Franţa: 800 de kilometri fără nicio secţie de votare

Jongleriile Guvernului cu secţiile de votare din străinătate au stârnit un uriaş scandal intern şi internaţional. Românii din diaspora au reacţionat la umilinţele la care au fost supuşi numai pentru că au vrut să-şi exercite votul.

Ca urmare a articolului publicat ieri de „Adevărul“ despre cum a dispus MAE amplasarea secţiilor electorale pentru a face cât mai dificil procesul de vot, românii din diaspora au semnalat şi alte nereguli de la scrutin. Oamenii au reclamat proasta organizare a secţiilor de vot, personalul insuficient din comisiile electorale şi numărul prea mic de ştampile de vot. Aceştia susţin că cererile organizaţiilor româneşti din diaspora privind suplimentarea secţiilor de vot au fost ignorate sistematic de către funcţionarii MAE.

O altă cauză majoră a îngreunării procesului de vot, considerată o frână intenţionată, a fost obligativitatea completării declaraţiei pe propria răspundere în faţa comisiei de votare, care a introdus timpi suplimentari considerabili. Practic, spun rezidenţii români din străinătate, timpul de la intrarea în sala de vot până la ieşire s-a dublat.

Secţiile din Franţa, amplasate strategic

În Franţa, unde s-au înregistrat cele mai mari probleme, Ministerul Afacerilor Externe a organizat nouă secţii de votare – două la Paris şi câte una la Brest, Bordeaux, Toulouse, Marsilia, Lyon, Strasbourg şi Nancy.

Comunitatea românească din Hexagon este numeroasă, numai în Paris şi împrejurimi fiind înregistraţi peste 50.000 de români. Alte importante concentrări de români sunt în aglomerările urbane Strasbourg, Lille, Lyon, Marsilia, Montpellier şi Bordeaux.

O cititoare care s-a semnat Maria Ionescu, după ce a citit articolul privind amplasarea ilogică a secţiilor de votare din Italia şi Spania, ne-a semnalat pe site-ul adevarul.ro o situaţie asemănătoare şi în Franţa. Faţă de alegerile din 2009, la scrutinul din aceast an s-a renunţat la secţiile de votare de la Nisa şi Nantes, unde trăiesc numeroşi români. În schimb, a fost preferată localitatea Nancy, unde numărul mic de români nu justifica în niciun caz deschiderea acestei secţii. În plus, pe o rază de 100 de kilometri, au mai fost două secţii electorale, una la Strasbourg, iar alta la Luxemburg, uşor accesibile celor care ar fi dorit să voteze. În schimb, între Paris şi Marsilia, pe o distanţă de 800 de kilometri, nu a fost amenajată nicio secţie de votare.

O altă zonă neacoperită a fost sudul Franţei. Aici există localităţi cu o cifră reprezentativă de români (de pildă Montpellier, cu sute de studenţi şi masteranzi români) care nu au nici măcar un consulat onorific.

Patru ştampile de vot  la 10.000 de români 

Londra a fost doar unul dintre locurile în care românii au vrut să voteze, dar nu au avut cum. Cauzele au fost  lipsa formularelor pentru declaraţiile pe proprie răspundere, insuficienţa secţiilor electorale şi a ştampilelor de vot. Nevoiţi să aştepte şi 6-7 ore la cozi pentru a vota, românii şi-au manifestat nemulţumirea faţă de umilinţa la care au fost supuşi. Protestul a izbucnit după orele 20.00 în faţa clădirii Brent Civic Centre, din nord-vestul Londrei, locul unde a fost organizată Secţia de Vot 152.

Spaţiul, care a fost dotat cu şase cabine de vot şi doar patru ştampile, nu a avut cum să facă faţă celei mai mari comunităţi de români din Regatul Unit, formată din peste 10.000 de rezidenţi, notează diasporaro.com.

„Votul din Londra a fost o bătaie de joc. Cozi interminabile şi oameni extrem de nemulţumiţi că totul se mişcă foarte lent şi autorităţile sunt luate prin surprindere... Românii din Londra rămaşi pe dinafară, stând la coadă de peste şase ore, nu au mai avut timp să voteze. Inadmisibil să nu se aştepte la o asemenea prezenţă după cum am auzit voci din partea autorităţilor. Ambasadorul a spus că atât a fost aprobat de la MAE, doar atâtea secţii de votare şi au fost doar respectate regulile impuse de la Bucureşti“, a declarat pentru rgnpress.ro Daniela Viţelaru, rezident la Londra.

Românii din diaspora, umiliţi de autorităţi

Cele mai multe probleme la scrutinul prezidenţial din străinătate au fost la Ambasada de la Paris, unde a fost nevoie de intervenţia jandarmilor pentru a calma mulţimea. Cu câteva minute înaintea închiderii urnelor, la intrarea pe Rue de l’Exposition, unde se află sediul Ambasadei României la Paris şi cel al Institutului Cultural Român, câteva sute de români aşteptau să voteze. Când s-a anunţat închiderea secţiilor de vot, oamenii au vrut să intre cu forţa în clădire.
În Spania, românii au stat cu orele la cozi pentru o ştampilă, un buletin de vot şi o declaraţie pe proprie răspundere, care nu a putut fi completată decât în incinta secţiilor de votare. Şi aici, amplasarea secţiilor electorale s-a făcut în aşa fel încât să descurajeze alegătorii să se prezinte la urne.

Peste 160.000 de alegători s-au prezentat la vot în cele 294 de secţii din străinătate, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, cei mai mulţi votanţi fiind în Italia, Spania şi Republica Moldova. ;

Mai multe secţii de vot în străinătate şi proceduri simplificate

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean (foto), a propus, marţi, Biroului Electoral Central (BEC) mai multe măsuri menite să faciliteze votul în străinătate la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.

Corlăţean a propus mărirea numărului de cabine de vot de la secţiile electorale din străinătate, acolo unde există spaţiu, precum şi suplimentarea numărului de diplomaţi în anumite secţii.
Totodată, şeful MAE a propus simplificarea procedurii de completare a declaraţiei pe propria răspundere şi a listei pe care trebuie să se înscrie votanţii din diaspora. Astfel, declaraţia pe propria răspundere va putea fi descărcată online şi completată înainte de vot, urmând ca la secţia electorală să fie doar semnată.

O altă măsură vizează simplificarea procedurii de completare a listei cu datele cu caracter personal, întrucât „aici se pierde foarte mult timp“. „Problema pe care am ridicat-o şi eu este dacă, respectând legea, nu s-ar putea simplifica, eventual păstrarea CNP, a oraşului doar, şi nu a tuturor datelor: stradă, număr...“, a mai spus el.

În ceea ce priveşte solicitările de prelungire a perioadei de votare, ministrul a precizat că BEC a decis că nu se poate acest lucru. Sunt „decizii corecte potrivit legii în vigoare şi aici, în opinia noastră, juridic vorbind, nu sunt alte chestiuni de discutat“, a punctat el.

Corlăţean, despre demisie: Să aşteptăm turul II

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, întrebat dacă îşi dă demisia, că vor fi trase concluzii după turul II al prezidenţialelor, subliniind, totodată, că este om politic şi respectă regulile jocului. Întrebat dacă ia în calcul demisia, aşa cum i-au cerut românii din străinătate, ministrul de Externe a spus: „Eu iau în primul rând în calcul varianta de a acţiona potrivit prevederilor legale pentru a asigura un tur II

de scrutin corect. După discuţiile cu primul ministru, pe de o parte noi, ca instituţie, şi eu, ca ministru, vom acţiona exact pentru a asigura tuturor dreptul de vot şi vă propun să aşteptăm turul II şi să tragem concluziile. Sunt om politic şi respect regulile în materie“. ; Sorin Ghica

Presiunea din diaspora se ascute

Liga Studenţilor Români din Străinătate a iniţiat o petiţie online, semnată deja de aproape 2.000 de persoane, prin care solicită MAE să garanteze că toţi românii din diaspora vor putea vota pe 16 noiembrie, după „umilinţa“ din primul tur.

„Ne dorim o Românie democratică, dezvoltată şi demnă“, „Nu mi-am închipuit niciodată că problema unui stat democratic al Uniunii Europene, în anul 2014, ar putea fi prezenţa PREA MARE la vot“ sau „Cei responsabili trebuie identificaţi şi traşi la răspundere“! Iată o parte din mesajele tinerilor din străinătate, dezamăgiţi de modul în care mii de români din diaspora nu au putut să-şi exercite dreptul constituţional de a vota la alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie. Ca atare, Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) şi Fundaţia CAESAR (Centrul pentru Acces la Expertiza Studenţilor şi Absolvenţilor Români) au lansat o petiţie online adresată Ministerului Afacerilor Externe (MAE) din România, care a adunat deja mii de semnături într-o singură zi, de la români de peste hotare şi din ţară.

Tinerii din LSRS cer să li se permită tuturor cetăţenilor români să voteze oriunde s-ar afla, în turul II al alegerilor, pe 16 noiembrie, după protestele care au avut loc în ţară şi în străinătate zilele acestea. Mai exact, vor suplimentarea numărului secţiilor de votare şi a personalului acestora din diaspora şi publicarea listei cu aceste secţii, alături de formularele pe proprie răspundere. În plus, solicită ca românii care vor fi la coadă la ora 21.00 să fie lăsaţi să voteze.

„Lipsă de profesionalism“

„Ne dorim ca în cel de-al doilea tur de scrutin să nu mai rămână niciun român în afara secţiilor de votare“, a explicat acest demers Sebastian Burduja, preşedinte de Onoare şi membru co-fondator al LSRS şi CAESAR Actualul preşedinte al LSRS, Dan Nechita, spune răspicat că tinerii de peste hotare cer ca „toţi cei responsabili de această situaţie să fie traşi la răspundere conform legilor în rigoare“. Iniţiativa este susţinută de filialele din lume, mai ales acolo unde au fost probleme la votul de duminică.

Reprezentanta grupului de tineri români din Franţa susţine că a petrecut 17 ore în secţia de vot, ca observator, dar „nu şi-a închipuit niciodată că problema unui stat democratic al Uniunii Europene, în anul 2014, ar putea fi prezenţa PREA MARE la vot“. Cei din Marea Britanie spun la rândul lor că faptele întâmplate „sunt de neacceptat şi denotă o lipsă de profesionalism şi de grijă faţă de cetăţenii români ce au dorit să-şi exercite dreptul la vot“.
Şi Consiliul Tineretului din România (CTR) îi trage la răspundere pe oficiali şi cere garantarea unui vot liber în 16 noiembrie. „De fiecare dată când sunt alegeri, tinerii sunt îndemnaţi să voteze. De data aceasta, tinerii chiar au ieşit la vot în număr mare, însă mulţi s-au lovit de tot felul de obstacole“, a declarat Dragoş Mihai, preşedintele CTR. ;

Scrisoarea deschisă a unei tinere social-democrate:

„Mulţumim, domnule Ponta, pentru că ne amintiţi încă o dată de ce am plecat din ţară“
Alexandra a părăsit România pentru Marea Britanie în 2012 la sugestia unei prietene care i-a propus un loc de muncă în vânzări. În perioada în care a urmat liceul în România, însă Alexandra a fost simpatizanta PSD-ului, iar după ce a împlinit 18 şi-a făcut carnet de partid şi a semnat adeziune la partidul condus acum de Victor Ponta.

Duminică însă tânăra a fost unul dintre miile de români care au încercat să voteze la secţia de votare amenajată la sediul Consulatului Român din Londra. Când a văzut coada imensă şi s-a lovit şi de indolenţa unor funcţionari din sediul secţiei de votare, Alexandra a făcut cale-ntoarsă, ferm convinsă că ar fi îngheţat degeaba la rând. Supărată, Alexandra i-a transmis premierului şi candidatului la Preşedinţie Victor Ponta o scrisoare deschisă:

„Nu, domnule Ponta. Românii din diaspora nu au ieşit la vot pentru că au fost «aduşi» cu autobuzele. Românii din diaspora au ieşit la vot pentru că este dreptul lor şi responsabilitatea lor morală. Vă spune asta o tânără care vreme de 7 ani a fost sub doctrina PSD. Vă spune asta o tânără care a fost activist încă de la 14 ani, ca, mai târziu, la 18 să fie membru cu drepturi depline şi cotizaţii plătite. Vă spune asta cineva «de-al vostru». Era dreptul meu să votez după ce nu am aşteptat şi nu am primit nimic de la partid pe ochi frumoşi. Era dreptul meu să votez după ce am lucrat cinci luni fără salariu în România, înainte să plec. Era dreptul meu să votez pentru a mai salva ceva din învăţământul românesc, mutilat deja. Era dreptul meu să votez pentru viitorul unei ţări la al cărui buget, involuntar cotizez. Şi totuşi, nu am putut să îmi exercit dreptul, domnule Ponta. Pentru că după opt ore de muncă, am vrut să fiu un bun cetăţean pentru ţara care m-a aruncat ca pe o măsea stricată. Dar în faţa mea erau deja peste 1.000 de oameni şi din partea consulatului nu a existat nicio colaborare. Intra o persoană la 10 minute, iar declaraţiile pe proprie răspundere erau de negăsit. Zero cooperare şi la asta se adaugă şi o atitudine zeflemitoare a celor care trebuia să asigure buna desfăşurare a lucrurilor.
Altă dată v-aş fi apărat ca o hienă, domnule Ponta. V-aş fi apărat pentru că PSD a însemnat enorm pentru mine. Şi dacă nu am renunţat când toţi îmi spuneau să o fac, credeam că nu voi face asta nicicând. Dar astăzi, domnule Ponta, mi-aţi încălcat un drept fundamental, mie şi altor câteva sute de mii de români... Mulţumim pentru că ne amintiţi încă o dată ce ne-a făcut să plecăm din ţară”.

CIteşte şi:

Cum a jonglat Guvernul cu secţiile de votare din străinătate