Forumul Judecătorilor cere guvernului să autorizeze publicarea imediată a raportului GRECO

Forumul Judecătorilor cere guvernului să autorizeze publicarea imediată a raportului GRECO

Imagine de arhivă

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a solicitat luni guvernului să autorizeze publicarea imediată a Raportului actualizat al GRECO cu privire la impactul modificărilor aduse legilor justiţiei asupra politicilor anticorupţie din România, raport în care se cere inclusiv desfiinţarea Secţiei Speciale de anchetare a magistraţilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Solicitarea vine în contextul în care presa a relatat săptămâna trecută că raportul GRECO „este unul dezastruos pentru România”, experţii organismului european declarându-se foarte îngrijoraţi de activitatea Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) şi recomandă Executivului de la Bucureşti să desfiinţeze această „anomalie a sistemului judiciar”, ce reprezintă un real pericol pentru independenţa Justiţiei.

Mai mult, luni şedinţa plenului CSM unde urma să fie discutată validarea numirii Adinei Florea în funcţia de şefă a CSM a fost amânată din nou după ce mai mulţi membri au boicotat-o şi au cerut eliminarea de pe ordinea de zi a punctelor referitoare la Secţia Specială până la publicarea raportului GRECO.
 
Cei şapte membri CSM, care nu s-au prezentat la plenul de luni, au ales boicotul deoarece, chiar dacă ar fi votat împotriva punctelor privind Secţia de anchetă, soluţiile ar fi fost contestate în instanţă. Aceştia au refuzat să iasă din birouri, condiţionând participarea la şedinţă de eliminarea punctelor cu privire la Secţia Specială de pe ordinea de zi.
 
Redăm comunicatul integral al Asociaţiei Forumul Judecătorilor: 
 
„Aşa cum este deja notoriu, în cadrul celei de a 83-a sesiuni plenare a GRECO, desfăşurată la Strasbourg între 17 şi 21 iunie 2019, a fost adoptat, conform art. 34 din Regulile sale de procedură, un raport actualizat al celui ad hoc întocmit în martie 2018 cu privire la riscurile de afectare a luptei anticorupţie din România, generate de preconizatele modificările aduse legilor justiţiei, fiind invitate autorităţile române să autorizeze publicarea raportului în cel mai scurt termen.
 
Faţă de interesul major al respectării de către România a angajamentelor asumate în calitate de membru al Consiliului Europei, cerem Guvernului României (implicit Ministrului Justiţiei) să autorizeze publicarea imediată a Raportului GRECO cu privire la impactul modificărilor aduse legilor justiţiei asupra politicilor anticorupţie din România. Nu există şi nici nu trebuie să existe vreun fel de motiv de îngrijorare pentru a justifica un refuz de publicare imediată a Raportului GRECO.
 
Dimpotrivă, GRECO veghează la punerea în practică a angajamentelor statele membre de a-şi uni eforturile, de a-şi împărtăşi experienţele şi de a acţiona împreună în acest domeniu, prin intermediul unui proces dinamic de evaluare şi presiune reciproce.
 
Rapoartele de evaluare sunt întocmai respectate de statele membre, în cadrul cooperării loiale şi al evaluării reciproce dintre acestea. Spre exemplu, Curtea Constituţională a României face referire (Decizia nr.138/2008) la rapoartele GRECO în motivarea respingerii unor critici de neconstituţionalitate. De asemenea, deseori, Parlamentul României a legiferat în dorinţa respectării concluziilor raportorilor GRECO. Inclusiv modificările aduse legilor justiţiei au avut un astfel de fundament, Comisia Specială Comună fiind creată şi pentru ”punerea în acord a rapoartelor GRECO cu prevederile Codului penal şi Codului de procedură penală (Raportul de evaluare a României privind incriminările, 3 decembrie 2010, pct. 23, 24, 111, 112; Raportul de conformitate privind România, 7 decembrie 2012, Regretul efectiv, caracterul total automat şi obligatoriu al clauzei de nepedepsire a denunţătorului, pct. 34, 37-42; Al doilea raport de conformitate a României, 12 decembrie 2014, pct. 35-37, 40, 41), aşa cum reiese din Hotărârea nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei.
 
Potrivit art.11 din Constituţia României, Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
România a aderat la Consiliul Europei (CE) ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin Rezoluţia nr. 37/1993 a Comitetului de Miniştri al CE. Aderarea la CE, organizaţie fondată pe principiile respectului pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, pentru valorile democraţiei şi ale statului de drept, a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO).
 
Prin OG nr.46/1999 a fost aprobată participarea României la Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO), instituit prin Rezoluţia Consiliului Europei nr.(99)5 din 1 mai 1999, deoarece fenomenul corupţiei reprezenta şi reprezintă în continuare o ameninţare serioasă împotriva statului de drept, democraţiei, drepturilor omului, echităţii şi justiţiei sociale, împiedicând dezvoltarea economică, punând în pericol stabilitatea instituţiilor democratice şi bazele morale ale societăţii.
 
Executarea obligaţiilor internaţionale care rezultă dintr-un tratat în vigoare pentru un anumit stat revine tuturor autorităţilor statale. Dacă dispoziţiile constituţionale contravin tratatului, care face deja parte din ordinea juridică naţională, revine tuturor autorităţilor statului obligaţia de a găsi soluţii adecvate pentru a concilia acele prevederi ale tratatului cu Constituţia (spre exemplu, prin interpretare sau chiar prin revizuirea Constituţiei), altfel responsabilitatea internaţională a statului va fi angajată, cu toate consecinţele care decurg din aceasta, inclusiv sancţiuni (a se vedea Comisia de la Veneţia, Avizul interimar privind amendamentele la Legea constituţională federală privind Curtea Constituţională a Federaţiei Ruse, par.47, CDL-AD (2016) 005). De asemenea manieră procedează cvasitotalitatea curţilor constituţionale din statele membre ale Consiliului Europei ori chiar din afara acestuia (a se vedea, cu titlu de exemplu, Curtea Constituţională a Federaţiei Ruse – cel mai recent, Hotărârea din 17 octombrie 2017 ori Curtea Constituţională din Azerbaidjan – Decizia din 29 octombrie 2010).
 
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România
judecător Dragoş CĂLIN, co-preşedinte
judecător Anca CODREANU, co-preşedinte”

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: