Generalul american Ben Hodges: România şi Ucraina ar trebui să mineze apele din jurul Crimeei VIDEO

Generalul american (r) Frederick Benjamin „Ben” Hodges III FOTO 173rd Airborne Brigade/Spc. Stephen Malone

NATO ar trebui să-l facă pe comandantul Flotei Ruse a Mării Negre să se simtă foarte inconfortabil, iar o modalitate prin care s-ar putea îndeplini această idee este minarea apelor din jurul peninsulei ocupate Crimeea, de către Marina Română şi cea a Ucrainei, susţine fostul comandant al Forţelor terestre ale SUA în Europa, generalul american

Generalul american (r) Frederick Benjamin „Ben” Hodges III, fost comandant al Forţelor terestre ale SUA în Europa, a propus minarea apelor din jurul Crimeei, la cea de-a 12-a ediţie a evenimentului Dialogul de Securitate SUA-Ucraina, conferinţă care a avut loc online.

Concret, NATO ar trebui să-l facă pe comandantul Flotei Ruse a Mării Negre să se simtă foarte inconfortabil, iar o modalitate prin care s-ar putea îndeplini această idee este minarea apelor din jurul peninsulei ocupate Crimeea de către Marina Română şi cea a Ucrainei, a subliat generalul Ben Hodges, care a avertizat că, în caz contrar, Moscova ar putea continua acţiunea de izolare a coastelor Ucrainei, lucru ce ar avea repercusiuni asupra celorlalte ţări din regiunea pontică. 

„Trebuie să-l facem pe comandantul Flotei Mării Negre să se simtă foarte inconfortabil la cartierul său general ilegal. Trebuie să se trezească în fiecare dimineaţă gândindu-se: «Fir-ar să fie, sunt în raza tuturor acestor sisteme, navele mele nu au voie să acosteze nicăieri»”, a explicat Hodges.

Hodges a adăugat că „suveranitatea Ucrainei este direct conectată cu tot ce se întâmplă cu vecinii săi şi în regiunea Mării Negre”, o zonă „esenţială pentru Kremlin”, arată umbrela-strategica.ro. „Cred că Marea Neagră este mai importantă pentru Kremlin decât Marea Baltică. Este rampa lor de lansare pentru tot ceea ce fac în Siria, în estul Mediteranei, în Africa. Aşa influenţează activităţile, operaţiunile şi securitatea în Caucaz şi aşa influenţează totul în Balcani”, a mai explicat fostul oficial american.

O Moscovă din ce în ce mai obraznică

Costin Georgescu, fost director al Serviciului Român de Informaţii, consideră că Moscova face în zona Mării Negre gesturi tot mai agresive, iar acestea trebuie să fie „taxate” în mod obligatoriu de aliaţi. „Astfel de tactici şi nu numai sunt tot mai discutate de responsabilii militari din NATO. Mulţi poate consideră că printr-un astfel de gest am provoca Moscova, dar eu cred că noi, cei din NATO, am răspunde numai la gesturile Rusiei, care are o politică din ce în ce mai obraznică. A ajuns deja la o atitudine oarecum golănească în zona Mării Negre. 

O astfel de operaţiune de minare a apelor Mării Negre ar supăra Moscova, dar cui îi pasă când ruşii fac ce fac? Costin Georgescu, fost director al SRI

Este în mod evident o metodă de a şicana o Rusie care nu prea mai are astâmpăr. Mai mult, se pare că se discută chiar de înfiinţarea unei baze NATO în Ucraina, lângă Odesa, iar acest lucru ne-ar ajuta enorm pentru că nu am mai fi noi prima redută în faţa Rusiei. Repet, o astfel de operaţiune de minare a apelor Mării Negre ar supăra Moscova, dar cui îi pasă când ruşii fac ce fac?”, a precizat Costin Georgescu. 

Cinci nave specializate

Pentru astfel de misiuni de minare-deminare în Marea Neagră, Forţele Navale Române dispun de cinci nave. În primul rând, este vorba de puitorul de mine din clasa Cosar, care are indicativul F-274 şi este botezat „Vice-Amiral Constantin Bălescu”. Cu un echipaj format din 75 de ofiţeri şi marinari, această navă poate planta într-un timp relativ scurt, într-o singură misiune, 200 de mine marine cu mare putere de distrugere. 

Apoi, pentru misiunile de deminare, Forţele Navale dispun de patru dragoare din clasa Musca. Este vorba de navele F-24 Lt. Remus Lepri, F-25 Lt. Lupu Dinescu, F-29 Lt. Dimitrie Nicolescu, F-30 Slt. Alexandru Axente. Pe lângă echipamentele de manevrare a minelor, fiecare astfel de navă mai dispune de rachete navă-aer şi de câte două AK-230 (calibru 30mm) binate. 

În 2014 a început totul

Reamintim că războiul în estul Ucrainei, soldat cu peste 13.000 de morţi de la declanşarea sa, a început la scurt timp după fuga în Rusia a preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici şi sosirea la putere, la Kiev, a forţelor pro-occidentale. În tot acest climat, Moscova a anexat ilegal în 2014 peninsula ucraineană Crimeea şi, deşi există numeroase dovezi cu privire la implicarea Rusiei în războiul din Ucraina, Kremlinul neagă acest lucru.