IICCMER cere urmărirea penală pentru torţionarul Florian Cormoş. În patru luni, la colonia de muncă Cernavodă, ar fi murit 115 persoane
0Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) solicită Parchetului General începerea urmăririi penale a lui Florian Cormoş, fost comandant al Coloniei de muncă Cernavodă, pentru genocid. Acesta este al treilea torţionar pentru care IICCMER sesizează procurorii. Procurorii au înregistrat astăzi denunţul.
„Astăzi suntem în măsură să vă prezentăm al patrulea nume din lotul de 35 de persoane, după Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior, deferiţi Parchetului anul trecut şi pentru care s-a dispus deja începerea urmăririi penale şi Iuliu Sebeştin, decedat cu puţin timp înainte de a fi trimis în justiţie. IICCMER a solicitat astăzi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al coloniei de muncă de la Cernavodă pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii. Căpitanul în rezervă Florian Cormoş, care astăzi are 87 de ani, a săvârşit, din punctul de vedere al Institutului, infracţiuni contra umanităţii, în legătură cu persoanele internate administrativ şi cu condamnaţii aflaţi în exercitarea pedepselor privative de libertate”, a precizat Andrei Muraru, preşedintele executiv IICCMER.
Acesta a mai precizat că ar exista „dovezi clare” din care rezultă că în numai patru luni, la colonia de muncă de la Cernavodă au murit 115 deţinuţi.
„Menţionez că în conformitate cu prevederile noului Cod Penal, în cazul infracţiunilor contra umanităţii, prescripţia nu înlătură răspunderea penală. Există dovezi clare care arată că Florian Cormoş a impus un regim de exterminare. Unicitatea acestui caz este dat de numărul mare de decese: 115 de deţinuţi în numai patru luni. În plus a determinat un număr foarte mare de infirmităţi permanente”, a mai spus preşedintele executiv al Institutului.
De asemenea, în timpul în care Florian Cormoş a condus Colonia de muncă a fost întregistrat şi un număr mare de infirmităţi permanente.
Parchetul General a înregistrat, astăzi, denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc împotriva lui Florian Cormoş pentru infracţiuni contra umanităţii.
„Astăzi, 11 februarie 2014, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a depus la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un denunţ formulat împotriva cpt. (r) Florian Cormoş, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, constând în aceea că, în virtutea funcţiei de comandant deţinută în perioada 20 decembrie 1952 - 17 aprilie 1953, a impus un regim de detenţie inuman deţinuţilor aflaţi în Colonia de muncă de la Cernavodă”, se arată într-un comunicat de presă emis marţi de procurori.
În denunţul depus la Parchetul Înaltei Curţi, IICCMER a arătat că, în calitatea sa de comandant al Coloniei de muncă Cernavodă, Florian Cormoş a pus în aplicare un regim de exterminare, cu scopul de a anihila fizic opozanţii regimului sau pe cei consideraţi indezirabili din punct de vedere social.
„Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc mai precizează, în cuprinsul denunţului, că, acţionând pe cont propriu şi încălcând grav inclusiv reglementările vremii cu privire la condiţiile de detenţie şi muncă ale deţinuţilor, numitul Cormoş Florian a instituit un regim de teroare, căruia i-au căzut victime cel puţin 115 deţinuţi”, mai arată procurorii.
„Eu la două, trei zile trebuia să omor un deţinut ca să fie adevărat ce mi se impută”
Căpitanul în rezervă Florian Cormoş a deţinut funcţia de comandant al Coloniei de muncă de la Cernavodă în perioada 20 decembrie 1952 - 17 aprilie 1953. Acesta a declarat, într-un interviu pentru Gândul, că ar fi trebuit să omoare un deţinut la două - trei zile pentru a fi adevărat ce i se impută şi că deţinuţii mureau înainte să ajungă în lagăr.
Florian Cormoş, care a condus lagărul Columbia de la Cernavodă în perioada 20 decembrie 1952 - 17 aprilie 1953, a declarat că nu are regrete, pentru că nu a făcut nimic în afară de ce era prevăzut în regulament.
„În regulament chiar spune că trebuie să ai un comportament normal. Dar se întâmpla să îi mai dai o palmă. Dar să vii să-l omori, să-l chinui...Dar ce-am fost eu? Organ de Securitate?”, a declarat Cormoş.
El a precizat că a condus lagărul Columbia de la Cernavodă timp de trei luni şi nici nu a avut timp să cunoască şantierul.
„Veneau cei epuizaţi. Toţi cei epuizaţi de la cele şapte colonii eu trebuia să îi primesc la Cernavodă. Cum să nu moară? Mureau şi pe drum. Să zicem că veneau de la Nazarcea ... pe drum mureau. Păi i-am omorât eu? (...) Dintre toţi comandanţii, numai pe Cormoş îl găseşte. Eu la două, trei zile trebuia să omor un deţinut ca să fie adevărat ce mi se impută”, a mai spus torţionarul.
Întrebat dacă au murit deţinuţi la Columbia în perioada în care el a fost comandant, Cormoş a confirmat acest lucru, precizând că a şi anunţat autorităţile de la Bucureşti.
„Au murit. A venit doctorul. Am anunţat Bucureştiul: «Veniţi să vedeţi!». V-am spus, au murit pe drum. Asta a fost problema, că îi adunau acolo de la alte colonii”, a mai spus el.
Deţinuţilor care nu îşi îndeplineau normal li se tăia raţia
Torţionarul a mai recunoscut şi faptul că celor care nu reuşeau să îşi facă norma li se tăia raţia, acest lucru făcându-se din ordinul ministrului.
„Ministrul a dat acel ordin, nu cred că s-a mai dat aşa ordin. Se lua de la cel care nu îşi îndeplinea norma şi se dădea la cel care şi-o făcea. Ăla la 4.000, ălălalt la 3.000 şi ălălalt la 2.000 de calorii. Ce să iasă de aici? Nu iese genocid? Eu nu l-am aplicat, că nu aveam posibilitate. Nu aveam bucătărie. De ce când am stat la femei una nu a stat la spital? A venit ministrul şi i-am zis: «Cu femeile nu se face Canalul. Se poate cu lopata, roaba şi scândura să lucreze o femeie?» I-am spus să se desfiinţeze. Eu i-am zis că am învăţat asta de la lucru, că de la lucru am plecat. Mâinile îmi erau ca scoarţa. Nu mai spun că patru ani am fost slugă la maghiar, în Ungaria, de la 14 la 18 ani unde m-au găsit trupele române”, a adăugat Cormoş.
Întrebat dacă trata diferit deţinuţii politici, el a precizat că nu a avut astfel de deţinuţi.
Florian Cormoş spune că a făcut tot ce a putut pentru deţinuţii epuizaţi, 40 dintre ei fiind în infirmerii, trataţi de medici.
„Am chemat doctorul. Le dădea îngrijiri. Doctorul a zis: «Cât am putut, le-am dat, dar ce să fac?!» La proces l-am chemat pe Pavel Ştefan, ministrul (ministru de Interne între 1952 şi 1957 - n.r.). L-a chemat în instanţă. Am zis să-l cheme, că el a dat toate ordinele. Instanţa i-a spus: Acuzatul vă pune în sarcină ordinele pe care le-aţi emis. Pavel Ştefan a răspuns: «Toate ordinele au fost în conformitate cu principiile socialismului». «Minte! Minte!», am strigat eu. A tăcut din gură domnul ministru. Să căutaţi actul ăsta. La Ficior actul ăsta îi mai bun”, a mai spus Cormoş.
Cormoş a recunoscut că a bătut „câţiva poliţişti”
Acesta a negat că ar fi dat declaraţii, chiar şi atunci când i s-a citat dintr-o declaraţie care apare în dosarul întocmit în timpul anchetei, când Cormoş spunea că: „În dorinţă de a mări randamentul în producţie am trecut peste prevederile legii şi am bătut câţiva deţinuţi”.
„(Izbucneşe în râs - n.r) Dacă i-aş fi bătut acuma… Probabil mi-a scăpat. Eu m-am rugat şi am jurat că nu am dat nici o palmă la un deţinut pentru că nu am avut timp”, a spus acesta pentru gandul.info, recunoscând însă că a trimis deţinuţi la carceră atunci când subofiţerii sau cei resposabili comunicau că aceştia erau recalcitranţi cu cadrele, nu îndeplineau normele sau un deţinut îl bătea pe un altul.
Întrebat dacă în ianuarie - februarie 1953 îi trimitea la carceră în ger şi frig, acesta a replicat că nu era chiar aşa frig.
„Nu era aşa frig. Aşa o fost. Alea nu trebuiau încălzite. Da eu la Jilava cum am stat? (...) Da' ce trebuie mai mare carceră ca butoaiele ale de ciment? Trebuie mai mare carceră? (...) Păi asta era din lemn, aia era din zid. (râde din nou – n.r). Eu am stat la Jilava în carceră, pe ciment, pe nimic”, a mai spus acesta.
Mărturia unui deţinut, Chiorean Gheorghe, potrivit căreia: „Domnul comandant Cormoş m-a bătut în poartă până ce am leşinat şi mi-a zis: «Ai să mergi la muncă pe şantier fără mâncare şi fără odihnă»”, l-a făcut pe Cormoş să râdă.
„Ha, ha, ha! Da' puteam eu să fac aşa ceva? Toate, toate sunt… Astea erau oarecum spuse în aşa fel încât să mă acuze. Dacă erau scrise erau suficient. Nu umblau după martori”, a mai spus el.
În schimb, acesta nu neagă că ar mai fi lovit deţinuţii, însă, spune el, faptul că le-a mai dat câte o palmă nu înseamnă că i-a omorât.
„Da, posibil să fi spus. Şi ce? Că am dat o palmă la deţinuţi, da' i-am omorât? Da' i-am omorât cum spun acolo? Eu am spus că eu acolo nu aveam timp de aşa ceva. Mă ocupam să cunosc unitatea şi colonia”, a mai spus Florian Comoş, precizând că după ani 1990 nu s-a mai întâlnit cu niciun deţinut.
„Eu vă spun că totul a fost pus la cale... Ministerul de Interne a fost pus să facă nişte dosare. S-a pus problema drepturilor omului. Si aşa au făcut dosarele. Mare problemă pentru doi securişti să facă aşa ceva”, a mai spus Comoş.
Un alt torţionar, mort înainte de a fi acuzat penal
În aprilie 2013, IICCMER a anunţat că a identificat numeroase fapte cu posibile consecinţe de natură penală comise de 35 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcţiilor în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 şi 99 de ani şi locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor şi adreselor exacte ale persoanelor în cauză.
Pe 16 ianuarie, IICCMER a prezentat rezultatul investigaţiilor în cazul locotenentului major (r) Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013, suspectat de comiterea unor crime şi abuzuri politice în perioada în care a îndeplinit funcţia de locţiitor pentru pază şi regim (ianuarie 1954 - decembrie 1955) în cadrul Penitenciarului Gherla.
Alte persoane care au deţinut funcţii de conducere în aparatul represiv urmează să fie trimise în justiţie în perioada următoare”, a precizat IICCMER.
Torţionarul Ion Ficior, pus sub acuzare pentru genocid
Torţionarul Ion Ficior (85 de ani) a fost pus sub acuzare de procurorii Parchetului General sub acuzaţia de genocid în dosarul privind moartea unor deţinuţi la Colonia de muncă Periprava, unitate pe care Ficior a condus-o în perioada 1958-1963. Potrivit procurorilor, în perioada în care Fecior a fost comandant au murit peste 100 de persoane.
Procurorii arată că, din probele administrate până în prezent, rezultă că regimul de detenţie aplicat de Ion Fecior ar fi fost „unul menit să ducă la lichidarea fizică a deţinuţilor politici” prin metode precum: condiţii de detenţie mizerabile şi inumane, rele tratamente, lipsa hranei adecvate, frigul extrem din barăci şi aglomerare excesivă, lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre, lipsa medicamentelor şi a asistenţei medicale sau refuzul de a acorda asistenţă medicală adecvată, aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament, condiţiile de muncă foarte grele la care erau supuşi toţi deţinuţii, indiferent dacă erau inapţi sau bolnavi.
Deţinuţii nu ar fi fost echipaţi corespunzător pentru muncile efectuate deşi erau obligaţi să suporte condiţii meteorologice extreme.
De asemenea, deţinuţii ar fi fost obligaţi să depăşească norma de muncă „cu orice preţ”, iar dacă nu se supuneau erau foarte aspru pedepsiţi.
Mai mult, printre pedepsele aplicate se numără: izolarea (carcera) unde deţinuţii primeau apă caldă cu ocazia condamnării de către cei care săvârşeau abateri de la regulament, alergarea deţinuţilor cu calul şi bătăi crunte primite cu ciomagul.
Din cauza condiţiilor inumane din această închisoare (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condiţiilor elementare de trai, neasigurarea condiţiilor medicale necesare deţinuţilor bolnavi), şi a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar şi pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor de aici era foarte mare.
„Conform certificatelor oficiale de deces sau documentelor care atestă decesul deţinuţilor, în intervalul 01.08.1958-1.11.1963 în care la cârma coloniei s-a aflat col. (r) Ioan Ficior la Periprava au decedat 103 deţinuţi, toţi făcând parte din colectivitatea contrarevoluţionarilor, anul cu cele mai multe decese fiind 1960 (53 de decese), iar pe grupe de vârstă cele mai multe decese (în număr de 54) au fost înregistrate pentru grupa 50-59 de ani”, mai arată procurorii.
Alexandru Vişinescu, primul român acuzat de genocid după 1989
Pe 3 septembrie 2013, Alexandru Vişinescu a fost pus sub acuzare de procurorii Parchetului General pentru săvârşirea infracţiunii de genocid. întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deţinuţii politici la rele tratamente, bătăi şi alte violenţe, i-a lipsit de hrană, medicamente şi asistenţă medicală.
Potrivit procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, „a supus colectivitatea reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în Penitenciarul Râmnicu Sărat la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora, prin acţiuni ce depăşesc cadrul legal (lipsa medicamentelor şi a îngrijirii medicale refuzul de a acorda asistenţă adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv deţinuţilor, condiţii de detenţie inumane, rele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi)”.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a solicitat, pe 30 iulie, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, pentru omor deosebit de grav.
Pe 9 august, Parchetul General a preluat de la Parchetul Tribunalului Bucureşti, dosarul având ca obiect denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului împotriva torţionarului Alexandru Vişinescu.
Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
VIDEO Primele declaraţii ale torţionarului Ion Ficioru: Răspund doar în faţa lui Dumnezeu
Torţionarul Ion Iosif Ficioru, responsabil pentru moartea a 103 deţinuţi politici în calitate de comandant al coloniei de muncă de la Periprava între anii 1960-1963, a declarat că el răspunde pentru faptele sale doar în faţa lui Dumnezeu şi a refuzat să spună dacă se va prezenta la Parchetul General pentru audieri.
Torţionarul Ion Ficior a fost instruit la o şcoală din judeţul Arad
Ion Ficior, al doilea torţionar pentru care Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) cere începerea urmăririi penale pentru genocid, este absolvent al Şcolii de Ofiţeri din oraşul arădean Ineu.
Arheologii au confirmat existenţa unei gropi comune la Periprava, conform raportului IICCMER
Rămăşiţele umane identificate la Periprava confirmă existenţa unei gropi comune, aparţinând unor victime decedate în perioada 1958-1963, la colonia Periprava. Aceasta este concluzia raportului investigaţiei făcute de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.
Un alt torţionar, responsabil de moartea a 103 deţinuţi politici în timpul regimului comunist, urmează să fie dat pe mâna justiţiei. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a sesizat Parchetul General în cazul fostului comandant al coloniei de muncă de la Periprava, colonel (r) Ion Ficioru.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a înregistrat, miercuri, denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc împotriva lui Ion Ficioru, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava, pentru genocid.
Trei „ajutoare“ ale torţionarului Ion Ficior locuiesc şi astăzi la Letea şi Periprava
Preşedintele executiv al Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Andrei Muraru, a declarat miercuri că trei dintre gardienii care au lucrat la Periprava alături de Ion Ficior (colonel în retragere) locuiesc şi acum în comuna C.A. Rosetti din Delta Dunării.
Jurnaliştii Ion M. Ioniţă şi Liviu Iolu au discutat, în studioul „Adevărul Live“, cu Andrei Muraru, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, după ce instituţia pe care acesta o conduce a dezvăluit numele celui de-al doilea torţionar, Ioan Ficior.
Florin Pavlovici, unul dintre supravieţuitorii coloniilor de muncă de la Periprava şi de la Salcia, a povestit pentru ”Adevărul” calvarul trăit în închisorile comuniste.
Alexandru Vişinescu, fostul comandant al închisorii de la Râmnicu Sărat, este doar unul dintre cei responsabili de moartea a peste 100.000 de deţinuţi politici în lagărele comuniste. Dar cine sunt ceilalţi, câţi dintre ei mai trăiesc astăzi printre noi? La aceste întrebări au căutat răspunsuri jurnaliştii „Adevărul“ Ion M. Ioniţă şi Cezar Paul-Bădescu, alături de istoricul Stelian Tănase.
Parchetul General verifică dosarul torţionarului Alexandru Vişinescu
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat, joi, Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti dosarul având ca obiect denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului împotriva torţionarului Alexandru Vişinescu, potrivit Mediafax.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a solicitat, marţi, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, pentru omor deosebit de grav.
Cazul torţionarului Vişinescu, ecouri în presa internaţională
Cazul fostului director comunist al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, în vârstă de 87 de ani, a avut ecouri în presa străină. Agenţia Associated Press a preluat detaliile despre torţionarul aflat sub ancheta institutului român pentru investigarea crimelor comunismului, la numai o zi după ce acesta a atacat un cameraman şi a înjurat reporterii de televiziune, care i-au adresat câteva întrebări.
Băsescu, despre torţionarul Vişinescu: „Trebuie să răspundă în faţa legii“
Preşedintele Traian Băsescu a declarat sâmbătă, la Sulina, că fostul comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, trebuie să răspundă în faţa legii, precizând că nu este niciodată prea târziu să se facă dreptate.Torţionarul Vişinescu este anchetat pentru crimele din perioada comunismului, săvârşite în penintenciarul Râmnicu-Sărat.
„The New York Times“: „Procesul torţionarilor din România, călătoria unei ţări într-un trecut sadic“
Cotidianul american „The New York Times“ a publicat, duminică, un articol despre procesul torţionarilor din România, prezentând poveştile celor doi şefi de penitenciare care au fost deconspiraţi: Alexandru Vişinescu şi Ion Ficior.
Ziarele nu lasă nimic nesemnalat, necomentat, nefotografiat. Le citeşti şi simţi pulsul lumii. Nu trebuie să te iei, întotdeauna, după titluri. Sunt alese ca să te păcălească. Una ţi se promite, alta ţi se oferă. E, pare-se, un secret al meseriei, o probă de profesionalism. Pozele sunt şi ele bine alese.
Se încarcă comentariile...
