Gabriel Oprea invocă, în dosarul „Limuzina”, decizia CCR privind abuzul în serviciu. Avocat: „Fostul ministru a încălcat o decizie a CSAT, nu o lege”
0
Apărătotiifostului ministru de Interne Gabriel Oprea, judecat în dosarul cheltuielilor ilegale din fondurile operative ale DIPI, au cerut instanţei supreme să sesizeze Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate. Avocaţii spun că că acuzaţiile la adresa fostului ministru nu mai sunt valabile din moment ce acesta a încălcat o hotărâre a CSAT, nu o lege sau ordonanţă de urgenţă.
Fostul judecător şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), avocatul Dan Lupaşcu a cerut, miercuri, instanţei supreme, să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu un articol din Codul de procedura penală, potrivit căruia un judecător de Camera preliminară nu poate decide încetarea procesului penal. Dan Lupaşcu este apărătorul lui Gabriel Oprea.
„Este vorba de o excepţie de neconstituţionalitate care vizează procedura Camerei preliminare, în sensul că actualul Cod de procedura penală limitează ipotezele în care judecătorul de camera preliminară poate dispune restituirea cauzei la procuror. În speţă de faţă noi susţinem că datorită intervenţiei deciziei 405/2016 a Curţii Constituţionale (decizie privind definirea abuzului în serviciu n.red.) judecată nu poate continuă deoarece acesta echivalează cu o cauza care împiedică exercitarea acţiunii penale. Neputând continuă exercitarea acţiunii penale, judecătorul de camera preliminară, din păcate, nu poate să dea o soluţie de stingere a acţiunii penale”, a declarat Lupaşcu.
Ce a decis CCR anul trecut
Curtea Constituţională a arătat pe 15 iunie 2016 că în definiţia abuzului în serviciu, sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” trebuie interpretată prin „îndeplineşte cu încălcarea legii”. Prin „lege” înţelegându-se doar legi, ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă. Practic, Curtea Constituţională nu consideră abuz în serviciu dacă funcţionarul încalcă reglementări secundare: hotărâri de guvern, fişa postului, ordin ministerial, ordin de prefect, caiet de sarcini etc.
Întrebat dacă fostul ministru ar putea cere stingerea procesului înainte de a începe judecată pe fond, Dan Lupaşcu a precizat că „nu este prevăzută posibilitatea stingerii acţiunii penale în procedura de Camera Preliminară, nu numai în acest caz, ci în orice alt caz. De exemplu, dacă inculpatul decedează judecătorul de Camera preliminară este obligat să sesizeze instanţa de judecată, este ilogic, e absurd, dar nu poate da o altă soluţie. La fel dacă părţile s-au împăcat, dacă a intervenit prescripţia, deci în toate aceste situaţii judecătorul de camera preliminară nu poate da o asemenea soluţie”, a continuat Lupaşcu.
Lupaşcu a arătat ce soluţie aşteaptă pentru clientul său: „fie restituirea cauzei la Parchet, fie că judecătorul de Camera preliminară să poată da o soluţie de stingere a acţiunii penale”. „Dar asta înseamnă admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Că acea decizie a CCR se aplică în această speţă rezultă cu evidenţă pentru că i se imputa încălcarea unei hotărâri a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Acesta hotărâre nu face parte din legislaţia primară. Este adevărat că se invocă şi încălcarea articolului 6 din legea siguranţei naţionale. În acel articol se arată că CSAT se ocupă de coordonarea activităţii în acest domeniu. În ce fel pot fi încălcate aceste atribuţii în aşa fel încât să se reţină responsabilitatea ministrului de Interne? Acea decizie a CCR privind abuzul în serviciu are influenţă în speţă”, a mai susţinut apărătorul.
Acuzaţiile DNA
Pe 11 mai 2016, fostul ministru al Internelor Gabriel Oprea a fost trimis în judecată de DNA în dosarul maşinii de lux cumpărate de către Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) pentru protecţia demnitarilor şi folosite de Oprea. În acelaşi dosar sunt judecaţi foştii şefi de la DIPI Gheorghe Nicolae, Nelu Zarnica, Nicolae Pavel şi Dănuţ Iacob, prejudiciul în dosar fiind de 410.000 de lei.
Judecătorul de camera preliminară a respins pe 19 octomrbie toate cererile şi excepţiile formulate de Gabriel Oprea, Gheorghe Nicolae, Nelu Zărnică, Gabriel Nicolae Pavel şi Marian Dănuţ Iacob, precum şi de părţile responsabile civilmente Ministerul Afacerilor Interne şi Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă şi a stabilit că procesul poate începe la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întrucât probele şi actele de urmărire penală sunt legale. Cei implicaţi în acest caz au contestat decizia judecătorului de Cameră Preliminară.
Se încarcă comentariile...
