Cazul securistului care l-a anchetat până la moarte pe Gheorghe Ursu, amânat din nou de magistraţii militari. Pârvulescu: „A acuza e una, a dovedi e alta“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Andrei Ursu, faţă-n faţă cu unul dintre torţinarii tatălui său, maiorul de Securitate Marin Pârvulescu FOTO Sorin Ghica
Andrei Ursu, faţă-n faţă cu unul dintre torţinarii tatălui său, maiorul de Securitate Marin Pârvulescu FOTO Sorin Ghica

Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a amânat, miercuri, încă o dată procesul în care fiul disidentului Gheorghe Ursu a atacat rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale a unuia dintre ofiţerii de Securitate care i-a torturat tatăl până la moarte, maiorul Marin Pârvulescu. Fostul torţionar a răspuns cu ironie acuzaţiilor: „A acuza e una, a dovedi e alta”.

Magistraţii militari au amânat luarea unei decizii în urma refuzului repetat al Parchetului General de a răspunde în ce stadiu se află dosarul penal pe numele lui Marin Pârvulescu, în care urmaşii lui Gheorghe Ursu îl acuzau de omor. De fiecare dată, procurorii au refuzat să înceapă urmărirea penală împotriva fostului securist.

Fiul disidentului ucis la ordinul Securităţii, în 1985, Andrei Ursu, a făcut mai multe plângeri penale împotriva deciziilor magistraţilor de a nu-l ancheta pe Marin Pârvulescu. Motivul invocat a fost acela că fostul securist nu s-ar face vinovat de crime împotriva umanităţii (fapte inprescriptibile), ci doar de omor, care s-a prescris în 2012.

Protejarea securiştilor, „reflex” al justiţiei

Prezent la proces, Andrei Ursu a declarat că tatăl său a fost torturat până la moarte de torţionarii Securităţii, printre care şi Marin Pârvulescu, la dosar existând numeroase probe în acest sens.
„Există probe că Securitatea a ordonat anchetarea tatălui meu. Martorii l-au indicat pe maiorul Pârvulescu drept anchetatorul direct al tatălui meu. Era scos aproape zilnic din celulă şi dus la Securitate, în aceeaşi clădire de la Cercetări Penale, unde a fost torturat până a murit. Sunt chiar declaraţii ale gardienilor în acest sens”, a declarat Andrei Ursu.

Fiul disidentului susţine că tergiversarea procesului nu este întâmplătoare şi este cauzată de „reflexul” justiţiei de a proteja oamenii fostului regim. „Este un reflex al justiţiei de a proteja în continuare Securitatea. Este vorba mai ales de Secţia Parchetelor Militare. Acolo au fost cele mai multe încercări de muşamalizare a cazului. Dosarul în cazul securiştilor a fost disjuns şi de 13 ani Secţia Parchetelor Militare nu a făcut nimic. Au schimbat încadrarea juridică din crime împotriva umanităţii, în omor, pentru a se prescrie în 2012. Abia atunci au trimis dosarul spre judecare. Bine-nţeles că s-a dat „neîncepeperea urmăririi penale”. Acolo sunt oameni din vechiul sistem sau aserviţi intereselor Securităţii. Este o ruşine!”, a mai declarat Andrei Ursu.

Marin Pârvulescu: „A acuza e una, a dovedi e alta”

La termenul de miercuri a fost prezent şi Marin Pârvulescu, cel care este acuzat că l-a torturat până la moarte pe Gheorghe Ursu. Sigur pe sine, acesta a negat că l-ar fi torturat pe disident, susţinând că l-a anchetat doar când acesta era în libertate, nu şi după ce a fost arestat de Miliţie. Fostul securist a mai spus că nu are niciun fel de remuşcări, deoarece nu ar fi vinovat de moartea disidentului.

„Nu l-am bătut niciodată pe Gheorghe Ursu. Au fost două faze ale cercetării. Prima dată, a fost la noi la cercetare penală, la Securitate. Nu s-a reţinut fapta (n.r. trafic cu valută), iar cauza a fost declinată la procuratura civilă. Mai departe, ce au făcut ei acolo, nu cunosc. La noi a fost cercetat în stare de libertate. Venea şi pleca acasă. Nu am remuşcări, pentru că nu am de ce. Lui Andrei Ursu îi transmit multă sănătate”, a spus, ironic, Marin Pârvulescu.

Fostul torţionar a negat cu non-şalanţă toate acuzaţiile, bazându-se pe faptul că în arhive nu sunt documente care să ateste că Gheorghe Ursu era anchetat de Securitate, în timp ce se afla în arestul Miliţiei. Securitatea avea grijă ca aceste interogatorii să nu fie consemnate în documentele oficiale.
„A acuza e una, a dovedi e alta”, a declarat, cu tupeu, Pârvulescu.

Mărturii acuzatoare

Declaraţiile foştilor deţinuţi şi gardieni de la arestul Rahova, dar şi documentele Miliţiei şi Securităţii, îl incriminează pe fostul maior Marin Pârvulescu, anchetator al Direcţiei a 6-a Cercetări Penale a Securităţii. Acesta l-a torturat pe disidentul Gheorghe Ursu pe toată durata detenţiei, în paralel cu tortura aplicată de ofiţerii de miliţie şi de deţinuţii informatori din celulă.

Rechizitoriile întocmite chiar de Parchetul Militar împotriva deţinutului Marian Clită şi a coloneilor de miliţie Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei de Cercetări Penale a Miliţiei şi Mihail Creangă, fost adjunct al şefului arestului Miliţiei, au stabilit că ofiţerii de Securitate au condus de fapt ancheta şi au participat direct la tortură. La fel a stabilit şi Curtea de Apel Bucureşti, în 2003, în hotărârea prin care au fost condamnaţi Stănică şi Creangă.
Foşti deţinuţi au depus mărturii împotriva maiorului Marin Pârvulescu, care l-a torturat pe disident chiar şi cu două  zile înainte de moarte. “Ursu a fost scos la anchetă dimineaţa şi a fost adus în celulă seara, cu pătura, întrucât nu mai putea să meargă.  La revenire, acuza mari dureri abdominale, nu mai putea vorbi şi avea vărsături.  În tot timpul care a urmat, a urlat de durere, dar nu i s-au acordat îngrijiri medicale. A rezultat că fusese batut în cadrul anchetei, de către anchetatorul său, un maior cu numele Pârvulescu...”, se menţionează într-o declaraţie. Alte mărturii confirmă vinovăţia fostului securist:  “În jurul orei 11.00 noaptea, a fost dus la anchetă şi după puţină vreme a fost readus cu vizibile urme de violenţă. Povestea că a fost bătut de un căpitan sau maior de Securitate. Spunea ca acel ofiţer îl mai cercetase cu ceva timp în urmă, îl lăsase şi acum îl reancheta”.

Ucis la ordinul Securităţii

Inginerul Gheorghe Ursu a fost  ucis la 17 noiembrie 1985, în arestul Rahova, din Bucureşti. Disidentul fusese urmărit de Securitate încă din anii 70, când trimisese scrisori la postul de radio “Europa Liberă”, în care denunţa politica criminală şi cultul personalităţii dictatorului Nicolae Ceauşescu. În decembrie 1984, Securitatea i-a confiscat jurnalul personal, document nerestituit familiei inginerului nici până în prezent. Anchetat atât de torţionarii Miliţiei, cât şi de cei ai Securităţii, Gheorghe Ursu a fost ucis de un deţinut de drept comun, Marian Clită. Cercetările ulterioare au arătat că acesta a primit ordin de la şefi ai Securităţii pentru a-l extermina pe disident.

În 1996, Marian Clită a fost găsit vinovat pentru omor şi condamnat la 20 de ani de închisoare. El a recunoscut că nu a făcut decât să îndeplinească ordinele ofiţerilor de securitate. Clită nu a făcut decât doi ani de închisoare, beneficiind de un decret de amnistie din 1988, dar şi de reducerea pedepsei pentru bună purtare. În 2010, Marian Clită a fost arestat şi condamnat în Danemarca, la 14 ani de închisoare, pentru uciderea şi jefuirea unei stewardese. În iunie 2013, deţinutul a fost expulzat şi transferat într-un penitenciar de maximă siguranţă din România pentru executarea pedepsei.


Citeşte şi:

Disidentul Gheorghe Ursu, ucis a doua oară

Tribunalul Militar Bucureşti, care judecă dosarul uciderii disidentului Gheorghe Ursu, încearcă din nou să muşamalizeze cazul. Judecătorii au invocat prescrierea faptelor pentru unul dintre presupuşii făptuitori, fostul maior de securitate Marin Pârvulescu, omiţând că uciderea unui om pentru convingerile sale politice este o faptă imprescriptibilă.

Povestea unui criminal abject - ucigaşul disidentului anticomunist Gheorghe Ursu

Eliberat în România în mai 2008, pentru bună purtare într-un dosar pentru mai multe furturi - considerat de anchetatori un „om model“- ucigaşul disidentului Gheorghe Ursu, Marian Clită a omorât în martie 2010 o norvegiancă în capitala Danemarcei.

„The New York Times“: „Procesul torţionarilor din România, călătoria unei ţări într-un trecut sadic“

Cotidianul american „The New York Times“ a publicat, duminică, un articol despre procesul torţionarilor din România, prezentând poveştile celor doi şefi de penitenciare care au fost deconspiraţi: Alexandru Vişinescu şi Ion Ficior.

Torţionarul de la Periprava, colonelul Ion Ficioru, dat pe mâna justiţiei pentru genocid. Metodele de tortură la care erau supuşi deţinuţii

Un alt torţionar, responsabil de moartea a 103 deţinuţi politici în timpul regimului comunist, urmează să fie dat pe mâna justiţiei. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a sesizat Parchetul General în cazul fostului comandant al coloniei de muncă de la Periprava, colonel (r) Ion Ficioru.

Torţionarii condamnaţi definitiv vor plăti victimelor despăgubiri de 25%-70% din venitul lunar

Torţionarii condamnaţi definitiv pentru faptele comise între anii 1945-1989 vor fi obligaţi să plătească victimelor despăgubiri între 25% şi 70% din venitul lor lunar, potrivit unui proiect de lege care va fi aprobat, miercuri, de Guvern.

Alexandru Vişinescu, acuzat de genocid, audiat marţi la Parchetul General. Torţionarul ar avea dificultăţi de vorbire în urma unui atac cerebral

Torţionarul Alexandru Vişinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a fost audiat marţi la Parchetul General, după ce săptămâna trecută a transmis printr-un avocat că nu se poate prezenta la audieri din cauza unor probleme de sănătate în urma cărora a fost necesară internarea în spital.

VIDEO Vişinescu îi ameninţa cu exterminarea pe deţinuţi. Mărturiile unui supravieţuitor al regimului dur de la închisoarea Râmnicu Sărat

Alexandru Vişinescu îi ameninţa pe deţinuţi cu exterminarea. Este mărturia unui supravieţuitor al regimului drastic pe care torţionarul l-a impus în temniţa de la Râmnicu Sărat, în perioada cât acesta a fost comandant. Buzoianul Constantin Copoiu a stat un an după gratii, la Râmnicu Sărat, în sectorul destinat infractorilor de drept comun însă a fost suficient cât să îşi dea seama cât de dur erau trataţi deţinuţii politici.

Torţionarul Alexandru Vişinescu, acuzat oficial de genocid

Este oficial. Torţionarul Alexandru Vişinescu (88 de ani) este urmărit penal pentru genocid. Fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat în perioada 1956-1963, este acuzat că i-ar supus pe deţinuţii politici la bătăi şi alte violenţe, i-ar fi lipsit de hrană şi medicamente. Printre cei care şi-au pierdut viaţa în penitenciarul condus de Vişinescu se numără şi Ion Mihalache.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite