UPDATE Fostul viceguvernator BNR Bogdan Olteanu, audiat la DNA. Cum l-a ajutat Vîntu să ajungă în Parlament

Bogdan Olteanu, fostul viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR), a fost miercuri la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde timp de mai multe ore a fost audiat în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă. Şi fostul ministru al Mediului Attila Korodi a fost la DNA pentru a da declaraţii în acest caz.

UPDATE Bogdan Olteanu a plecat de la DNA în jurul orei 16.00, precizând că el deja a suportat consecinţele şi de acum va încerca să-şi câştige dreptatea.

„Pentru mine ceea ce era să se întâmple s-a întâmplat. Eu am suportat deja consecinţele şi am pierdut ce era de pierdut. De acum încolo rămâne să îmi câştig dreptatea”, a declarat Olteanu la ieşirea din sediul instituţiei.

Şi Attila Korodi a fost audiat astăzi ca martor în dosarul în care Bogdan Olteanu este acuzat de trafic de influenţă. Fostul oficial a declarat că a fost surprins când a auzit că „s-au plătit acele sume de bani” pentru numirea lui Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării. Korodi a mai spus că a fost chemat de procurori dat fiind faptul că  numirea guvernatorului Deltei Dunării era atributul ministrului Mediului, funcţie pe care el o deţinea în 2008.

„Am fost surprins când am auzit că s-au plătit acele sume de bani. (…) Nu comentez dacă a fost sau nu o infracţiune de corupţie numirea lui Liviu Mihaiu”, a mai spus Korodi, citat de news.ro.

Attila Korodi preciza, după ce Bogdan Olteanu a fost pus sub acuzare, că propunerea ca Liviu Mihaiu să fie numit în funcţia de guvernator al Deltei Dunării a venit, în 2008, din partea PNL, iar el, ca ministru al Mediului în acea perioadă, a considerat că este o propunere corectă, pe care poate să o înainteze premierului.

Fostul vicepreşedinte BNR, Bogdan Olteanu, audiat de procurori

Olteanu a ajuns şi el la sediul DNA cu puţin înainte de ora 11.00. Tot miercuri a ajuns în faţa procurorilor şi sociologul Vladimir Pasti.

Olteanu a fost citat în dosarul în care este cercetat pentru trafic de influenţă. De altfel, joi urmează să se ia în discuţie atât contestaţia DNA, cât şi cea depusă de Olteanu la decizia prin care acesta a fost plasat de instanţă în arest la domiciliu.

Sociologi, declaraţii împotriva lui Olteanu

Mai mulţi sociologi au fost audiaţi de procurorii anticuropţie, aceştia le-au spus anchetatorilor că Olteanu a beneficiat în 2008 de servicii de consultanţă politică pentru a ajunge Parlament.

Concret, în 2008, Bogdan Olteanu ar fi primit servicii de consultaţă politică, servicii care ar fi fost asigurate de sociologii de la Insomar, instituţie de sondare a opiniei publice şi de marketing electoral controlată de Sorin Ovidiu Vîntu, potrivit stirileprotv.ro.

Astfel, în faţa anchetatorilor ar fi ajuns mai mulţi sociologi care ar fi depus mărturii împotriva lui Olteanu, printre aceştia fiind inclusiv şeful instituţiei, Gelu Teodorescu. Ei ar fi povestit în faţa procurorilor că l-ar fi ajutat oe Olteanu să ajungă în Parlamentul României, dându-i consultanţă politică şi învâţându-l ce să facă pentru a prinde un loc în Parlament.

De altfel, aceştia i-ar fi „desenat” colegiul în care să candideze şi i-ar fi indicat clar pozişia pe care să candideze pentru aceste alegeri nominale. 

Conform sursei citate, toate aceste servicii de consultanţă politică şi marketing electoral, care ar fi inclus şi sondaje publice, s-ar fi făcut fără ca Olteanu să plătească, asta deşi costurile acestora au fost estimate la aproape 30.000 de euro.

De ce nu a fost arestat preventiv

Curtea Sumpremă urmează să judece joi contestaţiile făcute de Direcţia Naţională Anticorupţie şi de Bogdan Olteanu la decizia prin care fostul guvernator al BNR a fost plasat în arest la domiciliu.

 Motivele pentru care fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor a primit arest la domiciliu au fost că are un nivel ridicat de instruire, nu are antecedente penale, este integrat în societate. „Fapta apare cu atât mai gravă având în vedere poziţia pe care o deţinea inculpatul la momentul săvârşirii faptei, cea de preşedinte al Camerei Deputaţilor, considerată a treia poziţie în ierarhia funcţiilor statului, ceea ce îi permitea să influenţeze activitatea a numeroase instituţii”, au atras atenţia magistraţii.

Curtea Supremă arată că numirea persoanelor în diferite funcţii publice de către politicieni în schimbul plăţii unor sume de bani reprezintă un fenomen de o gravitate extremă pentru societatea românească, având în vedere că este de natură să ducă la perpetuarea şi multiplicarea corupţiei. „Funcţionarii numiţi în acest mod sunt stimulaţi să săvârşească, la rândul lor, infracţiuni pentru a recupera sumele avansate, cu consecinţa fraudării exponenţiale a resurselor care ar trebui să contribuie la dezvoltarea societăţii”, se arată în motivarea deciziei.