UPDATE: Florin Iordache a sesizat CCR în privinţa completelor specializate. Dragnea: Habar nu am cu ce mă ajută pe mine

Preşedinte al Camerei Deputaţilor pentru o săptămână în locul lui Liviu Dragnea, Florin Iordache a sesizat Curtea Constituţională în privinţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Curtea Supremă în cazul completurilor specializate. Liderul PSD a declarat că nu ştie cum îl ajută pe el sesizarea către CCR pe tema completelor nespecializate.

UPDATE: Liderul PSD, Liviu Dragnea a declarat că nu ştie cum îl ajută pe el sesizarea pe tema completelor de 3 judecători şi a refuzat să considere că este mai mult de o simplă coincidenţă la mijloc.

"Am vorbit cu Florin Iordache astăzi, înainte de CEx. Mi-a spus că a luat această decizie vineri pentru că în opinia lui este un conflict juridic de natură constituţională şi că acolo era oligatoriu să existe completuri specializate de trei. Este o coincidenţă şi faptul că respir acelaşi aer cu mulţi oameni. Pe subiectul ăsta văd că abordarea este foarte interesantă.

Văd că problema se pune la cel care sesizează că se încalcă o lege, nu la cel care a încălcat legea. Văd că şi acum CCR a găsit nereguli. Este exagerat ca un român să îşi dorească să aibă parte de un proces legal? Cu ce mă avantajează pe mine? Îmi dă ani din viaţă? Îmi dă cineva înapoi viaţa pe care mi-au luat-o aceşti indivizi? Miza mea nu mai e premierul României, e programul de guvernare. Sunteţi tineri, nu vă doresc să aveţi parte de aşa ceva, Gândiţi-vă la cei care au stat în puşcările din ambiţiile lui Coldea sau Kovesi.  (...) Cu ce să mă ajute completele de trei?", a declarat Liviu Dragnea.

Sesizarea lui Iordache a fost depusă vineri, 22 martie, la CCR. Înlocuitorul lui Dragnea susţine că ÎCCJ a generat un conflict pentru că nu a constituit completuri specializate care să judece în primă instanţă dosarele de corupţie, aşa cum prevede Legea 78/2000.

„Faptul că ei nu au făcut complete specializate, cum cere legea. E vorba despre articolul 29, alineatul (1) din Legea 78/2000 în care obliga instanţele să facă complete specializate pentru corupţie”, a afirmat Florin Iordache, luni, citat de Mediafax.

Contestaţia cu privire la specializarea completelor de 3 judecători de la Curtea Supremă a fost ridicată săptămâna trecută de avocaţii lui Liviu Dragnea în dosarului „angajărilor fictive”, potrivit Hotnews.ro

Avocaţii inculpaţilor din acest dosar au invocat Art. 29 din Legea 78/2000 pentru prevenirea şi combaterea faptelor de corupţie, articol ce prevede instituirea completelor specializate pentru aceste infracţiuni. 

„Pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate”, statuează articolul invocat. În plus, avocaţii mai vorbesc de două articole din Legea 304/2004, unde este prevăzută formarea acestor complete pentru curţile de apel şi tribunale. „Iniţial, în Legea 78/2000 a fost introdusă posibilitatea constituirii unor complete specializate, iar ulterior, în 2003, a fost introdusă obligativitatea constituirii lor în primă instanţă. S-au constituit mai ales că se dădea un spor de 30%, care ulterior s-a scos, dar completele au rămas. La Curtea Supremă, se pare că ea nu există, pentru că funcţionează după Legea 304/2004, ce vorbeşte de posibilitatea constituirii acestor complete. Rămâne de văzut ce soluţie vor da judecătorii”, au explicat experţi în Drept.

De altfel, avocaţii inculpaţilor din acest dosar au subliniat că, după modelul speţei privind completele de 5 judecători, scopul este de a ajunge cu această contestare la Curtea Constituţională. „Cum ajungem la CCR, asta e intrebarea?”, a scris Toni Neacşu, avocatul Olguţei Şefu, fosta directoare executivă de la Protecţia Copilului Teleorman, pe pagina sa de Facebook referindu-se la contestaţia depusă.

Curtea Supremă a respins excepţii similare

În cazul Curţii Supreme, Legea 304/2004 (art.19; alin 4) vorbeşte însă de posibilitatea înfiinţării completelor specializate şi nu de o obligaţie în acest sens. Mai mult, în jurisprudenţa acesteia, există două decizii separate prin care obiecţii similare, ridicate în baza Legii 78/2000 au fost respinse. În decizia 233/2012, se arată că nelegala compunere a completelor nu poate fi pusă în discuţie pentru că „la instanţa supremă, judecătorii soluţionează toate tipurile de cauze ce intră în competenţa instanţei supreme, nefiind repartizaţi pe complete specializate”. În decizia 18/2014, obiecţia este considerată ca nefondată pe motiv că, în raport cu specificul competenţei Curţii Supreme, „fiind cea mai înaltă instanţă naţională, judecătorii secţiei penale sunt investiţi să judece în primă instanţă toate cauzele date în competenţa Înaltei Curţi”.

Procurorii Secţiei Speciale de Investigare a magistraţilor au transmis conducerii instanţei supreme , anterior cererii formulate de avocaţii liderului PSD, o adresă prin care solicită detalii cu privire la constituirea completelor specializate de la Curtea Supremă. Răspunsul din partea conducerii ÎCCJ a fost că toţi magistraţii de la Curtea Supremă sunt specializaţi pe fapte de corupţie. Iar acest lucru este valabil în majoritatea instanţelor din ţară.

Dosarul lui Dragnea se apropie de final

Sesizarea Curţii Constituţionale de către Parlament pe acestă speţă vine în contextul în care dosarul liderului PSD se apropie de final. Acesta a lipsit de la termenul de luni de la Curtea Supremă, unde urma să fie audiat. Instanţa a finalizat însă audierea martorilor citaţi în faza de apel şi a stabilit data de 15 aprilie pentru audierea liderului PSD, dată la care procesul s-ar putea astfel încheia. Finalizarea cercetării judecătoreşti în următoarea lună ar lăsa timp suficient pronunţării unei sentinţe până la data de 1 iunie, atunci când una dintre doamnele judecător din completul de 5 urmează să iasă la pensie. Astfel ar fi evitată şi o repetare a episodului petrecut în acelaşi dosar, în primă fază, când dosarul a fost reluat din cauza pensionării judecătoarei Ana Maria Dascălu.