EXCLUSIV Interceptările lui Codruţ Marta, decisive în condamnarea lui Sorin Blejnar

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti susţine că fostul şef al Fiscului, Sorin Blejnar, a protejat una dintre cele mai bine organizate reţele evazioniste din România. Cei care făceau legătura dintre liderul evazioniştilor şi şeful Fiscului erau Codruţ Marta şi Elan Schwartzenberg, ambii dispăruţi din 2012.

Fostul şef de cabinet al lui Sorin Blejnar, Codruţ Marta şi milionarul Elan Schwartzenberg au primit de la afaceristul Radu Nemeş, zis „Regele Motorinei“, o parte din sumele obţinute din evaziunea fiscală cu carburanţi.
În schimbul banilor, cei doi trebuiau să-i determine pe preşedintele şi vicepreşedintele ANAF, Sorin Blejnar şi Viorel Comăniţă, să protejeze afacerile lui Nemeş.

Aceasta este concluzia judecătorului de la Curtea de Apel Bucureşti care a dat condamnări dure în acest caz: Radu Nemeş - 9 ani, Diana Nemeş, soţia lui Radu Nemeş - 7 ani, Sorin Blejnar, fost şef al Fiscului - 5 ani,
Viorel Comăniţă, fost şef al Vămilor - 5 ani, Dan Secăreanu, fost ofiţer în Direcţia
Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) -5 ani. Sentinţa nu este definitivă şi a fost contestată la Curtea Supremă.

În plus, toţi cei implicaţi trebuie să plătească un prejudiciu uriaş: 56 de milioane de euro. Marta şi Schwartzenberg sunt dispăruţi din 2012, iar pe numele lor judecătorii au emis mandate de arestare în lipsă. Gurile rele spun că şeful de cabinet al lui Blejnar, Codruţ Marta, ar fi fost ucis.

Cum acţiona filiera „Regelui Motorinei“

Creierul întregii afaceri Radu Nemeş a fost găsit vinovat că a pus la cale un mecanism ingenios de fraudare a bugetului de stat prin vânzarea ilegală a aproape 90.000 de tone de motorină euro 5. Aceasta era achiziţionată în regim suspensiv de accize, sub aparenţa folosirii ei în procesul de fabricare a unor produse petroliere inferioare în antrepozitul fiscal al firmei Excella Real Grup. Totul s-a întâmplat în perioada mai 2011- iulie 2012. În acest mecanism erau implicaţi zeci de oameni de afaceri, firme, cisterne cu ţiţei etc.

Pentru a nu atrage atenţia, Nemeş „a manifestat o preocupare constantă pentru constituirea şi consolidarea unui palier de protecţie a grupării infracţionale pe care o coordona, alcătuit din funcţionari cu putere de decizie în cadrul unor instituţii publice cu competenţe în această materie (ANAF ori Direcţia de Informaţii şi Protecţie Internă)“.

Protejat de ANAF

Curtea de Apel Bucureşti a arătat că potrivit probelor din dosar Blejnar şi Comăniţă au făcut parte din acest „palier de protecţie“. Acest fapt rezultă din „maniera voit ineficientă în care şi-au exercitat atribuţiile ce le reveneau în virtutea funcţiilor deţinute“, în sensul că aceştia au primit sesizări oficiale, cu informaţii precise şi concludente despre Nemeş, dar „nu au intervenit cu promptitudine şi fermitate“.

Magistratul a explicat că „atunci când totuşi astfel de acţiuni de control au fost demarate, acestea s-au desfăşurat într-o modalitate formală şi superficială, care nu avea aptitudinea de a identifica faptele de evaziune fiscală“.

„Ansamblul probator strâns în cauză pune în evidenţă faptul că Sorin Blejnar şi Viorel Comăniţă au acţionat cu intenţie, urmărind ca în virtutea funcţiilor publice pe care le deţineau în cadrul instituţiei a cărei menire era tocmai aceea de a interveni pentru descoperirea şi stoparea activităţii evazioniste, să-i ajute pe membrii grupului infracţional, în baza unor înţelegeri intermediate de Codruţ Marta şi Elan Schwartzenberg“, este concluzia Curţii de Apel Bucureşti.

Schwartzenberg şi relaţiile din politică

Judecătorul arată că Marta şi Schwartzenberg erau prieteni apropiaţi cu Blejnar şi Comăniţă „aceste aspecte fiind probate cu prisosinţă de notele de redare a convorbirilor telefonice şi a comunicărilor interceptate şi înregistrate cu autorizarea judecătorului“. Instanţa arată că Schwartzenberg care controla postul de televiziune Realitatea TV, „clama împrejurarea că relaţiile pe care le avea în mediul politic, cu membrii tuturor partidelor de pe eşichierul politic, îi permiteau să manipuleze procesul de numire a conducerii ANAF“.

„Modul conspirat în care s-au desfăşurat aceste întâlniri, limbajul codificat folosit şi metodele utilizate pentru a evita o eventuala interceptare a discuţiilor ambientale denotă că toţi participanţii la aceste consfătuiri aveau reprezentarea caracterului infracţional al activităţii desfăşurate de Radu Nemeş împreună cu ceilalţi membri ai grupului infracţional“, arată judecătorul. 

„A vrut să-l ţupăie p-ăsta al nostru, dar noroc că mai am eu prieteni”

Pe mai multe pagini din motivarea sentinţei, magistratul a prezentat pe larg zeci de interceptări, filaje şi schimburi de sms-uri între cei implicaţi. De exemplu, pe 10 februarie 2012, Marta l-a contactat pe Nemeş, să vadă dacă sunt „noutăţi ceva”, acesta din urmă răspunzându-i că nu, deocamdată, şi că „dăm înainte, uşurel, aşa”, după care cei doi au stabilit să se întâlnească „luni  (13 februarie 2012) …tot aşa, seara, tot aşa, pe la ăla, pe acolo”. Potrivit judecătorului, Nemeş şi Marta au discutat codificat şi despre un transfer bancar, de 1,1 milioane de euro, de la offshore-ul controlat de „Regele Motorinei”, Corrallys Investments Limited din Emiratele Arabe Unite, către compania Melici Management Inc,  controlată de Schwartzenberg. Astfel, Nemeş a spus că trebuie să fie „opt în total”, iar Marta a spus că a primit „numai vreo patru, în total 1,1”.  Documentele bancare au confirmat traseul banilor. De asemenea, potrivit actelor de la dosar, alte sume de bani au plecat din România, prin Dubai, către firme din SUA, controlate de Nemeş.

Guvern nou, schimbarea şefilor

Un moment delicat pentru grupare a fost pe 9 februarie 2012, când a fost numit un nou Guvern, iar noul ministru de Finanţe analiza oportunitatea demiterii lui Blejnar şi Comăniţă. Judecătorul arată că la cererea lui Nemeş, Schwartzenberg şi Marta au făcut demersuri în vederea menţinerii în funcţie a celor doi, „sau cel puţin pentru a determina numirea în funcţia de preşedinte al ANAF a unei persoane apropiate care să protejeze în continuare activitatea grupului”. Pe 26 februarie 2012, Nemeş îi spunea lui Marta că trebuie să se vadă: „Îs câteva treburi din astea organizatorice, ca să vedem ce şi cum le aşezăm pentru viitor”.

Marta i-a răspuns că Blejnar că ar putea fi demis, „a vrut să-l ţupăie p-ăsta al nostru, dar noroc că mai am eu prieteni”. Câteva zile mai târziu, pe 1 martie 2012, Nemeş l-a sunat pe Marta, care era în Franţa, şi l-a întrebat dacă poate să ajungă mai repede în ţară întrucât Blejnar vrea să plece de la conducerea ANAF. „Am fost acum la un prieten şi zice c-a înnebunit lupul acolo şi nicicum nu mai vrea să rămână”. Marta l-a întrebat pe Nemeş dacă „vrea să-l ardă pe ăsta micu’”, iar „Regele Motorinei” i-a răspuns că „Nu să-l ardă, vrea să se ardă singur”, pentru că „s-a săturat, că alea, că nu mai poate”.

Misiune: salvarea lui Blejnar

Potrivit motivării Curţii de Apel Bucureşti, Nemeş i-a spus lui Marta să vină mai repede în ţară, întrucât „pe dumneavoastră întotdeauna v-a ascultat”, astfel încât să-l convingă Blejnar să mai rămână în funcţie „măcar o perioadă, că nu-i momentul acuma. Măcar, când e o perioadă mai liniştită, că acuma chiar nu e … e prea mare presiunea acuma. Măcar să v-aştepte până veniţi ... măcar să mai aibă răbdare până veniţi şi ... că e un cadru mai larg, aşa, care trebuie discutat, că v-am spus eu că mai sunt nişte lucruri care voiam să le vorbim ...”. În aceeaşi seară, Marta a discutat cu Comăniţă, care se afla la Nemeş acasă şi folosea telefonul omului de afaceri. Comăniţă i-a spus, referindu-se la Blejnar, că „el are în cap că oricum o să-l mătrăşească poate”. Tot în acea seară, Marta l-a întrebat direct pe Nemeş: „mai face lumea presiuni pe tine?”. Nemeş i-a răspuns că este important să menţină imaginea că este protejat de şefii ANAF: „Da, păi d-asta vă zic, că mai sunt nişte lucruri, dar nu sunt nici măcar ca să m-agite, dar în condiţiile actuale, dacă se modifică ceva n-o să mai fie aşa. E o chestie de imagine”.

„Aceste discuţii telefonice denotă mai presus de orice dubiu faptul că menţinerea în funcţie a inculpatului Blejnar Sorin constituia un obiectiv esenţial pentru inculpatul Nemeş Radu şi că în lipsa protecţiei preşedintelui ANAF ar fi existat riscul ca mecanismul evazionist să se prăbuşească”, a conchis judecătorul.

Susţinere şi pentru Comăniţă

Ulterior, Marta i-a spus lui Nemeş că a discutat cu Blejnar, câteva minute, şi că  acesta i-a spus că „vine de la lucru cât timp o mai avea de unde, că ăştia vor să schimbe toţi şefii de instituţii”. „Dacă îi schimbă pe toţi, îi schimbă pe toţi, n-ai ce să faci, să-l punem pe ălalalt, pe unul pe care îl cunoaştem noi”, explica care este planul Marta. Mesaje de suţinere i-a transmis Marta şi lui Comăniţă, într-o discuţie din 2 martie 2012. Şeful Vămilor i-a spus că noul ministru ar vrea să-l demită din cauza deficienţelor în cooperarea cu autorităţile vamale din Republica Moldova, dar Marta l-a asigurat că va întreprinde toate demersurile necesare pentru a-l menţine în funcţie: „Lasă că ţi-l rezolv eu! ... Stai calm, nu te schimbă nimeni – stai liniştit, vin eu. Fiţi calmi, nu se întâmplă nimic”.

Plănuiseră o întâlnire în Las Vegas?

Judecătorul a mai arătat că din înscrisurile obţinute de la autorităţile judiciare americane, în urma percheziţiei efectuate de FBI la domiciliul lui Radu nemeş, a rezultat că acesta a efectuat demersurile necesare pentru a-i cumpăra lui Cominiţă un bilet de avion pentru o deplasare în Las Vegas, în intervalul 25 – 27 noiembrie 2013, la scurt timp după ce măsura preventivă aplicată fostului şef al Vămilor expirase.

„Deşi este adevărat că potrivit declaraţiei inculpatului Comăniţă Viorel, confirmată de copia paşaportului depusă de acesta la dosarul cauzei în cursul cercetării judecătoreşti, călătoria pe care acesta a efectuat-o în SUA nu a avut loc în perioada anterior menţionată, ci în cursul lunii decembrie 2013, totuşi achiziţionarea de către inculpatul Nemeş Radu a unui bilet de avion la business class cu destinaţia Las Vegas (în condiţiile în care inculpatul Comăniţă Viorel a susţinut că nici măcar nu-l cunoaşte pe inculpatul Nemeş radu), demonstrează natura relaţiei apropiate dintre cei doi inculpaţi şi confirmă, sub aspectul laturii subiective, rezoluţia infracţională comună a acestora”, a motivat judecătorul.

Magistrat: „Rezultă existenţa unei grupări criminale”

„Concluzionând, Curtea constată că din coroborarea ansamblului probelor administrate în cauză, rezultă existenţa unei grupări criminale care îndeplineşte toate condiţiile legale şi jurisprudenţiale pentru a fi calificată drept grup infracţional organizat, în sensul că acesta nu a fost constituit în mod ocazional, date fiind rolurile şi poziţiile din ierarhia acestuia, care au avut timp să se structureze, fiecare inculpat acţionând concordant cu înţelegerea prestabilită şi în funcţie de poziţia asumată în cadrul grupării”,a  explicat Curtea de Apel Bucureşti în motivarea sentinţei de condamnare.


 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite