FOTO Zone care dau viaţă oraşelor

Arhitecţii au explicat că pieţele pietonale din centrul unui oraş dau suflet urbei şi sunt punct de atracţie pentru turişti. Printre oraşele cu centre pietonale de nivel european, specialiştii au nominalizat Sibiul, Clujul şi Braşovul. Capitala şi Brăila sunt în urmă cu lucrările, dar arhitecţii spun că au potenţial.

„Zona pietonală este vitală pentru viaţa oraşului. Este chiar viaţa acestuia, un loc de socializare, de întâlnire, de prietenie. Din punct de vedere social, dezvoltă foarte frumos oraşul, iar ca turist, astfel de zone te fac să te simţi ca acasă, şi nu un străin", a explicat arhitectul Silvia Oostveen, din Bucureşti.

Amenajarea urbanistică a acestor zone nu a fost însă întotdeauna o prioritate pentru administraţiile locale.

„Este un subiect care a fost total neglijat în ultima vreme, pentru că toată lumea merge cu maşina. Deşi în toate oraşele lumii se caută în permanenţă zone pietonale, în România nu se întâmplă acest lucru.

Aici, ceea ce contează este maşina şi astfel multe locuri au fost distruse", a precizat Ana Zahariade, şeful catedrei de Arhitectură a facultăţii din Capitală.

Amenajări medievale

Până în urmă cu doi ani, Cluj-Napoca era singurul oraş mare din ţară fără un spaţiu pietonal central bine definit. Cu 10 milioane de lei s-au amenajat până în prezent două zone pietonale şi o a treia este aproape de finalizare. Odată cu terminarea lucrărilor, zonele pietonale din Cluj-Napoca sunt gândite să definească un circuit turistic integrat, care să reprezinte Cetatea Medievală a oraşului.

„Se lucrează după tehnologii medievale cu meşteri care montează bucată cu bucată cuburile de granit recuperate în urma modernizării străzilor din oraş", a precizat Oana Buzatu, purtător de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca.

Centrul Istoric al Sibiului, una dintre cele mai frumoase zone pietonale din ţară, a necesitat investiţii şi lucrări importante între 2004 şi 2006, pentru a se ridica la nivelul celor europene.

Piaţa Mare, cel mai important obiectiv, a fost închisă pentru pietoni mai bine de doi ani, în perioada lucrărilor. Piaţa Mică, paradisul pub-urilor şi al cafenelelor, a fost reabilitată în paralel.

Fântâni muzicale şi de foc

Unul dintre cele mai cunoscute centre pietonale din ţară, strada Republicii din Braşov, face legătura între Biserica Neagră, monument istoric, şi Primărie. Zona a fost reabilitată din temelii în 2007, costul lucrărilor fiind suportat în mare parte de deţinătorii de reţele de cablu şi de electricitate.

„Toate companiile au fost obligate să introducă cablurile aeriene în subteran. Astfel, ei au suportat costurile propriu-zise la terasament, iar noi am achitat doar faţetarea pietrei şi montare ei", a explicat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.

Slătinenii au de o săptămână un nou loc de promenadă. Centrul civic a fost reconstruit şi redeschis, după ce au fost amenajate ronduri de flori în formă de inimă sau de lacrimă.

Până în primăvară vor fi montate şi şase fântâni arteziene aduse din China. Cea mai mare este muzicală, iar melodiile vor fi schimbate săptămânal. În parcul de lângă centru vor fi amplasate o fântână de foc, unicat în România şi o cascadă. Grupaj realizat de redacţiile „Adevărul de Seară"

„Capitala nu are pietonale adevărate"

În urmă cu doi ani, autorităţile au decis refacerea Centrului Istoric al Bucureştiului. Trecătorii au însă parte şi acum de gropi şi de mizerie. Motivele întârzierii ţin de lipsa de fonduri şi de descoperirea unor vestigii care trebuie conservate. Investiţia se ridică la peste 35 de milioane de euro, iar lucrările sunt terminate în proporţie de 60%.

„În alegerea unei zone pietonale trebuie ţinut cont de punctele de interes din cele două capete ale străzii. O catedrală, un cinema sau un mall pot fi puncte de referinţă. Zona trebuie să aibă mici magazine, cafenele, spaţii verzi şi iluminatul cald, plăcut, discret. În Capitală, nu ştiu unde aş putea să spun că există zone pietonale. Pe Calea Victoriei circulă maşini, iar în Centrul Istoric sunt numai gropi", a mai spus Silvia Oostveen.

Pe de altă parte, centrul oraşului Alba Iulia este plin în fiecare weekend de turiştii veniţi să vadă schimbarea gărzii la cele patru porţi ale cetăţii. Ceremonialul are loc la ora 12.00, iar după schimbarea gărzii se trag salve de tun. Reabilitarea zonei a costat peste 7 milioane de lei.

Alba Iulia: Zona cuprinsă între porţile I şi IV din Cetatea Alba Iulia a devenit locul preferat de promenadă pentru localnici şi pentru turişti. Pentru restaurarea primelor patru porţi ale Cetăţii, investiţiile totale s-au ridicat la peste 7 milioane de lei, iar lucrările s-au desfăşurat pe parcursul a 10 ani.

Valoarea turistică a zonei a crescut foarte mult şi prin înfiinţarea unui corp de gardă al Cetăţii. Fiecare poartă este „păzită" de către un bărbat costumat în haine militare habsburgice din secolul al XVIII-lea. Zilnic, la ora 12.00 se desfăşoară ceremonialul de schimbare a gărzii la care participă toţi membrii corpului de gardă. O parte dintre aceştia călăresc cai frizieni aduşi special din Olanda pentru acest eveniment.

Timişoara: În zona centrală a oraşului sunt două mari zone pietonale, Piaţa Operei şi Piaţa Unirii. Zonele nu au fost modernizate de foarte mult timp, dar Primăria Timişoara are un plan de reabilitare completă a celor două zone. Pentru Piaţa Operei, municipalitatea a depus o cerere de finanţare europeană de 10 milioane de euro.

Proiectul prevede reconfigurarea pieţei, a spaţiilor verzi, dar şi a buticurilor care funcţionează în punctele de intrare în piaţă. „O să depunem un proiect de 20 de milioane de euro. Proiectul cuprinde extinderea zonei pietonale şi limitarea traficului rutier, iar pavajul va fi realizat numai din piatră naturală", a spus şeful Direcţiei de Dezvoltare din Primăria Timişoara, Aura Junie.

Craiova: Oltenii se plimbă în Piaţa Mihai Viteazul, zonă pietonală reabilitată în 2005, cu un credit bancar făcut de municipalitate pe 20 de ani. „Primăria investeşte în prezent în reabilitarea esplanadei Teatrului Naţional care va deveni a doua zonă pietonală a oraşului.

Esplanada va fi o continuare a Pieţei Mihai Viteazul în timpul weekendului, atunci când cirulaţia rutieră este restricţionată pe strada A.I. Cuza, arteră care le şi desparte. De la 1 decembrie, un patinoar artificial va fi amenajat pe lângă fântâna arteziană", a declarat Carmen Licu, purtătorul de cuvânt al municipalităţii.

Târgu-Jiu: Locul preferat de promenadă este zona centrală Victoria, care a fost înfrumuseţată recent. Aici au fost amenajate şase fântâni arteziene, din care cea mai mare este situată lângă Biserica Sfinţii Împăraţi. Lucrările de modernizare au fost încheiate în urmă cu doar câteva zile. Valoarea totală a proiectului este de 13 de milioane lei.

Râmnicu Vâlcea: Terasa parcului Mircea cel Bătrân este atracţia oraşului. Terasa a fost amenajată în anul 1987. „În curând întregul parc şi zonă de promenadă vor fi modernizate cu bani de la ministerul mediului. Se vor investi 1,1 milioane de lei în transformarea parcului în o zonă de turism cultural", a spus Mircia Gutău, primarul din Râmnicu Vâlcea.

Constanța: Principalele alei pietonale din Constanţa sunt lăsate în paragină în aşteptarea de fonduri europene.

„Promenada în Piaţa Ovidiu şi pe faleza de la Cazino sunt incluse în proiecte care depind de planul de dezvoltare integrată, respectiv refacerea reţelei de apă şi canalizare pentru care licitaţia se va face în martie 2010", a declarat viceprimarul Decebal Făgădău. Nici principala alee pietonală de pe artera comercială Ştefan cel Mare nu reprezintă o urgenţă pentru autorităţile locale, care susţin că pavajul arată „suficient" de bine şi nu necesită reabilitare.

Botoşani: Municipiul Botoşani se numără printre puţinele oraşe din Moldova care se pot bucura de un pietonal. Lucrările la zonă pietonală Unirii au început în 1991 şi au fost terminate în 2000. „Este frumos, dar dacă s-ar păstra şi curăţenia ar fi şi mai bine. Nu prea sunt prin ţară pietonale de astea cum avem noi. Aici poţi să-ţi plimbi în linişte nepoţii sau poţi sta cu prietenii la vorbă, pe o bancă", a declarat Lică Coşereanu, pensionar.