Ghidul mitei perfecte: povestea directorului de spital care şi-a făcut mai multe offshore-uri pentru a încasa şpaga

Medicul Dănuţ Căpăţînă se poate lăuda că a primit cea mai mare şpagă pe care a încasat-o un director de spital în România: 1,3 milioane de euro. Directorul Spitalului Judeţean din Constanţa a recunoscut la DNA că a apelat la patru offshore-uri pentru a primi banii în siguranţă. A fost însă denunţat de mituitori

Fostul manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, Dănuţ Căpăţînă (57 de ani), a recunoscut în faţa procurorilor DNA că a apelat la o întreagă reţea de offshore-uri pentru a  primi în tranşe mai multe şpăgi în valoare de aproape 1,3 milioane de euro. Detaliile apar în dosarul în care medicul a fost trimis în judecată pentru 5 infracţiuni de luare de mită şi spălarea banilor în formă continuată. Necazurile lui Dănuţ Căpăţînă au început pe 18 mai 2016, atunci când a fost reţinut de procurorii DNA pentru luare de mită în formă continuată. Asta după ce, doi directori ai unei firme de IT s-au dus la DNA să denunţe că medicul le cerea mită 15% din valoarea unui contract derulat în perioada 2011-2015. 

Era vorba de un contract pentru prestarea serviciilor IT de aproximativ 556.800 de euro, şi unul de aproximativ 139.200 euro/an. Potrivit înţelegerii, după ce firma IT primea banii de la SCJU Constanţa, o parte ajungea la firmele offshore Alsecon Limited din Delaware (SUA) şi Wesson Corp din Belize City (Belize) în baza unui contract de consultanţă fictiv. Era vorba de plata lunară a diverse sume de bani cuprinse între 2.300 şi 2.900 de euro, cu titlul de consultanţă. În acte, prima societate era controlată de directorul spitalului şi fosta sa soţie, Lucica Simona Căpăţînă, iar cea de-a doua doar de soţia sa. Medicul le-a explicat însă procurorilor DNA că femeia avea un rol strict formal în înfiinţarea şi conducerea acestor firme şi că, de fapt, el se ocupa de tot.

A apelat la „Regele offshore-urilor din România“

Percheziţiile făcute de anchetatori au dezvăluit că medicul a primit mita până în 2011, prin intermediul altor două offshore-uri, controlate de un apropiat al medicului: Lorex Continental Incorporation  şi Polar Industries Limited, ambele cu sediul în Delaware (SUA). În 2011, Căpăţînă a luat legătura cu reprezentanţii firmei cipriote Laveco Limited, prin intermediul cărora a înfiinţat Alsecon Limited şi Wesson Corp. Laveco Limited este controlată de celebrul consultant, Laszlo Kiss, denumit „Regele Offshore-urilor”, cel care a înfiinţat sute de firme pentru VIP-urile din România.

Ancheta procurorilor a dezvăluit că Dănuţ Căpăţînă a cerut, în ultimii cinci ani,  de la mai mulţi reprezentanţi ai unor firme care aveau contracte cu SCJU un comision care varia între 10% şi 15%.  Aceste contracte vizau achiziţia de servicii IT şi ulterior de mentenanţă IT, servicii medicale de medicina muncii destinate angajaţilor spitalului, servicii medicale constând în analize de laborator. Medicul ar fi pretins sume de bani în cuantum de 310.826 de euro, 27.900 de dolari şi 4.768.698,78 de lei din care a primit în total, suma de 197.858,59 de euro, 27.900 de dolari şi 4.768.698,78 lei. În acest moment, procurorii DNA învestighează şi alte contracte încheiate de SCJU Constanţa  cu agenţii economici din Constanţa.

„Eu ştiu cum funcţionează treaba asta”

Până acum au stabilit că, potrivit înţelegerii, în cazul firmei IT, aceasta primea banii de la SJU Constanţa,  iar o parte ajungea la firmele offshore în baza unui contract de consultanţă fictiv. Era vorba de plata lunară a diverse sume de bani cuprinse între 2.300 şi 2.900 de euro, cu titlul de consultanţă. Căpăţînă ştia cum funcţionează sistemul contractelor IT, şi că se plăteau oamenii cu ora. „Că am lucrat şi eu în privat şi ştiu cum funcţionează lucrurile. Eu pot să-mi reglez lucrurile la un moment dat din partea asta variabilă. Că îţi cer să-mi faci să-ţi fac nu ştiu ce, că cheltui 5 ore, pun 10 ore. Ştiu cum e la soft că nu există un... să fim serioşi. Deci, per total, undeva la sfârşit dacă eu plus minus mă închid cam cu aceeaşi sumă. E Ok din punctul tău de vedere”, spunea medicul.

Căpăţînă se lăuda în faţa afaceriştilor că sistemul său de a fenta procedura de achiziţii publice este infailibil. „Mi-a luat trei  luni de zile să le explic la ăştia… începuseră să abereze, bine ţi-am zis, nişte funcţionari care sunt speriaţi de ce văd la televizor, ştii începuseră să abereze să facem licitaţie deschisă… ne şi apucasem de procedură, ne-au întors ăia de la  ANRMAP… de nu ştiu câte ori, după nişte chestii, bă..deci… oameni…şi ăia la fel…tot speriaţi de bombe; şi atuncea am spus: Nu frate, … este normal, eu am un sistem în curte pe care pot să îl folosesc”, arăta managerul spitalului din Constanţa.

Ar fi primit şpaga în Minister

Directorii firmei IT au povestit la DNA că în perioada 2012-2014 au achitat în conturile deschise de Alsecon Limited la MKB Bank Budapesta (Ungaria), suma totală de 60.412 de euro pentru servicii de consultanţă care nu au fost prestate niciodată de această firmă. În 2014, Căpăţînă a închis firma din SUA. Aşa că firma IT a continuat să facă plăţile, aproximativ 17.000 de euro, în contul Wesson Corp deschis la Hellenic Bank Larnaca (Cipru), în baza unui contract de consultanţă pentru care nu s-a prestat vreun serviciu. Din octombrie 2014, afaceriştii au refuzat să mai folosească offshore-urile în tranzacţii.

Potrivit denunţurilor făcute la DNA, ei i-ar fi achitat medicului aproximativ 8.000 de euro cash. Dănuţ Căpăţînă a fost la un pas să accepte primirea şpăgii chiar în Ministerul Sănătăţii, dar planul a fost schimbat în ultima clipă.

Imperiul imobiliar

În combinaţiile lui, Dănuţ Căpăţînă a folosit şi două firme din România, Picus Consulting SRL şi Performance Profile – ambele societăţi fiind trimise în judecată pentru complicitate la infracţiunile de care este acuzat medicul. Pe numele Picus Consulting, medicul a achiziţionat mai multe bunuri, care au fost puse sub sechestru asigurator. Este vorba de două apartamente situate într-o vilă turistică din Mamaia, unul în valoare de 372.515 de lei, iar celălalt 70.000 de euro. De asemenea, potrivit datelor din dosar, o parte din bani, 261.710,7 de lei, au reprezentat sume virate către mai multe agenţii de turism pentru achitarea unor excursii ale familiei Căpăţînă.
Anchetatorii arată în documentele trimise instanţei că o parte din bani au fost scoşi din firmă cu ajutorul fostei soţii, 60.000 de lei, sub pretextul unor drepturi salariale. Lucica Simona Căpăţînă a scos din conturile societăţii suma de 10.000 lei, în perioada 24 – 25 mai 2016, după arestarea lui Căpăţînă. Ea a recunoscut implicarea în acest dosar, privind infracţiunea de spălare a banilor, şi a semnat un acord de recunoaştere a vinovăţiei. Procurorii au pus sechestru şi pe un apartament situat la mansarda unui bloc din Constanţa, proprietate a Performance Profile, care a fost 51.150 de euro.

Prima condamnare

Iniţial, Dănuţ Căpăţînă nu a vrut să recunoască integral acuzaţiile procurorilor DNA. Probele însă l-au convins să vorbească. Un alt imbold i l-a dat o condamnare pe care a primit-o în timpul anchetei. El a fost trimis în judecată, în noiembrie 2014, pentru abuz în serviciu, după ce ar fi încălcat în mod repetat şi deliberat dispoziţiile legale în materia achiziţiilor publice privind un contract de producţie, distribuţie şi monitorizare oxigen medical. Valoarea: 6,3 milioane de euro. Pe 25 august 2016, Tribunalul Constanţa l-a condamnat la 4 ani şi 4 luni de închisoare cu executare. Decizia poate fi contestată la
Curteade Apel Constanţa.

Susţinut de baronul Constantinescu

Spitalul de Urgenţă din Constanţa este cea mai mare unitate sanitară din Dobrogea şi a doua din ţara – deserveşte şi judeţele limitrofe, la care se adaugă şi turiştii veniţi în sezonul estival. Din vara anului 2010, spitalul a trecut în administrarea Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa, urmare a HG 529/2010 privind descentralizarea spitalelor. Căpăţînă a fost susţinut în funcţia de manager de fostul preşedinte al CJ, Nicuşor Constantinescu (PSD).