EXCLUSIV DOCUMENT De ce pândeşte moartea pe şosele sau dezastruoasa stare a drumurilor României. Zeci de poduri rutiere sunt în „stare critică“

Starea infrastructurii rutiere din România este la pământ şi în acest moment este greu de găsit o cale de ieşire din această situaţie. Asta rezultă dintr-un raport emis pe 25 septembrie 2018 chiar de Ministerul Transporturilor la solicitarea Comisiei de specialitate din Camera Deputaţilor, document care a intrat în posesia ziarului „Adevărul”.

Cifrele conţinute de raportul semnat de ministru Lucian Şova explică inclusiv numărul mare de accidente cu victime care se petrec pe şosele. Concret, în cifre seci, raportul arată că din cei 16.599 kilometri de drumuri (743 km de autostrăzi şi 15.857 km drumuri naţionale) aflaţi în administrarea Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA, peste 61 % au durata normală de funcţionare expirată. Asta înseamnă că a fost depăşit cu mult termenul în care aceste şosele trebuiau să intre în reparaţii capitale.

Mai grav, din raportul Ministerului Transporturilor rezultă că din cei peste 15.000 de kilometri de drumuri naţionale un procent de 27 la sută sunt catalogate ca fiind în stare „rea” sau „foarte rea”. Practic, o treime din drumurile României sunt cel puţin greu de abordat şi, în consecinţă, periculoase.

Este invocată lipsa banilor

Şi, pentru că nu era destul, ploile din acest an au mai distrus peste 100 de drumuri. „La această dată pe reţeaua rutieră din administrarea CNAIR sunt înregistrate un număr de 113 obiective degradate datorate fenomenelor meteorologice nefavorabile din această vară, cât şi de amplificarea degradărilor la obiectivele afectate anterior”, arată raportul.

În document, Ministerul Transporturilor identifică şi una dintre cauzele degradării masive a drumurilor naţionale. „Mecanismele organizaţionale existente nu fac decât să conserve starea tehnică existentă prin executarea de lucrări de întreţinere insuficiente şi nu au ca obiectiv accelerarea îmbunătăţirii stării tehnice şi continuitate în modernizare, deoarece posibilităţile de finanţare din ultimii ani au fost sub nivelul necesităţilor reale”, se arată în document.

Podurile stau să cadă

Şi situaţia podurilor de pe infrastructura rutieră este cel puţin alarmantă. Astfel din cele 4271 de poduri administrate de CNAIR, 666 de poduri sunt considerate de specialişti în stare necorespunzătoare, iar, mai grav, 34 au fost catalogate în stare „critică”. 

Între aceste poduri avem şi unele cu lungimi apreciabile, de peste 100 de metri. Culmea este că cel mai mare pod (163,45 metri ) aflat în stare critică este şi cel mai recent finalizat, el fiind dat în folosinţă în 1991. Acesta este pe DN 54, şi leagă Turnul Măgurele de Caracal.

„Dacă ne referim la poduri, situaţia este dezastruoasă. Din cele peste 4.000 de poduri nu numai acele 600 au nevoie de reparaţii, ci cel puţin o jumătate. Apoi şi cele aflate în stare critică sunt mult mai numeroase, peste 50. Şi, de exemplu, vorbim de poduri care au grinzi erodate, cu armătura la vedere. Ca să nu mai spun de rosturile de dilataţie care sunt sub orice critică. Cu siguranţă, în cazul unui fenomen meteorologic deosebit, inundaţie, furtuni sau ploi torenţiale puternice sau din cauza unui seism aceste poduri  pot cădea”, este de părere Ionuţ Ciurea, vicepreşedinte şi director al Asociaţiei Pro Infrastructură. 

Acesta subliniază că şi la nivelul statisticilor drumurilor naţionale situaţia este mult mai gravă faţă de cum este înfăţişată de Ministerul Trasporturilor. „Din motive financiare, lucrările de reparaţii capitale sau reabilitare au fost amânate permanent, de la un an la altul, pe diverse tronsoane de drum. Restanţele s-au adunat în timp. Şi nu este vorba numai de probleme estetice cum ar fi lipsa marcajelor. Există drumuri nationale care nici măcar nu au o fundaţie făcută cum trebuie. În plus există drumuri judeţene care nu au deloc fundaţie, covorul asfaltic fiind aşternut aproape pe pământ”, atrage atenţia Ciurea.

Instituţia care funcţionează numai pe hârtie

La rândul său, preşedintele de onoare al Asociaţiei Victimelor Accidentelor Rutiere, Marian Nedelescu, crede că în această situaţie s-a ajuns din cauza pasivităţii autorităţilor. „Ministerul Transporturilor are la dispoziţie bani europeni, dar aceştia sunt rar accesaţi.  Coordonarea unei campanii pentru refacerea infrastructurii rutiere s-ar putea face foarte simplu de către un organism care a fost înfiinţat la cererea UE. Este vorba de Consiliul Interministerial pentru Siguranţă Rutieră”, susţine expertul.

Marian Nedelescu susţine însă că  organismul care este format din titularii sau reprezentaţii portofoliilor de la ministerele Transporturilor, Afacerilor Interne, Economiei, Dezvoltării, Mediului, Comunicaţiilor, Sănătăţii Publice şi Educaţiei, practic, nu funcţionează. „În 20 de ani de la înfiinţare, acest consiliu nu s-a întâlnit nici măcar o dată. Probabil că există miniştri care nici măcăr nu ştiu că fac parte din acest organism care ar putea coordona refacerea infrastructurii. Aşa am ajuns să ne depăşească şi Albania. Că de Bulgaria nici măcar nu putem discuta”, a precizat Marian Nedelescu 

Rutele morţii: 5 persoane decedate zilnic în accidente rutiere

Conform unori statistici ale Poliţiei rutiere, aproximativ cinci oameni au murit, pe zi, pe şosele în 2017. Şi a fost al treilea an la rând în care a crescut numărul celor care pier în accidente rutiere. Din această cauză Ministerul Trasporturilor a şi realizat o evidenţă a zonelor cele mai critice, în care se petrec frecvent accidente mortale. Este vorba de cele denumite „Puncte negre”. Pentru România, „Punctul negru” reprezintă sectorul de drum public care are lungimea de maxim un kilometru şi pe care s-au înregistrat în 5 ani consecutivi minim 10 accidente grave de circulaţie soldate cu cel puţin 10 persoane decedate sau rănite grav.

Cele mai multe „Puncte negre”, 37 la număr, sunt pe DN1 care face legătura între Bucureşti şi nord-vestul ţării. În clasament numărului mare de morţi în accidente rutiere mai conduc drumuri ca  DN 2 (Bucuresti - Suceava) 20 de astfel de zone, DN 28 (Roman - Iaşi) cu 6 „Puncte negre”, DN 15 (Turda - Bacau) cu 5 „Puncte negre”, sau DN1 B (Ploiesti - Buzau) cu 7 „Puncte negre”.

DN 6, cu 10 „Puncte negre”, de exemplu, este unul dintre cele mai aglomerate drumuri din ţară, care leagă Bucureştiul de Ungaria prin Alexandria - Craiova - Timişoara. În cei aproape 640 de kilometri ai săi au existat, anul trecut, accidente în care 87 de oameni au murit.