FOTO Armata câştigă parţial războiul cu ciobanul Bleja pentru Baza Deveselu

Prima campanie a „războiului”  dintre Baza NATO de la Deveselu  şi ciobanul care are o stâna la câţiva metri de cazarmă s-a terminat cu o victorie parţială a militarilor.

Judecătoria Caracal a decis că proprietarul stânei, fermierul Dumitru Bleja, trebuie să mute cele 250 de oi, să demoleze construcţia pe cheltuiala sa şi să plătească Ministerului Apărării Naţionale (MApN) cheltuieli de judecată de 1.500 lei, arată În schimb, MApN trebuie să îi achite lui Bleja o cincime din costul de ridicare a saivanului, respectiv 18.000 de lei. Asta în condiţiile în care Bleja ceruse iniţial 18.000 de euro. Hotărârea nu este definitivă şi poate fi atacată.

Totul a început acum 11 ani

Totul a început în 2007 când Bleja a achiziţionat aproape un hectar de teren lângă actuala bază de la Deveselu, iar adăpostul pentru oi l-a construit un an mai târziu, înainte de începerea lucrărilor la scut. Construcţia a fost făcută fără autorizaţie şi asta în contextul în care, legal, este interzisă ridicarea unei construcţii în apropierea unei unităţi militare.  

După ce lucrările la baza militară au avansat, un oficial militar american a informat, în 2014, MApN că adăpostul de oi situat la aproximativ zece metri de gardul bazei „subminează exigenţele minimale de securitate şi este incompatibil“ cu funcţionarea unor echipamente.

A început o sagă judiciară între MApN şi crescătorul de oi, care durează de mai mulţi ani. Vizat de plângeri din partea autorităţilor române, ciobanul în vârstă de peste 60 de ani a răspuns la rândul său cu plângeri. El a cerut şi daunele de 18.000 de euro pentru demolarea adăpostului, care măsoară 132 de metri pătraţi.

Problema este că scutul se activează rapid ori de câte ori radarele fixe sau mobile depistează o rachetă ostilă. În prima fază, senzorii detectează lansarea rachetei şi calculează traseul. Calculatoarele stabilesc, mai apoi, cea mai bună traiectorie pentru a neutraliza ţinta după care urmează atacul. 

Componenta scutului antirachetă amplasată în România, la Deveselu, aşa-numitul sistem Aegis, vizează protejarea aliaţilor nord-atlantici de atacuri cu rachetă cu rază mică şi medie de acţiune, care ar putea proveni în special din Orientul Mijlociu. Cel mai modern sistem de apărare din Europa se întinde pe aproape 170 de hectare şi găzduieste 44 de rachete. Proiectul a costat 800 de milioane de dolari. 

Furia Rusiei

Baza Deveselu, care face parte din scutul antiracheta al NATO, a fost inaugurată în mai 2016, stârnind furia Rusiei, care o consideră drept o ameninţare pentru securitatea sa. Recent, Moscova a lăsat să se înţeleagă că Baza Deveselu, care acum este administrată de NATO, poate fi folosită şi în scopuri ofensive, lucru vehement negat de responsabilii americani şi români.