Fostul secretar general al Academiei Române, Ioan Păun Otiman, a scăpat de acuzaţiile de corupţie prin dezincriminarea abuzului în serviciu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Fostul secretar general al Academiei Române scapă de dosarul penal de la DNA, în care a fost acuzat că, în 2008, a înstrăinat ilegal terenurile Academiei de la Constanţa.

Ioan Păun Otiman, fost secretar general al Academiei Române, nu a încălcat legislaţia primară atunci când a vândut, la un preţ supraevaluat de aproape 400 de ori, terenurile Academiei Române de la Constanţa. Este motivul pentru care procurorii DNA care investighează cazul au decis să retragă acuzaţiile aduse academicianului. Hotărârea a fost luată în baza Deciziei 405/2016 a Curţii Constituţionale, care a dezincriminat abuzul în serviciu.

 Instanţa constitutuţională decisese, pe 15 iunie 2016, că în definiţia abuzului în serviciu, sintagma „îndeplineşte în mod defectuos“ trebuie interpretată prin „îndeplineşte cu încălcarea legii“. Prin „lege“ înţelegându-se doar legi, ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă. Nu şi dacă funcţionarul încalcă reglementări secundare: hotărâri de guvern, fişa postului, ordin ministerial, ordin de prefect, caiet de sarcini etc.

„Se constată că suntem în prezenţa unei dezincriminări parţiale a infracţiunii de abuz în serviciu prevăzut de art. 297, al. 1, Cod Penal, context în care, faptele cercetate nu se mai află sub incidenţa legii penale. Astfel, în considerentele deciziei se argumentează că «neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act» trebuie analizată numai prin raportare la atribuţiile de serviciu reglementate expres în legislaţia primară, respectiv legi sau ordonanţe ale Guvernului României. (...) În actualul context de interpretare creat de CCR este imposibil de formulat o acuzaţie de natură penală“, se arată în ordonanţa de clasare a cazului, dată pe 8 martie.

Otiman a încălcat doar legislaţia secundară

În consecinţă, procurorii au reţinut că Ioan Păun Otiman şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu, prevăzute doar în statutul Academiei Române.

„În mod evident, actele întocmite de secretarul general au fost în detrimentul patrimoniului Academiei Române, cesiunea drepturilor litigioase neavând la bază o analiză a oportunităţii vânzării acestora către terţe persoane şi nici o cuantificare reală a preţurilor de piaţă pentru terenurile respective. Mai mult, în cazul cesiunii unor drepturi litigioase, este complicat să discutăm despre o subevaluare concretă ca în situaţia tranzacţiilor imobiliare, atâta timp cât cedentul nu are posibilitatea obiectivă să garanteze certitudinea creanţei sale, valorificarea acesteia depinzând de un eveniment viitor şi incert. Întotdeauna, preţul dobândit în cadrul cesiunii este net inferior valorii nominale a creanţei, terţul dobânditor fiind supus riscului de a nu valorifica creanţele. Dar şi aşa, până la apariţia Deciziei 405/2016 a CCR, faptele puteau fi analizate ca activităţi infracţionale prin raportarea la art. 297 Cod Penal“, au arătat procurorii.

Numai că afirmaţiile anchetatorilor sunt cel puţin bizare. Astfel, DNA face referire la „drepturile litigioase“ asupra terenurilor. Or, la data la care Otiman le-a înstrăinat fraudulos, Academia Română avea, de aproape un an, sentinţe judecătoreşti definitive de punere în posesie pe vechile amplasamente, aspect sesizat chiar de Curtea de Conturi, care sesizase organele de urmărire penală.

Prin urmare, nici vorbă de „drepturi litigioase“ sau de „drepturi incerte“. În plus, procurii „uită“ că vânzarea s-a făcut fără avizul Prezidiului Academiei Române, obligatoriu conform statutului.

„Pe fondul litigiilor nesoluţionate, Academia Română, prin secretarul general, a luat decizia cesionării integrale a tuturor drepturilor, beneficiilor, obligaţiilor şi calităţilor deţinute sau izvorâte din orice procedură judiciară sau administrativă, ce avea ca obiect acordarea de măsuri reparatorii pentru suprafaţa de 22 ha către cesionarul Jipa George“, mai afirmă procurorii.

Terenurile Academiei, cedate pe bani puţini unui afacerist

În 2007, Academia Română a câştigat în instanţă retrocedarea unor terenuri, dar în mod bizar, n-a mai făcut demersuri pentru punerea în posesie.  la începutul lui august 2008, secretarul general al forului de la acea vreme, Ioan Păun Otiman, i-a cesionat, succesiv, omului de afaceri George Jipa, cel căruia îi vânduse şi Casa Coandă, drepturile asupra asupra a 22 de hectare de teren la Ovidiu, pe malul Lacului Siutghiol, pentru suma de 550.000 de euro, 38 de hectare la Constanţa (la malul mării), cu 950.000 de euro şi 4 hectare de teren tot la Constanţa (în centrul oraşului, în punctul numit „Cişmea“), cu 100.000 de euro.

Potrivit unui calcul simplu, proprietăţile au fost cedate pentru doar 2,5 euro/metrul pătrat, în condiţiile în care, la acea vreme, terenul în Constanţa se vindea chiar şi cu 1.000 de euro/mp. Lucru recunoscut chiar de Ioan Păun Otiman într-o dare de seamă pentru activitatea Academiei. Pentru a se justifica cesiunea la o valoare extrem de scăzută, în contracte s-a menţionat că drepturile asupra terenurilor sunt „incerte“.

În plus, cesionarea s-a făcut fără avizul Prezidiului Academiei Române, obligatoriu conform statutului, după cum a constat, ulterior, Curtea de Conturi.

Dosarul Casa Coandă

Ioan Păun Otiman rămâne însă cu acuzaţiile de corupţie din dosarul înstrăinării frauduloase a Casei Coandă, monument istoric care a aparţinut celebrului savant, donat de acesta Academiei Române.

În octombrie 2016, dosarul a fost declinat la DNA, după ce, iniţial, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au decis să dea neînceperea urmăririi penale în acest caz. NUP-ul anchetatorilior a fost însă contestat în instanţă de Curtea de Conturi, iar judecătorii au întors dosarul la Parchet.

Procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din cadrul DNA, fac încă cercetări în acest dosar.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite