Guvernul a umplut Curtea cu gunoaie
0
Covârşitoarea majoritate a cifrelor furnizate de Guvern în speranţa reducerii cvorumului la referendum a fost considerată „irelevantă“ pentru CCR.
Procedura de reinstalare a preşedintelui suspendat Traian Băsescu în fotoliul prezidenţial şi-a mai consumat o etapă. Magistraţii Curţii Constituţionale (CCR) s-au întâlnit ieri pentru a citi în plen hotărârea prin care au invalidat referendumul din 29 iulie. Ulterior, decizia a fost trimisă preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Petru Filip şi Valeriu Zgonea, „pentru luarea măsurilor necesare în vederea prezentării acestei hotărâri Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună", se arată în comunicatul CCR.
Motivarea trimisă ieri Parlamentului arată că toate eforturile liderilor USL de a scurta listele electorale permanente au fost în zadar. Judecătorii constituţionalişti precizează că scrisoarea primită de la Guvern în 20 august „nu răspunde solicitării CCR de a comunica numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, actualizate până la 10 iulie 2012, ci prezintă o serie de date privitoare la diverse categorii de persoane". „Datele comunicate, în cea mai mare parte, nu au legătură cu solicitarea formulată de Curte", se mai arată în motivarea Curţii.
Cifrele trimise de Executiv Curţii Constituţionale, cu scopul de a reduce cvorumul necesar validării referendumului, au provenit atât de la instituţiile din subordinea Ministerului de Interne (MAI), cât şi de la Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Conform datelor primite de la MAI şi trimise mai departe Curţii, Executivul precizează că există un număr de 512.3789 de persoane ale căror acte de identitate au expirat şi nu au fost reînnoite în ziua votului inclusiv.
Însă Curtea precizează că numărul de persoane ale căror buletine au expirat nu priveşte solicitarea sa adresată Guvernului, întrucât expirarea actelor de identitate, în sine, nu determină eliminarea persoanelor în cauză de pe listele electorale permanente.
Românii din străinătate, incluşi în cvorum
Totodată, Guvernul a mai trimis judecătorilor şi cifrele primite de la Ministerul de Externe, care însumează un total de 3.052.397 de cetăţeni români care trăiesc în afara graniţelor, şi pe care Cabinetul Ponta îi dorea excluşi din listele permanente în baza cărora se stabileşte şi cvorumul. Judecătorii au respins şi această cifră, motivând că cetăţenii români „cu drept legal de şedere în afara României", dar al căror domiciliu se află în ţară trebuie să fie cuprinşi în listele electorale permanente. În afara românilor cu reşedinţă în străinătate mai există şi categoria românilor cu domiciliul în străinătate. Aceştia sunt doar 468.810 şi beneficiază de paşaport special.
Curtea menţionează că, potrivit aceloraşi date comunicate de Guvern, din numărul de 469.810 de cetăţeni cu domiciliul în străinătate, numai 4.475 de cetăţeni se regăseau pe listele electorale permanente la data de 10 iulie 2012 şi arată că, prin urmare, numai cu acest număr (din totalul de 3.052.397 comunicat) ar fi trebuit actualizate aceste liste.
Singura cifră de care a ţinut cont CCR în urma „mini-recensământului" instituţional organizat de Guvern a fost trimisă de MAI şi totalizează 34.654 de persoane care trebuiau radiate din listele electorale înainte de deschiderea urnelor, şi care, totodată, ar fi trebuit scăzute din cvorum.
„Singurul număr care, potrivit datelor comunicate de Guvern, poate fi luat în considerare la actualizarea listelor electorale permanente, este cel de 34.654 de persoane, reprezentând persoane decedate, persoane având statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate, persoane care au pierdut cetăţenia română, persoane fără drept de vot, persoane bolnave psihic care şi-au pierdut drepturile electorale, persoane cu corecţii CNP", subliniază CCR, în motivarea deciziei de invalidare a referendumului.
CCR doar a comparat datele
Magistraţii constituţionalişti subliniază faptul că nu au atribuţii în procedura actualizării listelor electorale permanente şi nu pot opera modificări în acestea. Drept urmare, Curtea a solicitat noi date Guvernului cu scopul de a le compara cu cele existente la BEC, iar în cazul în care s-ar fi înregistrat diferenţe considerabile care ar fi putut schimba soarta referendumului, magistraţii puteau lua o altă decizie.
„Ceea ce poate constata Curtea, potrivit competenţei sale, este numai dacă diferenţa de date transmisă este de natură să conducă la îndeplinirea sau neîndeplinirea cvorumului de prezenţă la vot, respectiv la modificarea rezultatului referendumului. Or, este evident, din compararea datelor comunicate de BEC, respectiv de Guvern, că nu există o astfel de situaţie", se mai arată în concluzia din motivarea Curţii.
Astfel, Curtea a constatat că la urne nu a participat mai mult de jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, şi prin urmare a invalidat referendumul.
„Nu noi am stabilit rezultatul"
Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat, după şedinţa de ieri, că judecătorii Curţii nu au fost cei care au stabilit rezultatul referendumului, ci au constatat şi validat cifrele transmise de Biroul Electoral Central, precizând că a fost luat în calcul „tot ce trebuia".
Scandal între magistraţi
Miza referendumului a aprins spiritele între magistraţii CCR. Judecătoarea Aspazia Cojocaru intenţionează să-l dea în judecată pe colegul său Ion Predescu, dacă se va confirma faptul că acesta a divulgat secretul votului din plenul Curţii.
„Spune că nu a dat niciun fel de declaraţie. Nu ştiu, scuze sau nu, dar neagă tot timpul. Dacă există o astfel de înregistrare, vă rog să mă credeţi că mă duc până unde trebuie, până în pânzele albe", a susţinut Cojocaru. Ea a fost întrebată dacă îl va da în judecată pe Predescu. „Până în instanţă", a replicat judecătoarea CCR.
În scurt timp a venit şi poziţia judecătorului Predescu. Chestionat dacă îi e teamă că judecătoarea Aspazia Cojocaru îl va da în judecată, Predescu a răspuns ironic: „I-auzi vorbe". Întrebat cum interpretează afirmaţiile colegei sale că va merge „până în pânzele albe", Ion Predescu a spus: „Nu îmi dau seama. Să fie sănătoasă!".
Urmează lupta pe cvorum în Parlament
Motivarea deciziei CCR a ajuns ieri pe masa Parlamentului. Preşedinţii celor două Camere, Petru Filip şi Valeriu Zgonea, au fixat şedinţa Birourilor Permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru astăzi la ora 12.00, iar în cadrul acestei întâlniri se va stabili data la care se va reuni plenul Parlamentului pentru citirea hotărârii CCR. Pentru a ajunge să se convoace plenul reunit, mai întâi parlamentarii trebuie să asigure cvorum la nivelul celor două Birouri Permanente. „Preşedintele care conduce şedinţa comună este obligat să precizeze dacă este întrunit cvorumul legal şi să anunţe ordinea de zi", precizează regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, are dubii în privinţa cvorumului, în condiţiile în care mulţi colegi l-au anunţat, telefonic, că au nevoie de două-trei zile pentru a ajunge în Bucureşti. „Vom vedea dacă vineri este o zi fezabilă pentru plenul reunit. Biroul Permanent reunit se poate întruni doar dacă sunt jumătate plus unu din membri", a spus Zgonea.
Planul PDL
În cazul în care nu se va asigura prezenţa necesară, liderii PDL au pregătită o altă variantă. Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, a anunţat că democrat-liberalii au strâns, cu ajutorul reprezentanţilor minorităţilor şi ai UDMR, un număr suficient de semnături pentru a putea solicita convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului.
„Cei doi preşedinţi sunt obligaţi să ţină cont de solicitarea noastră şi să convoace sesiunea în cel mai scurt timp, vineri", a adăugat Toader. Regulamentele celor două Camere prevăd că pentru convocarea unei sesiuni extraordinare sunt necesare semnăturile a cel puţin o treime din numărul senatorilor şi din cel al deputaţilor.
Chiar dacă vor reuşi să convoace o sesiune extraordinară, liderii PDL se pot lovi din nou de întrunirea cvorumului. Înainte de a se citi motivarea CCR în plenul Parlamentului, social-liberalii pot cere verificarea prezenţei. Dacă numărul de semnături arată că sunt suficienţi parlamentari în sală, motivarea poate fi citită.
În caz contrar, preşedintele amână momentul citirii şi totodată împiedică publicarea motivării în Monitorul Oficial. Prin boicotarea şedinţei plenului, parlamentarii USL pot amâna cu un termen nedefinit întoarcerea lui Traian Băsescu la Cotroceni.
"Cei doi preşedinţi sunt obligaţi să ţină cont de solicitarea noastră şi să convoace sesiunea vineri."
Mircea Toader deputat PDL
Se încarcă comentariile...
