Gazele de şist – Înger sau Demon? Proteste în 60 de oraşe, în timp ce Rusia ameninţă Europa cu gazele naturale

Gazele de şist – Înger sau Demon? Proteste în 60 de oraşe, în timp ce Rusia ameninţă Europa cu gazele naturale

Protest faţă de explorarea gazelor de sişt la Bucureşti, în semn de solidaritate cu manifestanţi de la Pungeşti FOTO Mediafax

În timp ce românii s-au mobilizat şi protestează, la sfârşitul acestei săptămâni, faţă de ameninţarea gazelor de şist, restul Europei, dar şi Statele Unite privesc cu jind către aceleaşi resurse, care le-ar permite să demoleze hegemonia gazului rusesc.

Ştiri pe aceeaşi temă

Duminică, în peste 60 de localităţi din ţară, românii au anunţat proteste de amploare faţă de exploatarea gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice. Protestele ar urma să debuteze, în mod simbolic, la Pungeşti, acolo unde a mocnit, de prima dată, revolta.
 
A devenit localitatea Pungeşti un nucleu al unei mişcări ecologiste raţionale? Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, are dubii. Într-un interviu acordat revistei „Sinteze”, coordonată de sociologul Vasile Dâncu, Maior vorbeşte despre riscurile asociate tehnologiilor de exploatare a gazelor de şist, dar şi despre ceea ce numeşte „zona ecologistă”. El avertizează, în acelaşi context, că discursul ecologist, oricâte pasiuni ar stârni, trebuie să aibă o bază raţională. 
 
„E bine să avem o zonă ecologistă, e bine ca acest discurs să existe, dar să fie fundamentat şi ştiinţific, şi ideologic mai bine, şi acţional“, a arătat directorul SRI.
 
În opinia sa, „protestul este o formă legitimă de a atrage atenţia statului despre greşeli pe care le face“ şi „obligă statul să încerce să se schimbe permanent“.
 
„Evident, lucrurile trebuie să stea într-un cadru legitim, legal, nu într-un sens haotic sau într-un sens politic dirijat în mod pervers de forţe pe care s-ar putea să nu le înţelegem foarte bine“, a mai spus el. 
 
„Forţele” despre care vorbeşte şeful SRI nu sunt, în fond, unele oculte, iar o privire asupra evenimentelor recente arată că, în fapt, dezbaterea gaze de şist vs. gaze naturale se traduce altfel: dependenţă energetică vs. independenţă energetică. Iar în privinţa dependenţei energetice, Ucraina are un cuvânt important de spus. 
 
Războiul Rece, încălzit cu gaz rusesc 
 
Anexarea Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă a atras o serie de sancţiuni economice asupra statului cu aspiraţii imperialiste, dar liderii europeni şi americani au fost criticaţi pentru că nu au fost suficient de caustici. 
 
Ameninţările cu sistarea alimentării cu gaze naturale au, totuşi, puterea de a bloca sau de a îngheţa un conflict, pentru că cifrele nu sunt favorabile Uniunii Europene: Federaţia Rusă asigură 40 de procente din gazele Poloniei şi 30 de procente din cele ale Europei de Vest, printr-o reţea extinsă de conducte de gaz. În acelaşi timp, Ucraina este punct de tranzit pentru şase miliarde de metri cubi de gaz pe zi. 
 
În aceste condiţii, este evident că interesul lui Vladimir Putin este să menţină Europa, dar şi Ucraina dependente de gazul rusesc. 
 
Kievul a avut, totuşi, mai multe tentative de a înlocui gazul rusesc cu alte opţiuni. Chiar fostul preşedinte Viktor Ianukovici a vrut să exploreze alte variante. Astfel, anul trecut, Ucraina a semnat acorduri de exploatare a gazelor naturale cu Royal Dutch Shell, dar şi cu Chevron, care s-au angajat să investească până la 10 miliarde de dolari în exploatarea gazelor de şist, dacă explorarea va avea rezultatele scontate.
 
SUA, cu un pas mai aproape de independenţa energetică
 
Între timp, Statele Unite mizează pe gazele de şist şi, potrivit estimărilor Agenţiei Internaţionale petnru Energie, ar putea obţine independenţa energetică până în 2035, când îşi vor putea asigura tot necesarul de energie la nivel intern, dar ar putea exista şi un surplus care să meargă la export. 
 
De altfel, diferenţele se văd încă de pe acum. În timp ce americanii plătesc, în prezent, aproximativ 70 de dolari pe mia de metri cubi de gaze, peste Ocean, europenii cumpără gaze ruseşti cu 400 de dolari pe mia de metri cubi.
 
Ce face Europa? 
 
 În acest moment, Europa are rezerve serioase de gaze de şist, mai mult decât are nevoie pentru a-şi asigura independenţa energetică. În ciuda acestui fapt, este încă dependentă de gazul rusesc. 
 
Pe de altă parte, americanii ar putea interveni în disputa UE-Federaţia Rusă, iar SUA au anunţat deja că în Congresul american se fac demersurile necesare pentru legalizarea exportului de gaz către Europa, pentru a concura monopolul rusesc. 
 
Liderii europeni nu mizează, însă, doar pe ajutorul oferit de americani. Marţi, premierul britanic David Cameron a atras atenţia asupra rezervelor de gaze de şist, care ar putea fi extrase prin procesul fracturării hidraulice în sud-estul Europei, în Polonia şi în Marea Britanie, ceea ce ar reprezenta un pas înainte pentru întreaga regiune, în drumul către atingerea mult doritei independenţe energetice. 
 
„Cred că este o bună oportunitate”, a declarat el. 
 
Cu toate acestea, dezbaterea cu privire la gazele de şist a atras critici vehemente din partea britanicilor, iar metoda fracturării hidraulice a fost interzisă în Franţa şi în Bulgaria. Grupul Greenpeace l-a criticat pe Cameron şi a calificat poziţia sa drept o încercare cinică de a exploata criza din Ucraina. De asemenea, organizaţia ecologistă a estimat că ar fi necesar un deceniu de exploatare pentru ca gazele de şist să contribuie la atingerea independenţei energetice, dar chiar şi în acel punct, ar fi puţin probabil să se renunţe la importul de gaz rusesc.
 
 

 Citeşte şi:

Rusia urechează România pentru că preşedintele Băsescu n-a înţeles „adevăratele cauze ale crizei din Ucraina”

Moscova a transmis, vineri, un mesaj de avertizare administraţiei de la Bucureşti în care atrage atenţia asupra unor unor declaraţii „antiruse" ale preşedintelui Traian Băsescu în legătură cu criza ucraineană, informează un comunicat al Ministerului rus de Externe. Rusia atenţionează România cu privire la o posibilă deteriorare a relaţiilor bilaterale, fapt ce nu ar servi intereselor niciuneia dintre părţi.
 
 
Directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI), George Maior, a vorbit, într-un interviu acordat revistei „Sinteze“, coordonată de sociologul Vasile Dâncu, despre protestele la adresa exploatării gazelor de şist şi a subliniat că, deşi nu este „un fan“ al acestor resurse, ar trebui ca statul să informeze cetăţenii cu privire la avantajele şi dezavantajele acestor tehnologii.
 
 
Jumătate de ţară va primi gaze naturale mai ieftine, în timp ce pentru cealaltă va exista o scumpire mai mică decât cea din calendarul de liberalizare impus de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE), autorităţile pregătind reducerea cotei de importuri în coşul de consum şi scăderea tarifelor de distribuţie.
 
 
Sfântul Graal al preşedinţilor americani de la Nixon încoace, independenţa energetică, pare că va fi obţinută de americani în 2035 prin exploatarea resurselor de gaze şi ţiţei de şist, consideră specialiştii.
 
 
Primăvara încep protestele. Pe 6 aprilie vor avea loc simultan, în peste 60 de localităţi din România şi în oraşe din străinătate, mitinguri şi marşuri împotriva exploatării gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice. Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, spune că subiectul este fals: „noi încă nu ştim dacă avem pe ce să ne certăm“.
 
 
Noi tensiuni s-au înregistrat în noaptea de luni spre marţi în comuna Pungeşti, în apropierea perimetrului Siliştea, unde compania Chevron a început amplasarea primei sonde pentru explorarea gazelor de şist din România.
 
 
Guvernul Poloniei, ţară dependentă de livrările de gaze ale Rusiei, a decis marţi scutirea de impozite a industriei gazelor de şist, până în 2020, a anunţat premierul Donald Tusk, transmite AFP.
 
 
Existenţa unei cantităţi exploatabile de gaze de şist trebuie confirmată, iar apoi este necesară o soluţie care să permită şi localnicilor să primească o parte din profitul exploatării acestor gaze, a declarat Mark Gitenstein, fostul ambasador SUA la Bucureşti.

Vladimir Putin nu se va opri până când nu va anexa ţările baltice, Belarusul şi Finlanda, spune un fost consilier de-al său

„Vladimir Putin nu se va lăsa până nu va cuceri Belarusul, ţările baltice şi Finlanda”, a declarat Andrei Ilarionov, consilier principal pentru Afaceri economice al preşedintelui Putin în perioada 2000-2005. După anexarea Crimeei şi cu trupe mobilizate la graniţa cu Ucraina, Putin va încerca să „extindă” Rusia cât poate de mult, susţine fostul său consilier. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: