Într-o dezbatere aprinsă, condusă de Secretarul Trezoreriei americane, Janet Yellen, reprezentanţii SUA, Marii Britanii, Franţei, Germaniei, Japoniei, Canadei şi Italiei au decis ca multinaţionalele să plătească 15% impozit minimal, iar acesta să nu fie plătit în ţările unde sunt înregistrate, ci acolo unde fac vânzări. O schimbare majoră pentru care statele lumii, inclusiv UE în integralitatea sa, luptă de ceva vreme.
 
Formula este extrem de importantă pentru că blochează paradisurile fiscale şi elimină goana după reducerea taxelor naţionale pentru a atrage investiţii. De această dată, într-un asemenea context, statele vor fi mai interesate să investească în dezvoltarea de abilităţi ale forţei de muncă, să investească în învăţământ, educaţie, sănătate, cercetare şi dezvoltare, infrastructură şi nu să recurgă la formule facile – şi costisitoare – precum reducerea de taxe pentru a atrage marii investitori globali. În plus, o asemenea variantă e mai corectă pentru toate statele şi distribuţia globală a bunăstării, respectiv taxele vor urma consumul şi facilităţile alocate companiilor şi nu locul de origine al unei companii sau alteia.
 
Pasul are multiple explicaţii. Mai întâi, rivalităţile dintre state şi companii multinaţionale, ultimele având înclinaţia să-şi maximizeze veniturile speculând diferenţele de impozitare între diferitele state, în primul rând cel de origine şi înregistrare al companiilor şi variantele off-shore. Aici pierd şi statele mari când rulajele marilor companii, chiar înregistrate în aceste state, se fac prin off shore-uri, fapt ce permite formule “creative ”de evitare a plăţii taxelor, dacă nu chiar evaziunea fiscală. Apoi, explicaţia majoră rămâne planul administraţiei Biden care se declară reprezentant al clasei de mijloc şi care şi-a propus să taxeze companiile şi să avantajeze clasa de mijloc peste tot în lume.
 
De fapt, proiectul taxei de 15% merge mână în mână cu proiectul american al lui Biden de taxare cu 15% minimum pentru marile companii pentru a strânge cele 1,4 mii de miliarde de dolari necesare programului de infrastructură pe care şi l-a propus. În plus, decizia este mai degrabă una rezervată, care nu-şi propune salturi majore ale taxelor cât o redistribuire corectă a lor: astfel, în Irlanda, Singapore sau Elveţia, taxele sunt comparabile, deşi sunt făcute să atragă aceste multinaţionale pentru a se localiza şi a plăti impozitele acolo. În Irlanda, stat rezervat faţă de decizia adoptată, taxa corporaţiilor este de 12,5%.
 
Deci nu ridicarea nivelului de taxare a fost obiectivul, cât distribuirea corectă şi stabilizarea companiilor multinaţionale. În plus, proiectul adoptat aduce mai mulţi bani statelor mai sărace sau celor cu consumuri relevante din UE, dar care sunt văduvite de aceste venituri – exact clasa mijlocie vizată de Biden - şi va redirija fondurile către pregătirea unei forţe de muncă educate şi cu abilităţi practice dobândite şi către infrastructura atât de necesară afacerilor. În plus, cercetarea-dezvoltarea sunt vizate în primul rând pentru dirijarea investiţiilor. Decizia va fi discutată, de asemenea, luna viitoare la G20, cu China şi India în prim plan. Aici vom vedea relevanţa şi impactul global sau, din contra, formulele de opt – out, de evitare a angajării, ale unor asemenea state.
 
Reacţiile multinaţionalelor au fost încurajatoare. Nick Clegg, vicepreşedintele Facebook pentru afaceri globale, a salutat decizia şi progresul făcut de G7 amintind că o cere de multă vreme. "Dorim ca procesul de reformare a taxelor internaţionale să aibă succes chiar dacă ştim că Facebook va plăti mai multe taxe în diferite locuri" susţine Clegg. Google susţine aducerea la zi a regulilor taxării internaţionale, pentru un acord echilibrat şi durabil, pentru gigantul IT contând mai degrabă stabilitatea taxelor decât mărimea lor. Iar Amazon a comunicat susţinerea pentru soluţia multilaterală iniţiată de OECD cu cei 140 membri, insistând tot pe stabilitatea şi predictibilitatea taxării.
 
Pentru vizita lui Joe Biden în Europa, săptămâna următoare, este un pas mare înainte. Administraţia americană a susţinut acest acord acum pentru ca reuniunea G7 de la Cornwall, de săptămâna viitoare, să vină cu realizări importante şi cu un spaţiu de dezbatere mult mai clar şi dechis, prin evitarea blocajelor. Realizările pot fi marcate în mod avantajos de către Preşedintele American care a fost cel ce a reuşit să obţină consensul pentru aceste reguli. Pe un asemenea gest de relevanţă majoră la nivelul înţelegerilor globale şi al perspectivei electorale, administraţia Biden marchează puncte importante pe care le împarte cu liderii statelor cele mai industrializate ale lumii şi marchează şi deschiderea spre economiile democraţiilor medii şi mici pe care le adună în pregatirea constituirii blocului şi efortului comun de contracarare a autocraţiilor majore, cu precădere China, Rusia şi Iranul.