EXCLUSIV Jens Stoltenberg, Secretarul-General al NATO: „România va fi o parte importantă din contracararea războiului hibrid şi are rol-cheie în cyber-defence”
0
În interviul acordat „Adevărul”, Secretarul General al NATO vorbeşte despre rolul cheie pe care îl joacă România în apărarea împotriva atacurilor cibernetice, dar şi despre participarea armatei române la pregătirile pe care Aliaţii le fac pentru a se proteja de tacticile militare hibride.
Şeful Alianţei Tratatului Atlanticului de Nord, Jens Stoltenberg, a efectuat joi prima sa vizită în România, unde s-a întâlnit cu preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul Apărării, Mircea Duşa.
În interviul acordat „Adevărul”, Secretarul General al NATO vorbeşte despre rolul cheie pe care îl joacă România în apărarea împotriva atacurilor cibernetice, dar şi despre participarea armatei române la pregătirile pe care Aliaţii le fac pentru a se proteja de tacticile militare hibride, care au schimbat fundamental modalitatea în care se poartă astăzi războaiele. În ceea ce priveşte ameninţările Rusiei la adresa României, Stoltenberg subliniază că „nu există nicio ameninţare iminentă”, precum şi că orice agresiune asupra României va fi una asupra întregii Alianţe.
Moscova a ameninţat în repetate rânduri că România a devenit automat o ţintă din cauza scutului de la Deveselu. Aceste ameninţări au devenit tot mai agresive după anunţul că SUA vor mobiliza armament greu şi trupe în România. Trebuie să ne temem şi să luăm aceste ameninţări în serios?
Nu vedem nicio ameninţare iminentă la adresa României sau a altui aliat NATO. Ceea ce vedem însă este un mediu schimbat al securităţii, atât în Est, cu o Rusie tot mai impunătoare fiind responsabilă pentru acţiuni agresive în Ucraina, cât şi la Sud, cu turbulenţe, violenţă, Statul Islamic, violenţă barbară care se răspândeşte în Orientul Mijlociu şi nordul Africii. Acesta este motivul pentru care NATO se adaptează. Consolidând abilităţile şi rapiditatea forţelor, cât şi sporirea prezenţei militare în partea estică a Alianţei şi în România. Iar asta pentru a apăra şi proteja România.
Analiştii militari au subliniat însă că NATO nu poate proteja România dacă armata română nu este capabilă să asigure prima linie de apărare. În acest moment, este armata română capabilă să asigure această primă apărare în eventualitatea unui atac al Rusiei?
NATO este cea mai puternică alianţă militară din istorie şi din lume. NATO furnizează protecţie, dar şi descurajează orice agresiune externă. Ideea de la baza NATO este că descurajarea agresiunilor externe este atât de puternică încât nimeni nici măcar n-ar lua în considerare să atace un membru NATO pentru că un atac asupra unei ţări NATO este un atac asupra tuturor celor 28 de ţări din NATO. Această strategie a fost un mare succes zeci de ani şi a asigurat protecţie şi descurajarea agresiunilor externe pentru toţi aliaţii NATO timp de 70 de ani. Sunt convins că lucrurile vor sta la fel şi în viitor.
Zeci de ani, dar cum rămâne cu ultimul an, în care am asistat la provocări din partea Rusiei deasupra ţărilor baltice, deasupra Mării Negre, cu încălcări inclusiv ale spaţiului aerian al României?
Este exact motivul pentru care NATO trebuie să rămână puternică, este motivul pentru care trebuie să menţinem NATO puternică, motivul pentru care NATO trebuie să fie agilă, pregătită, este motviul pentru care îmbunătăţim rapiditatea de reacţie a forţelor. Dublăm efectivele Forţei de Reacţie a NATO pentru a putea întări foarte rapid dacă este nevoie. Este motivul pentru care intensificăm misiunile de Poliţie Aeriană, majorăm prezenţa militară în partea estică a Alianţei, inclusiv în România, şi este totodată motivul pentru care NATO înfiinţează acum noi mici sedii, printre care şi la Bucureşti. Toate acestea asigură că NATO este capabilă să apere România şi toţi aliaţii, acum şi pe viitor.
V-aţi întâlnit acum câteva ore cu Mircea Duşa, ministrul român al Apărării. În urma discuţiilor pe care le-aţi avut, Duşa a anunţat că România îşi va majora contribuţia la Forţa de Reacţie Rapidă a NATO. Aţi stabilit cum va face România acest lucru?
Important este că România contribuie şi va contribui atât la Forţele Comune de Reacţie Foarte Rapidă, numite şi Forţa Spearhead (vârf de lance – n.r.), ale căror elemente principale pot fi mobilizate în 48 de ore, cât şi la Forţa de Reacţie a NATO, mult mai mare, care numără în jur de 40.000 de soldaţi, mai mult de dublul efectivelor anterioare. Astfel că ţări diferite, printre care şi România, vor contribui în modalităţi diferite de-a lungul multor ani. Încurajez orice contribuţie din partea României, România a demonstrat pe parcursul a mulţi ani că aveţi numeroase capabilităţi, soldaţi, personal militar foarte apreciat în NATO, l-am văzut atât ca parte a apărării noastre comune, cât şi în locuri precum Kosovo sau Afganistan.
Alianţa se adaptează la provocările Rusiei
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că va spori anul acesta arsenalul nuclear al Rusiei cu 40 de rachete intercontinentale. Cum va răspunde NATO?
Ceea ce face Rusia în ceea ce priveşte diferite tipuri de activitate nucleară, inclusiv investiţiile în noi capacităţi, amplificarea exerciţiilor, precum şi folosirea componentei nucleare ca parte a retoricii oficiale, face parte dintr-un tipar. Rusia se comportă într-un mod tot mai impunător, îşi majorează capacităţile de apărare, investind masiv în apărare, atât în componente convenţionale, cât şi în arme nucleare. Este motivul pentru care NATO se adaptează, pentru că vedem o Rusie tot mai impunătoare, cu forţe armate mai moderne şi mai bine echipate, inclusiv arme nucleare.
Unul dintre motivele pentru care ne sporim prezenţa militară în ţări precum România, făcând mai multe exerciţii militare, misiuni de Poliţie Aeriană şi asigurând prezenţă navală în Marea Neagră, este că trebuie să răspundem. Trebuie să rămânem pregătiţi şi agili, este motivul pentru care acţionăm în replică pentru comportamentul Rusiei, inclusiv în ceea ce priveşte aceste activităţi nucleare.
Însă, pentru prima dată după încheierea Războiului Rece, există posibilitatea ca NATO să ia în calcul revizuirea politicii sale nucleare. Este un semn că ne îndreptăm spre un nou Război Rece, spre un război deschis sau că pur şi simplu intrăm într-o nouă cursă a înarmării nucleare?
Ceea ce am spus este că vom analiza cu foarte mare grijă activităţile Rusiei, inclusiv implicaţiile care derivă din acestea pentru NATO. Ceea ce am învăţat în timpul Războiului Rece este că armele nucleare reprezintă chestiuni foarte serioase, trebuie să abordăm aceste chestiuni cu precauţie, transparenţă şi predictibilitate. Prin urmare, tot ceea ce vom face în acest sens va fi proporţionat şi foarte responsabil. Şi, aşa cum am mai spus, parte din răspuns este sporirea rapidităţii de reacţie a forţelor convenţionale, pe care o implementăm deja în partea estică a Alianţei.
Conflictul din Ucraina ne-a arătat ce înseamnă războiul hibrid. Cum va face faţă NATO acestui nou tip de strategie militară şi va fi România implicată în acest proces?
Da, România va face parte din exerciţiile şi pregătirile pentru contracararea războiului hibrid. Da, suntem foarte conştienţi că tehnica hibridă o ameninţare nouă, cu foarte multe provocări, la adresa întregii Alianţe. Este motivul pentru care suntem conştienţi că va exista tot mai puţin – sau deloc – timp de reacţie, aşa că trebuie să îmbunătăţim rapiditatea de reacţie şi pregătirea forţelor noastre astfel încât să putem lua decizii mai rapid şi să putem mobiliza forţe mai rapid.
Este totodată motivul pentru care investim mai mult în strângerea de informaţii, supraveghere, înţelegerea situaţiilor – pentru că este mai important ca oricând să avem o imagine completă şi imediată a ceea ce se întâmplă. Este motivul pentru care investim mai mult în apărarea de atacuri cibernetice, de asemenea un domeniu în care România joacă un rol-cheie, pentru că trebuie să fim pregătiţi pentru o gamă largă de atacuri ca parte a tehnicii militare hibride. Este ceva pentru care ne pregătim şi facem exerciţii, iar România va fi o parte importantă din pregătirile noastre pentru contracararea războiului hibrid.
„Soldaţii români sunt foarte instruiţi şi foarte devotaţi”
Fostele ţări comuniste sunt, tradiţional, vulnerabile în faţa propagandei ruseşti. Cât de vulnerabilă este România din acest punct de vedere?
Trebuie să fim foarte conştienţi că vedem multă propagandă din partea Rusiei şi că trebuie să răspundem. Dar nu ar trebui să răspundem propagandei cu propagandă. Ar trebui să combatem progaganda prin a spune adevărul. Pentru că, pe termen lung, sunt complet convins că adevărul va triumfa. Vom continua să prezentăm faptele şi să spunem adevărul. După asta, am încredere că românii şi popoarele ţărilor care au făcut parte din Pactul de la Varşovia vor înţelege că a fi parte din NATO înseamnă a fi parte dintr-o alianţă democratică, cu naţiuni democratice, în care câştigăm totul prin sprijinul reciproc.
Tot astăzi, în urma întâlnirilor pe care le-aţi avut cu oficiali români, a apărut şi propunerea de a înfiinţa în România un centru de comandă NATO care să coordoneze toate exerciţiile militare din partea de sud-est a Europei.
Cred că asta subliniază rolul-cheie pe care îl joacă România în Alianţă, în special în partea sud-estică a acesteia. Vor exista două sedii în România: un sediu de Integrare cu Forţele NATO, o legătură-cheie între forţele române şi cele ale NATO, dar va mai fi şi un centru multinaţional, de dimensiunile unui centru de comandă divizie, de asemenea important. Ambele sedii sunt semne concrete cu privire la prezenţa NATO şi prezenţa aliaţilor NATO în România şi fac parte din procesul de adaptare necesar, având în vedere că lumea se schimbă în jurul nostru.
Este armata română la un nivel satisfăcător din perspectiva NATO pentru acest punct sensibil din flancul estic?
Armata română este una foarte bine instruită şi de calitate ridicată, cu multe capabilităţi avansate. Am cunoscut soldaţi români, spre exemplu în Afganistan, iar contribuţiile României atât în Afganistan, cât şi în Kosovo sunt foarte apreciate. Vedem că soldaţii români sunt foarte bine pregătiţi şi foarte devotaţi, am cunoscut câţiva şi astăzi. În acelaşi timp, forţele armate române se pot perfecţiona. Este motivul pentru care vom face mai multe exerciţii comune, este motivul pentru care ne bucurăm că România majorează bugetul Apărării.
Sunt foarte impresionat de România pentru că a reuşit să majoreze substanţial cheltuielile cu Apărarea în ultimii ani şi să-şi micşoreze în acelaşi interval deficitul bugetar, să-şi majoreze rata de creştere economică în timp ce a micşorat-o pe cea a şomajului. România are o evoluţie economică foarte bună pe care a combinat-o cu majorarea bugetului pentru Apărare, angajându-se în acelaşi timp să majoreze şi mai mult acest buget, la 2% din PIB. Încurajez aceşti paşi pentru că este nevoie de majorarea bugetului Apărării în România, precum şi în restul Alianţei.
„Ajutăm Moldova să-şi modernizeze forţele armate”
Cum ar trebui să reacţioneze România în eventualitatea unor provocări sau destabilizări în Transnistria, unde există o importantă populaţie moldo-română?
România şi NATO trebuie să fie foarte clare, iar angajamentul nostru este absolut: orice atac asupra oricărui membru NATO este un atac asupra întregii Alianţe. Iar noi vom proteja şi apăra România, la fel cum o vom face în cazul tuturor celorlaţi membri NATO. Moldova este o ţară pe care o sprijinim, furnizăm sprijin politic puternic pentru independenţă, pentru integritatea teritorială a Moldovei, precum şi sprijin concret. Moldova nu este însă membru NATO, astfel că garanţiile de securitate pe care le oferim statelor aliate nu se aplică pentru Moldova. Sprijinim însă Moldova şi am decis să o includem în ceea ce numim Defence Capacity Building, adică ajutăm Moldova să-şi modernizeze forţele armate, astfel încât să-şi consolideze abilităţile de a se apăra şi proteja.
Moldova nu este membru NATO, dar nici Ucraina. Cu toate acestea, Ucraina a primit sprijin adiţional din partea NATO, în contextul crizei din Donbas. Aţi fi în favoarea acordării unui sprijin suplimentar şi Moldovei, în cazul unor provocări în Transnistria sau chiar Găgăuzia?
Chiar săptămâna trecută, miniştrii Apărării din NATO au decis să înfiinţe această structură de Defence Capacity Building cu Moldova. Este un program pe care-l vom intensifica în următoarele luni. Include operaţiuni de instruire, consiliere, asistenţă pentru armata Moldovei în vederea creşterii capacităţilor acesteia, a abilităţilor pentru a se apăra. Vom deschide şi un birou de legătură în Moldova, toate acestea sunt semne grozave şi contribuţii care demonstrează sprijinul nostru faţă de Moldova. Însă Moldova nu vrea să devină membru NATO, dar este un partener, aşa că intensificăm sprijinul pentru ea.
Se încarcă comentariile...
