Explicaţiile unei schimbări de trend: orăşenii se mută la ţară

Adevărate cartiere de viluţe au apărut în localităţile limitrofe marilor oraşe

În fiecare an, zeci de mii de familii de români se mută din oraşele mari la sate. Concret, 109.000 de români s-au mutat în anul 2017 de la oraşe la sate, arată ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică (INS). Nevoia de linişte şi spaţiu primează de cele mai multe ori în luarea acestor decizii, spun specialiştii, dar mai există o categorie mare a celor care migrează spre mediul rural din motive economice, de supraviţuire, uneori.

Statisticile mai arată că fenomenul migraţiei spre sate s-a intensificat prima dată în anul 1997, când peste 81 de mii de români s-au mutat din urban în rural, de aproape trei ori mai mult faţă de 1990.

Evitarea aglomeraţiei şi lupta pentru subzistenţă

Psihologul Daniel David, profesor la Universitatea Babeş Bolyai, consideră că persoanele care au migrat de la oraşe la sate se împart în trei categorii.„În primul rănd sunt cei cu o vârstă mai înaintată, care nu au pensii strălucite. Se întorc în zonele în care au copilărit şi, ocupându-se de gospodărie, se descurcă mai bine din punct de vedere financiar. Practic, este o migraţie de supravieţuire. Apoi sunt persoane active care aleg să plece din aglomerările urbane spre zonele limitrofe ale marilor oraşe cum ar fi Bucureşti, Iaşi sau Cluj, de exemplu. Aici este vorba de o zonă rurală de tip dormitor pentru că oamenii locuiesc acolo, dar activitatea o desfăşoară în oraşe spre care fac zilnic naveta. Cei care fac această mişcare îşi doresc aer curat şi mai puţină poluare. În fine, mai este şi o a treia categorie de astfel de persoane, e adevărat, mai puţin numeroasă. Este vorba de tineri idealişti care aleg să trăiască ecologic”, spune Daniel David care a precizat că, cel mai probabil, acest trend al migraţiei către rural nu se va accentua în viitorul apropiat. 

Datele oficiale pot fi alterate

La rândul lui, sociologul Mircea Kivu consideră că adevărata amploare a fenomenului este greu de estimat pentru că, cel mai probabil, cifrele oficiale nu reflectă în totalitate realitatea. „Mişcările populaţiei nu sunt înregistrate în totalitate. Nici în cazul persoanelor în vîrstă care migrează din motive financiare, dar mai ales în rândul persoanelor active care pleacă în localităţile rurale aflate în zona metropolitană. Mare parte a acestor persoane nu vând vechile locuinţe şi astfel pot rămâne cu vechile adrese de domiciliu, noua locuinţă fiind numai reşedinţă. În primul rând, scapă astfel de birocraţia de la schimbarea tuturor documentelor, carte de identitate, permis de conducere, pasaport, certificat de înmatriculare auto. Apoi, îşi pot da copiii la o şcoală din oraş sau îşi pot menţine acelaşi medic de familie. Toate persoanele aflate în această situaţie nu figurează în statisticile Institutului Naţional de Statistică”, este de părere Mircea Kivu. 

Sunt persoane active care aleg să plece din aglomerările urbane spre zonele limitrofe ale marilor oraşe. Oamenii locuiesc acolo, dar activitatea o desfăşoară în oraşe spre care fac zilnic naveta Mircea Kivu - sociolog

Sociologul mai crede că datele INS sunt alterate oarecum şi de tipul localităţilor spre care se migrează. „Unele sate nu sunt tocmai sate. Cei care se mută în localităţile din jurul marilor oraşe, au, practic, toate condiţiile şi facilităţile din mediul urban. Acele localităţi sunt în actele administrative în mediul rural, dar sunt total urbanizate, deci cei care se mută acolo ajung într-o zonă urbană mai puţin aglomerată”, precizează Mircea Kivu.

Locuinţele din oraşe sunt mai mari, dar au mai puţine camere

Conform datelor INS despre construcţia de locuinţe, santierele sunt la fel de numeroase în mediul rural şi urban. Astfel, la nivelul anului 2017 (pentru anul trecut nu sunt încă disponibile datele centralizate) s-au construit 53.301 de noi locuinţe, dintre care aproximativ jumătate (24.036 locuinţe) au fost ridicate în mediul rural. Tot din datele INS rezultă că şi fondul existent de locuinţe este oarecum echilibrat. Concret, la finele anului 2017 în mediul urban existau 4.806.000 de locuinţe, iar în cel rural 4.081.000. 

În acelaşi timp, comparând indicatorii tehnici ai fondului de locuinţe pe medii de rezidenţă, INS constată că cele din mediul urban sunt mai mari, au camere cu suprafeţe mai mari, dar au mai puţine încăperi în comparaţie cu cele din mediul rural. Concret, în ceea ce priveşte suprafaţa medie pe o locuinţă, există o diferenţă de 0,9 m2 (47,9 m2 în mediul urban, faţă de 47,0 m2 în cel rural). La suprafaţă medie pe camerele de locuit există o diferenţă de 3,0 m2 (18,9 m2 în mediul urban, faţă de 15,9 m2 în cel rural), în schimb la numărul mediu de camere pe o locuinţă este mai mare în mediul rural (3,0), faţă de mediul urban (2,5).