Firma israeliană Black Cube, angajată de Cambridge Analytica în vederea unor atacuri informatice în alegeri africane

Black Cube ar fi fost angajată să pirateze datele personale ale preşedintelui kenyan Muhammadu Buhari

Controversata companie Cambridge Analytica a recurs la serviciile firmei israeliene de informaţii Black Cube - implicată în dosarul privind hărţuirea procurorului şef al DNA Laura Codruţa Kovesi - să pirateze datele personale ale lui Muhammadu Buhari înainte de alegerile din Nigeria, a declarat marţi, în Parlamentul britanic, avertizorul de integritate Christopher Wylie, iar predecesorul său ar fi fost otrăvit în Kenya a spus el.

"Această companie a folosit serviciile unei firme private israeliene de informaţii, Black Cube”, a spus avertizorul de integritate Christopher Wylie.

Black Cube - implicată de asemenea în scandalul sexual în centrul căruia se află Harvey Weinstein, ar fi fost angajată să pirateze datele personale ale preşedintelui kenyan Muhammadu Buhari, înainte ca acesta să fie ales, cu scopul de a obţine acces la datele sale medicale şi e-mailurile sale private, a declarat Wylie în parlament, scrie Reuters, preluată de Haaretz.

Wylie a mai spus că predecesorul său la Cambridge Analytica a murit, în condiţii misterioase, într-o cameră de hotel, în Kenya, şi că ar putea să fi fost otrăvit în urma unor conflicte cu privire la o înţelegere.

Black Cube a respins acuzaţiile lui Wylie. ”Deşi suntem flataţi să fim legaţi de fiecare incident internaţional, vom spune că declaraţiile lui Chris Wylie sunt o minciună flagrantă”.

Firma a promis să investigheze ea însăşi acuzaţiile, cu scopul de a ”dezvălui adevărul şi mobilul din spatele minciunii defăimătoare a lui Wylie”, şi să ”lanseze un proces masiv de defăimare împotriva lui Christopher Wylie, SCL sau Cambridge Analytica ca să le ia ultimul ban pe care-l au ori nu-l au”.

Wylie a declarat, de asemenea, că societatea canadiană AggregateIQ (AIQ) a lucrat la un software - Ripon - care a fost folosit în identificarea alegătorilor republicani înaintea alegerilor prezidenţiale americane din 2016.

AggregateIQ nu a comentat imediat cu privire la acuzaţiile lui Wylie.

Wylie a dezvăluit, anterior, cum au fost folosite date personale ale unor utilizatori Facebook de către Cambridge Analytica cu scopul de a-l ajuta pe Donald Trump să devină preşedintele Statelor Unite.

Ripon - localitatea în care a fost înfiinţat Partidul Republican în 1854 - a fost numele dat unui instrument care a permis campaniei lui Trump să gestioneze baza de alegători, să ţintească anumiţi alegători, să efectueze campanii de tatonare, să gestioneze colectări de fonduri şi să efectueze sondaje.

”Nu există vreo probă tangibilă în domeniul public potrivit căreia AIQ a construit Ripon, software-ul care a utilizat algoritmii datelor Facebook”, a declarat Wylie în Comisia pentru Domeniul Digital, Cultură, Media şi Sport din cadrul Parlamentului Britanic.

AggregateIQ a declarat pentru Reuters, pe 24 martie, că nu a făcut şi nu face parte din Cambridge Analytica şi că nu a intrat nici măcar în contact cu această societate. Ea a subliniat că respectă întru totul obligaţiile juridice şi reglementările şi că nu s-a implicat vreodată, cu bună ştiinţă, în vreo activitate ilegală.

Cambridge Analytica a anunţat marţi că nu a împărtăşit datele de pe profilurile Facebook - procurate de către un universitar de la Cambridge - cu AggregateIQ. Societatea a precizat că nu a purtat vreo comunicare cu AggregateIQ din decembrie 2015.

CEO-ul Facebook Mark Zuckerberg a refuzat să răspundă unor întrebări din partea parlamentarilor britanici cu privire la scandalul Cambridge Analytica, potrivit The Telegraph şi BBC.

Valoarea de piaţă a Facebook s-a depreciat de la 17 martie, când au fost făcute primele dezvăluiri în acest scandal, şi până luni cu 100 de miliarde de dolari.

Procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Daniel Horodniceanu a declarat marţi că 90 la sută din probatoriile din dosarul Black Cube sunt finalizate, însă dacă nu există colaborare din partea fostului ofiţer SRI Daniel Dragomir, inculpat în acest dosar, "lucrurile se vor opri”.

Scandalul din România

Reamintim că Fostul ofiţer SRI Daniel Dragomir a stat în arest preventiv din 14 septembrie până în 29 decembrie 2016, în dosarul "Black Cube", în care este acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la transfer neautorizat de date informatice, instigare la operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice, instigare la fals informatic, în formă continuată şi instigare la violarea secretului corespondenţei.

În dosarul “Black Cube” este cercetat de procurorii DIICOT şi Yossi Barkshtein, angajat al firmei israeliene de investigaţii.  Pe numele lui Barkshtein a fost emis din 8 august un mandat de arestare preventivă în lipsă.

Potrivit procurorilor DIICOT, Daniel Dragomir ar fi luat legătura cu un reprezentant al companiei israeliene Black Cube, căruia i-a spus că vrea denigrarea unor persoane pe care le considera responsabile pentru trimiterea lui în judecată de către DNA, cerând demararea operaţiunii "Tornado”.

În dosarul Black Cube, Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv, în 26 ianuarie 2017, condamnarea lui Ron Weiner la doi ani şi opt luni de închisoare cu suspendare, după ce a admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de israelian cu procurorii DIICOT, pentru că a recunoscut toate faptele de care a fost acuzat, printre care şi accesarea ilegală a adreselor de e-mail ale unor apropiaţi ai procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Instanţa a admis astfel apelurile declarate de DIICOT şi de Ron Weiner, după ce, în 29 noiembrie 2016, Tribunalul Bucureşti respinsese acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi dispusese trimiterea cauzei la procuror pentru continuarea urmăririi penale.

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au desfiinţat decizia Tribunalului şi, în rejudecare, au admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de DIICOT şi de Ron Weiner, după acesta a recunoscut toate faptele pentru care a fost pus sub acuzare, respectiv constituirea unui grup infracţional organizat, acces ilegal la un sistem informatic, transfer neautorizat de date informatice, operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice, fals informatic şi violarea secretului corespondenţei, persoanele vătămate în cauză fiind Eduard Kovesi, fostul soţ al procurorului-şef al DNA, Liliana Sabău şi Fusea Sorin.

Ron Weiner a primit pentru fiecare dintre faptele de care este acuzat pedepse între o lună şi jumătate şi un an. La pedeapsa cea mai grea, instanţa a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv un an şi opt luni de închisoare, stabilind pedeapsa rezultantă de doi ani şi opt luni de închisoare şi dispunând suspendarea executării acesteia sub supraveghere pe o durată de trei ani.

Instanţa a mai dispus ca timp de trei ani Ron Weiner să nu comunice cu victimele Eduard Kovesi, Liliana Sabău şi Fusea Sorin sau cu membri de familie ai acestora şi să nu se apropie de aceştia.

Ron Weiner este obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 zile lucrătoare, la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Sector 4 Bucureşti, pentru activităţi de întreţinere, gospodărire şi recondiţionare mobilier sau la Fundaţia pentru Promovarea Sancţiunilor Comunitare Bucureşti, unde se va ocupa de dezasamblarea şi sortarea componentelor electronice şi electrice.

Din pedeapsa lui Weiner va fi scăzută perioada în care a fost reţinut şi arestat preventiv, respectiv din 3 aprilie 2016 până în 8 septembrie 2016.

În dosarul „Black Cube”, un alt judecător de la Tribunalul Bucureşti a acceptat, în 16 noiembrie 2016, acordul de recunoaştere a vinovăţiei pentru complicele lui Ron Weiner, israelianul David Geclowicz, şi l-a condamnat la doi ani şi opt luni de închisoare cu suspendare.