Dosarul „Girofarul”. Fostul procuror general Tiberiu Niţu, urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu

Fostul procuror general al României Tiberiu Niţu a fost marţi la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), unde fostului oficial i s-a adus la cunoştinţă acuzaţia de complicitate la abuz în serviciu în dosarul „Girofarul” privind coloanele oficiale.

UPDATE Potrivit unui comunicat emis de DNA, Tiberiu Niţu a fost pus sub urmărire penală pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine.

Anchetatorii precizează că, în cursul lunii aprilie 2014, la Parchetul General s-a înregistrat un protocol privind cooperarea în domeniul circulaţiei rutiere, încheiat cu Ministerul Afacerilor Interne.

„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat la încheierea protocolului de către procurorul general Niţu Tiberiu-Mihail, iar obiectul a fost cooperarea dintre cele două instituţii în scopul însoţirii autovehiculului utilizat de către procurorul general, cu echipaje ale poliţiei rutiere. Temeiurile legale invocate în fundamentarea protocolului au fost Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi Regulamentul de aplicare, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, deşi niciunul din cele două acte normative nu include procurorul general printre persoanele care pot beneficia de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere”, potrivit ordonanţei de urmărire penală.

DNA precizează că, şi fără încheierea acestui protocol, în virtutea funcţiei, procurorul general al României beneficiază de protecţie asigurată de Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP) deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituţii care are un regim de circulaţie prioritară.

Astfel, protocolul semnat de Tiberiu Niţu ar fi reprezentat temeiul în baza căruia, începând cu aprilie 2014, Brigada Rutieră a Capitalei ar fi asigurat, cu caracter permanent, însoţirea deplasărilor efectuate de acesta pe raza municipiului Bucureşti.

Niţu, însoţit de un poliţist pe motocicletă 

DNA precizează că misiunea era realizată în două schimburi de un agent de poliţie din cadrul Serviciului Operativ Special folosind o motocicletă. Concret, zilnic, echipajul aştepta sosirea procurorului general în Bucureşti şi îl însoţea la sediul Parchetului General, facilitându-i deplasarea cu ajutorul dispozitivului de agenţi de poliţie din teren. 

Ulterior, agentul de poliţie rămânea în apropierea Parchetului şi îl însoţea pe Niţu în eventualele deplasări care aveau loc pe parcursul zilei. La finalul programului, agentul de poliţie îl însoţea pe procurorul general până la ieşirea din Capitală.

„În condiţiile în care procurorul general nu era îndreptăţit să beneficieze de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime şi un prejudiciu material Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, precum şi un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, spun anchetatorii.

Plan-cadru adoptat de Poliţia Capitalei

Pe 3 iulie 2015, Poliţia Capitalei a adoptat un plan-cadru care cuprinde o prezentare a modalităţii în care se desfăşura activitatea de însoţirea a demnitarilor pe raza municipiului Bucureşti.

Din documentul menţionat rezultă că, dintre categoriile de persoane îndreptăţite legal, singurii demnitari care beneficiau de însoţire permanentă erau preşedintele României şi primul ministru, arată DNA.

De asemenea, de însoţire permanentă beneficiau şi ministrul de Interne şi procurorul general, care însă nu ar fi trebuit să aibă acces la acest privilegiu. 

„Astfel, prin faptele descrise, numărul persoanele pentru care a fost asigurată activitatea de însoţire a fost dublat, cu perturbarea inerentă a circulaţiei rutiere în municipiul Bucureşti”, spun anchetatorii.

Ce înseamnă coloană oficială

DNA atrage atenţia asupra faptului că prevederile referitoare la circulaţia pe drumurile publice reglementează în mod limitativ sfera demnitarilor care pot fi însoţiţi de echipaje de poliţie rutieră pe parcursul deplasărilor. „Raţiunea acestor prevederi ţine atât de nevoia de a gestiona în mod eficient resursele limitate de care dispune Poliţia Română, cât şi de a garanta desfăşurarea în bune condiţii a circulaţiei rutiere”, arată anchetatorii.

„În acest sens, trebuie avut în vedere că însoţirea unui demnitar de către poliţia rutieră presupune atât asigurarea echipajului de însoţire şi a vehiculului corespunzător, cât şi instalarea în teren a unui dispozitiv de dirijare şi siguranţă a traficului format din posturi fixe, posturi mobile şi patrule auto-moto, atât pe traseul care urmează a fi parcurs, cât şi pe traseele alternative care ar putea fi folosite de coloana oficială. Fiecare deplasare presupune, aşadar, redirecţionarea unui număr semnificativ de agenţi de poliţie de la posturile unde îşi desfăşoară în mod obişnuit activitatea către traseele pe care se deplasează demnitarul, cu consecinţa perturbării modului în care se realizează activitatea de supraveghere, îndrumare şi control al traficului. Astfel, în aceste situaţii, intersecţiile unde acţionează agenţii de poliţie nu sunt alese în funcţie de valorile de trafic, iar manevrele de dirijare nu urmăresc optimizarea circulaţiei, ci reducerea timpului de deplasare a demnitarului”, se mai arată în documentele anchetatorilor.

Conform art. 21 din Procedura privind asigurarea deplasării pe drumurile publice a coloanelor oficiale, la apropierea coloanei, agenţii de poliţie rutieră aflaţi în posturile fixe opresc circulaţia celorlalte vehicule, asigurând deplasarea nestingherită a coloanei oficiale.

„În condiţiile în care numărul de agenţi de poliţie care desfăşoară la un anumit moment dat activităţi de dirijare a traficului pe raza întregului municipiu Bucureşti variază între 60 şi 80, asigurarea dispozitivului de siguranţă pentru fiecare demnitar presupune că o parte importantă din resursele Brigăzii de Poliţie Rutieră este alocată exclusiv activităţii de însoţire, cu afectarea celorlalte responsabilităţi. Drept urmare, un număr important de intersecţii cu valori mari de trafic nu pot fi dirijate de către agenţii de poliţie care trebuie să se deplaseze pentru a asigura traseul coloanelor oficiale”, mai arată DNA.

Cine beneficiază de coloană oficială

Potrivit legii, de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere beneficiază Preşedintele României, preşedinţii celor două camere ale Parlamentului şi primul ministru. „În considerarea importanţei acestor funcţii în stat, legiuitorul a instituit o prezumţie legală absolută cu privire la caracterul justificat al resurselor suplimentare alocate şi al inconvenientelor cauzate traficului, prevăzând că demnitarii menţionaţi pot fi însoţiţi în toate deplasările pe care le efectuează”, arată DNA.

Legea mai prevede că miniştrii pot beneficia de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere doar în situaţii deosebite, care impun deplasarea în regim de urgenţă. Beneficiul poate fi invocat de ministru numai dacă sunt îndeplinite în mod simultan două condiţii: existenţa unei împrejurări neuzuale, precum şi a unor motive obiective care impun ca demnitarul să ajungă la o anumită destinaţie într-un interval scurt.

„În acest sens, trebuie avut în vedere că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie beneficiază de protecţie asigurată de Serviciul de Protecţie şi Pază conform Legii nr. 191/1998, care presupune asigurarea unui echipaj format din doi lucrători şi a unui autovehicul autorizat să folosească semnale speciale de avertizare sonore şi luminoase şi să încalce regimul legal de viteză potrivit art. 61 din O.U.G. nr. 195/2002. Legiuitorul a prezumat că acest regim de circulaţie prioritară este suficient pentru deplasările demnitarilor, aşa cum este suficient pentru deplasarea ambulanţelor şi a autoturismelor de intervenţie ale poliţiei, iar suplimentarea cu echipaje de poliţie rutieră şi închiderea intersecţiilor de pe traseu se justifică doar în situaţii excepţionale”, mai spun anchetatorii.

De asemenea, DNA mai arată că, în cazul în care un ministru sau procurorul general consideră că se găseşte într-o asemenea situaţie excepţională, Serviciul de Protecţie şi Pază transmite o solicitare scrisă Ministerului de Interne care emite o dispoziţie cu privire la însoţirea acelei deplasări. 

„Trebuie menţionat şi că Poliţia Română nu are competenţe în asigurarea protecţiei demnitarilor, putând coopera cu Serviciul de Protecţie şi Pază doar în limitele competenţelor legale. Totodată, art. 223 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 prevede, în mod limitativ, celelalte categorii de persoane îndreptăţite să beneficieze de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere, respectiv foştii preşedinţi ai României, candidaţii la funcţia de preşedinte pe durata activităţilor electorale, şefii misiunilor diplomatice cu ocazia depunerii scrisorilor de acreditare şi omologii străini ai demnitarilor români”, se mai arată în documentul citat.

UPDATE La ieşirea de la DNA, Niţu nu a vrut să dea prea multe detalii despre cazul său. „Am avut un dispozitiv de însoţire şi protecţie, dar conform legii şi  proporţional cu riscul calităţii de procuror genera“, a spus NIţu.

Tiberiu Niţu a susţinut că modalitatea efectivă de punere în aplicare a măsurilor de protecţie nu este atributul beneficiarului protecţiei, ci a instituţiilor specializate ale statului.

Potrivit legii, SPP poate solicita sprijin altor autorităţi ale statului, inclusiv MAI atunci când consideră necesar pentru protecţia demnitarului, a mai spus Niţu.

La plecarea de la DNA, maşina fostului procuror general a tamponat uşor un autoturism aflat în spatele său.

Tberiu Niţu. citat la DNA

Fostul procuror general Tiberiu Niţu a fost citat la DNA, marţi dimineaţă, în legătură cu implicarea sa în dosarul privind utilizarea coloanelor oficiale, mai exact dosarul „Girofarul“ în care Gabriel Oprea este acuzat de abuz în serviciu.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

La începutul lunii februarie, Tiberiu Niţu a demisionat din funcţia de procuror general al Românie după ce numele acestuia a apărut în scandalul privind coloanele oficiale. În prezent, la şeful interimar al Parchetului General este procurorul Bogdan Licu.

Scandalul coloanelor oficiale

În scandalul privind coloanele oficiale, Gabriel Oprea a fost pus sub urmărire penală pentru abuz în serviciu  pentru că ar fi cerut ilegal să fie însoţit de echipaje ale Poliţiei Rutiere, serviciu de care ar fi beneficiat, de asemenea ilegal şi procurorul general Tiberiu Niţu în baza unui protocol.

Niţu ar fi beneficiat de 700 de deplasări însoţit de coloana oficială, din aprilie 2014 până în octombrie-noiembrie 2015.

În apărarea sa, Tiberiu Niţu a precizat că nu a cerut coloană oficială şi nici nu a beneficiat „de coloană oficială în sensul în care această noţiune este definită prin lege”.

„Nu am solicitat şi nu am beneficiat de coloană oficială în sensul în care această noţiune este definită prin lege. Mi s-a asigurat un dispozitiv de însoţire şi protecţie. Stabilirea unui anumit nivel de protecţie pentru diverse categorii de demnitari şi punerea în practică a măsurilor de protecţie sunt atributul instituţiilor specializate ale statului şi nu al beneficiarului protecţiei”, spune Niţu.

Magistratul a explicat că măsurile de protecţie asigurate procurorului general al României de către instituţiile specializate ale statului sunt „proporţionale cu riscurile potenţiale la care acesta este expus în exercitarea anumitor atribuţii de serviciu, astfel cum acestea sunt prevăzute de legislaţia în vigoare”.