrale să arboreze însemnele naţionale şi ale Uniunii Europene, iar instituţiile locale să aibă dreptul de a adopta propriile simboluri, atât timp cât acestea nu încalcă standardele UE.
"Sunt gata să iniţiez dialogul cu toate partidele şi reprezentanţii societăţii civile pentru a avea o legislaţie foarte clară", a afirmat Ponta, adăugând că dialogul este soluţia de rezolvare, nu extremismul.
La începutul acestui an, politicieni din România şi Ungaria au fost implicaţi într-o dispută publică legată de arborarea steagului secuiesc pe instituţii din judeţe ale României.
Interzicerea arborării steagului secuiesc în Harghita şi Covasna de către prefecţii celor două judeţe a fost catalogată de secretarul de stat în Ministerul de Externe maghiar, Nemeth Zsolt, drept „agresiune prin simboluri“ la adresa maghiarilor din Ardeal.
Atitudinea elitei politice din România în cazul steagului secuiesc riscă să afecteze grav cooperarea cu Ungaria, afirmă ministrul ungar de Externe, Janos Martonyi, citat de MTI.
Denunţ penal împotriva nerespectării deciziei instanţei privind drapelul secuiesc în Harghita
Preşedintele Forumului Civic al Românilor, Ilie Şandru, spune că a depus un denunţ penal la Parchetul din Gheorgheni privind nerespectarea sentinţei date de Curtea de Apel Târgu Mureş, care a anulat hotărârea Consiliului Judeţean Harghita prin care steagul secuiesc a devenit drapelul judeţului.
VIDEO Fabrica de steaguri secuieşti are „o avalanşă de comenzi”
Un atelier de croitorie din Şumuleu Ciuc a vândut peste 1.500 de steaguri secuieşti anul acesta într-o singură lună după ce a izbucnit scandalul politic româno-maghiar, în timp ce tot anul trecut nu făcuse mai mult de 100 de drapele ale secuilor. Pentru că nu făcea faţă comenzilor, directorul atelierului a adus croitorese voluntare.
Steagul secuiesc al judeţului Covasna, anulat de Curtea de Apel Braşov
Decizia Consiliului Judeţean (CJ) Covasna prin care a fost aprobat steagul judeţului a fost anulată de Curtea de Apel Braşov, însă conducerea CJ spune că nu va îndepărta drapelul de pe sediul instituţiei şi că decizia instanţei arată că sunt „două tipuri de judeţe: cele româneşti şi cele secuieşti“. Decizia Curţii de Apel Braşov este irevocabilă.
Băsescu, în Harghita: „Am văzut la porţi steagul secuiesc. Oare nu era loc şi pentru cel românesc?“
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la finalul slujbei de la mănăstirea din Izvoru Mureşului, că, în drumul spre mănăstire, a văzut că drapelul secuiesc şi cel unguresc erau aşezate unul lângă altul, în timp ce tricolorul lipsea.
Se încarcă comentariile...
