FOTO VIDEO Autonomia în versiunea secuilor: lăsaţi de capul lor, dar pe banii României
0
Mii de maghiari au mărşăluit, duminică, pe DN 11, cerând autonomia Ţinutului Secuiesc. Protestatarii îşi văd, însă, „libertatea“ într-o variantă economică proprie: taxele la buget să rămână la ei, dar Guvernul României să le trimită în continuare finanţare.
Cu câteva ore înainte de începerea „Marelui Marş al Secuilor”, de ieri, din Covasna, DN 11, drumul pe care s-a anunţat formarea lanţului uman, era împânzit de forţe de ordine. Zeci de poliţişti, jandarmi, autospeciale de pompieri, o mobilizare uriaşă pentru o manifestaţie la care organizatorii anunţau 150.000 de participanţi. La final, aceştia au susţinut că în stradă au ieşit peste 50.000 de oameni pentru a cere autonomia Ţinutului Secuiesc, în timp ce Poliţia şi Jandarmeria au anunţat doar 15.000 de protestatari. Potrivit oamenilor legii, în timpul mitingului, „două persoane au necesitat îngrijiri medicale ca urmare a unor probleme de sănătate”.
LANŢ UMAN CU CAI ŞI FANFARE
Localnicii au arborat, încă de ieri-dimineaţă, steaguri secuieşti şi ungureşti, iar la marş au plecat cu fanfare. Unii dintre ei au urcat pe cai, îmbrăcaţi tradiţional, alţii şi-au pus doar portul popular. Pe traseu s-au purtat drapele uriaşe, s-a scandat repetat „Autonomia, autonomia!”, iar un grup de copii a apărut cu pancarte pe care scria: „Vrem autonomie, nu independenţă” sau „Ţinutul secuiesc există şi este în România!”.
Liderii comunităţii maghiare, printre care preşedintele UDMR Kelemen Hunor şi europarlamentarul Laszlo Tokes, au defilat în mulţime. Abia după terminarea mitingului, Hunor a declarat: „La toate iniţiativele noastre se alătură foarte mulţi oameni, ştim ce doreşte maghiarul de rând, ce doreşte comunitatea noastră şi prin mijloacele politice vrem să ne apropiem de aceste scopuri absolut corecte şi foarte democratice”. În paralel cu protestul din Covasna, peste 10.000 de maghiari au protestat în faţa Ambasadei României de la Budapesta, în semn de solidaritate cu ungurii din ţara noastră, susţinând autonomia Ţinutului Secuiesc.
„PARTEA ECONOMICĂ NICI EU NU ŞTIU”
În spatele protestului de ieri, se ascunde, însă, o lipsă mare de cunoaştere a statutului autonomiei pe care maghiarii îl invocă, dar şi a felului în care ea ar putea funcţiona. Mulţi dintre cei care au bătut drumul până în Covasna ca să ia parte la marş au propriile variante în care îşi văd „libertatea”. Levente Kieglemve, de pildă, a venit la protest de la Târgu-Mureş.
Regionalizarea ar trebui făcută pe criterii etnice, aş merge chiar şi pe Braşov. Toth Ianos
„Ca şi structură de finanţare văd cam aşa: să ne dea bani, ca şi acum, Guvernul României. Mai putem face bani şi din bănci private, ale noastre. Partea economică nici eu nu ştiu, că sunt un cetăţean simplu, dar ştiu că în Tirol şi în toate părţile astea e autonomie teritorială. De fapt, toată lumea trăieşte bine, are salariu bun, preţurile sunt scăzute”, încearcă să ne explice.
Eriko Unkler este stabilită în Ungaria de zece ani şi spune că ştie bine şi istoria României, că a terminat facultatea în limba română, că are prieteni români. „În primul rând, nu e vorba doar despre un statut teritorial sau de genul acesta (despre autonomie - n.r.), cum se aude peste tot, însă din punct de vedere economic cred că e mult mai important pentru noi ca ceea ce lucrăm să rămână la noi. Finanţarea e, deci, ce facem noi, din ce lucrăm noi să rămână la noi”.
„TOTUŞI, DEPINDEM DE ROMÂNIA“
Întrebată dacă şi cu bani de la statul român, răspunde cu o întrebare „De ce nu?” şi continuă explicaţiile: „Pentru că taxele şi toate se duc şi la statul român. Din punct de vedere teritorial, totuşi depindem de România. Ce taxe plătim noi României, în primul rând, să rămână şi la noi”, mai spune Eriko Unkler.
Ianos Toth spune că se doreşte o autonomie culturală, iar finanţarea, „normal, de la Bucureşti”: „Este vorba despre o autonomie, în primul rând, culturală, începând de la clasa I până la facultate, ca să poată să înveţe fiecare în limba lui maternă. În al doilea rând, toate impozitele care se încasează în zonele noastre să fie redistribuite tot aici în zonele noastre. Problema este că 50 - 60 la sută ajunge înapoi din impozitele încasate de aici, ceea ce nu e corect”, explică bărbatul.
Liderii maghiarilor din România au participat la mitingul din Covasna, cerând autonomia Ţinutului Secuiesc. FOTO: Ramona Găină
Protestatarul Toth mai crede că regionalizarea ar trebui făcută „şi pe criterii etnice, undeva să se formeze o regiune un pic mai mare chiar, eu aş merge şi pentru Braşov, să zicem”. Toth este, însă, unul dintre cei care spun, categoric, autonomie, nu independenţă: „Independenţă, cum adică? Cred că e o aberaţie, fiindcă nu se poate. În al doilea rând, trebuie să ne înţelegem toţi, cei care locuim aici, indiferent dacă sunt maghiari sau români, sau de alte naţionalităţi, şi cred că înţelegerea asta şi există”.
Prea săraci pentru propriul ţinut
Potrivit datelor centralizate de Comisia Naţională de Prognoză, judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, revendicate de secui, au cumulat, în 2012, un PIB de 25,6 miliarde de lei (aproximativ 6 miliarde de euro), ceea ce înseamnă un PIB per capita de aproximativ 5.000 de euro – nivel întâlnit doar la cele mai sărace ţări din lume. Conform aceloraşi date, doar unul din cinci localnici este salariat. Aşadar, finanţarea tuturor instituţiilor administrative din cele opt municipii, opt oraşe şi cele peste 100 de comune, precum şi a tuturor unităţilor medicale, de învăţământ, militare, secţii de poliţie, peste 500 de kilometri de drumuri, 150-200 de kilometri de cale ferată ar crea un deficit bugetar local de 24,7 milioane de euro.
Partea economică nici eu nu ştiu, dar ştiu că în Tirol toată lumea trăieşte bine, are salariu bun, preţurile sunt mici. Levente Kieglemve
„Rezistenţa“ românească, dusă la Poliţie
Marşul secuilor nu a fost lipsit de incidente, după ce 15 tineri cu steaguri tricolore au fost duşi la sediul Poliţiei Hărman (judeţul Braşov), fiind opriţi în trafic aproape de intrarea în Covasna. Românii se îndreptau spre localitatea Cenad, pentru a vizita un muzeu ţărănesc, aflându-se în patru maşini din care răsunau cântece patriotice.
„NU NI S-A MOTIVAT ÎN NICIUN FEL“
„Noi am fi vrut să facem o plimbare în Muzeul Ţăranului din Cenad, din păcate se pare că dreptul la liberă circulaţie în România nu mai este asigurat. Minorităţile dictează cine pe unde şi cum poate să meargă, aşa că am fost opriţi de către poliţie, în judeţul Braşov, am fost ţinuţi două ore şi jumătate, până când evenimentul aşa-zişilor secui s-a încheiat. Nu ni s-a motivat în niciun fel. După o oră şi jumătate, la insistenţe, ni s-a spus că este pentru siguranţa noastră”, a spus Remus Rădoiu, unul dintre tineri.
De cealaltă parte, poliţiştii spun că au fost duşi la secţie pentru a verifica dacă în maşini nu sunt obiecte contondente. La secţia de poliţie s-a întocmit un proces-verbal, conform procedurilor legale, spun poliţiştii.
Se încarcă comentariile...
