EXCLUSIV Doctorate cu epoleţi, lista completă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Câţiva dintre cei care şi-au luat doctoratul la Academia de Poliţie (de la stânga la dreapta): fosta şefă a DIICOT Alina Bica, chestorul Bogdan Despescu, „regele asfaltului“ Costel Căşuneanu, fostul prefect al Capitalei Mioara Mantale, fostul deputat William Brânză şi chestorul Florin Sandu
Câţiva dintre cei care şi-au luat doctoratul la Academia de Poliţie (de la stânga la dreapta): fosta şefă a DIICOT Alina Bica, chestorul Bogdan Despescu, „regele asfaltului“ Costel Căşuneanu, fostul prefect al Capitalei Mioara Mantale, fostul deputat William Brânză şi chestorul Florin Sandu

Academia de Poliţie „Al. I. Cuza“ a produs doctorate pe bandă rulantă în perioada 1995-2016. În total, peste 600 de doctori au ieşit pe porţile Academiei, în domeniile Drept, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională. Printre ei, oameni politici, de afaceri, dar şi nume sonore din Justiţie şi Poliţie.

În total, în perioada 1995-2016, la Academia de Poliţia şi-au obţinut titlurile academice 623 de persoane, în domeniile Drept, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională. Printre doctori se regăsesc nume grele, precum Costică Voicu, Ion Pitulescu, Florin Sandu, Bujor Florescu, Lazăr Cîrjan, Niculae Niţu (Tata Niţu), dar şi afaceriştii Costel Căşuneanu sau Bogdan Buzăianu.

Febra titlurilor academice i-a cuprins pe mai-marii zilei în ultimii ani. Astfel, dacă în 2004, în domeniul Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, au fost luate doar patru titluri de doctor, iar în 2005, numai două, începând cu anul 2010 numărul lor a crescut constant. În 2010 au fost 31 de doctorate, în 2011 – 31 de doctorate, în 2012 – 34 de doctorate, iar în 2013 – 34 de doctorate. Apogeul a fost atins în 2015, când pe acest domeniu şi-au luat doctoratul 42 de persoane.

Politicieni atinşi de „febra“ doctoratelor

Printre cei care şi-au luat doctoratul la Academia de Poliţie se numără şi fostul deputat William Brînză, care a candidat şi la Preşedinţia României. Acesta şi-a susţinut teza „Infracţiuni asimilate corupţiei“ în 2004. Culmea ironiei, în 2015, doctorul în corupţie a fost pus sub acuzare tocmai pentru acest gen de fapte. Brînză este cercetat de DIICOT pentru un prejudiciu de un milion de euro adus statului prin evaziune fiscală.

Fostul secretar general adjunct din Ministerul Afacerilor Interne, Mihai Şova, este cel mai proaspăt doctor, obţinându-şi titlul chiar anul acesta. Dar şi el a fost implicat într-un scandal cu fix un an în urmă, în 2015, după a fost pus sub acuzare de DNA pentru că ar fi fotocopiat documente cu informaţii nepublice pentru a obţine foloase şi ar fi luat informaţii din documente ale DNA care priveau două dosare. Alte VIP-uri care au devenit doctori la Academia de Poliţie „Al. I. Cuza“, sunt deputatul ALDE Bogdan Ciucă, fostul prefect al Capitalei, Mioara Mantale, deputatul UNPR Gheorghe Emacu, primarul din Voluntari Florentin Pandele, soţul primăriţei Capitalei, Gabriela Firea, primarul sectorului 3, Robert Negoiţă, a cărui lucrare de doctorat a fost declarată plagiat, sau consilierul de conturi Ileana Manuela Pieleanu, soţia sociologului Marius Pieleanu, patronul casei de sondaje Avangarde, apropiat de PSD.

Doctorii din Poliţie

Grosul doctorilor îl formează însă poliţiştii cu multe trese şi funcţii importante în Ministerul de Interne. Pe lângă „consacraţii“ Petre Tobă şi Gabriel Oprea, lista doctorilor îi cuprinde pe chestorul Marian Tutilescu, fost şef al Poliţiei Capitalei (titlu obţinut în 2007); generalul în rezervă Ion Pitulescu, fost Şef al Poliţiei Române în perioada 1995-1997 (1995); chestorul Bujor Florescu, fost adjunct al şefului DGIPI, fost director al Direcţiei de Investigaţii Criminale din cadrul IGPR (1998); generalul Niculae Niţu, mai cunoscut ca „tata“ Niţu, fost şef al Poliţiei Capitalei; chestorul-şef de poliţie Dumitru Pârvu, fost adjunct al şefului IGPR; sau chestorul Bogdan Despescu, actualul şef al Poliţiei Române.

Pe lista doctorilor din MAI sunt şi personaje controversate: chestorul Lazăr Cîrjan, fost director general al Direcţiei Generale de Paşapoarte, cercetat pentru luare de mită în dosarul lui Mircea Chelaru; chestorul principal de poliţie Florin Sandu, fost şef al Poliţiei Române în perioada 2001-2003, actual avocat; chestorul Adrian Bărăscu, fost şef al Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor (ONPM), cercetat pentru corupţie, acuzat că ar fi divulgat identitatea martorilor protejaţi şi ar fi deturnat fondurile instituţiei pe care o conducea; fostul comisar-şef Remus Şpan, fost şef al unităţii „Doi ş’un sfert“, considerat simbolul corupţiei din instituţiile anticorupţie; Constantin Bolboşanu, fost şef serviciu în cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate din IGPR, cercetat de DNA pentru o şpagă de 110.000 de euro.

Procurorii penali cu titluri academice

Titulatura de doctor i-a atras şi pe procurori, unii dintre ei vizaţi de anchete penale. Lista procurorilor penali este deschisă de Alina Bica, fostă şefă a DIICOT, cercetată în trei dosare penale pentru corupţie. Ea şi obţinut titlul de doctor în 2010, cu lucrarea „Spălarea banilor, mijloc de reinserţie a fondurilor financiare ilicite în circuitul comercial legal“, sub coordonarea chestorului Florin Sandu, fost şef al Poliţiei Române.

Fostul şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Liviu Mihail Tudose, cercetat în dosarul în care Sebastian Ghiţă a fost pus sub acuzare pentru corupţie, şi-a luat doctoratul în 2009, cu lucrarea „Raporturile Ministerului Public cu Organele Poliţiei Judiciare“.

La rândul lui, Marcel Sâmpetru, fost adjunct al procurorului general, şi a lui Mihai Vlad, fost şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Ilfov, este doctor al Academiei de Poliţie din 2004. El a fost condamnat la 2 ani închisoare cu suspendare în dosarul de corupţie al judecătoarei Georgeta Barbălată.

Fostul miliţean şi procuror Valerică Dabu, acuzat că fabrica dosare penale la comandă, este şi el doctor în Drept.

Afacerişti şi doctori

„Băiatul deştept“ al energiei, afaceristul Nicolae-Bogdan Buzăianu, şi-a luat doctoratul în anul 2009. Rezident permanent în Elveţia, Buzăianu s-a inspirat din sistemul fiscal din această ţară pentru a-şi scrie lucrarea de doctorat: „Examen comparativ privind legislaţia penală fiscală română şi elveţiană“, sub coordonarea profesorului universitar Alexandru Boroi.

După ce şi-a câştigat renumele de „rege al asfaltului“, în urma numeroaselor contracte cu statul, Costel Căşuneanu şi-a dorit şi un titlu academic. Căşuneanu a devenit doctor în 2007, cu lucrarea „Răspunderea juridică a persoanei juridice“, coordoantă tot de Alexandru Boroi.
Un alt VIP din afaceri, Adrian Petrache, şi-a susţinut în 2004 teza de doctorat cu titlul „Terorismul şi securitatea României“, îndrumător de lucrare fiind nimeni altul decât Gabriel Oprea. Adrian Petrache este membru al unei celebre triplete de afacerişti alături de Adrian Bittner şi Dorin Cocoş, grup care controla o felie importantă din afacerile cu statul în perioada Guvernului Adrian Năstase.

Lista scurtă de la SRI

Personaje controversate se regăsesc şi pe lista SRI-iştilor. Generalul Ionel Marin, fost adjunct al şefului SRI, şi-a luat doctoratul în 2004, iar colegul său, generalul Dumitru Zamfir, doi ani mai târziu. Ambii au fost coordonaţi de Gabriel Oprea. Tot în tandem au avut şi probleme cu legea. În 2011, Marin şi Zamfir au fost condamnaţi la pedepse cu suspendare pentru fals în declaraţii în dosarul privind închirierea şi ulterior cumpărarea ilegală a unor locuinţe RA-APPS la preţuri subevaluate.

Coordonatorii VIP-urilor

De departe, cel mai prolific conducător de doctorate este fostul secretar de stat Ioan Dascălu, cu un „palmares“ de 52 de doctorate. Printre cei care şi-au luat titlul de doctor sub coordonarea sa se numără nume grele:  Florentin Pandele, Robert Negoiţă, chestorii Adrian Bărăscu, Bogdan Despescu şi Marian Tutilescu.

Generalul în rezervă Ion Suceavă, fost şef al Corpului de Control al MAI, este şi el la fel de prolific. Din lista sa fac parte nu mai puţin de 50 de doctori. Printre aceştia se numără personaje importante din politică, justiţie şi poliţie: fostul prefect al Capitalei, Mioara Mantale, fostul senator Cătălin Voicu, procurorul Liviu Mihail Tudose, deputatul UNPR Gheorghe Emacu, chestorul Bujor Florescu.

Numele generalului în rezervă a apărut în dosarul lui Cătălin Voicu, Suceavă fiind omul care a fost acuzat de procurori că le făcea cunoştinţă unor judecători cu Voicu, dar şi cel care se ocupa de „menţinerea relaţiilor cordiale“ dintre fostul senator şi anumiţi magistraţi.

Dumitru Mazilu, fost disident, fost prim-vicepreşedinte al Consiliului FSN, îl urmează îndeaproape pe Ion Suceavă, cu 46 de doctorate coordonate. 

Pe lista celor mai prolifici coordonatori de doctorate se mai regăsesc generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, fost şef al Şcolii de ofiţeri de la Băneasa, implicat în dosarul Mineriada, generalul Costică Voicu, fost şef al Poliţiei Române în perioada 1996-1997, fost rector al Academiei de Poliţie „Al. I. Cuza“ în perioada 2000-2008 - 32 de doctorate şi chestorul Florin Sandu - 24 de doctorate. 

Doctorii lui Oprea

Generalul cu patru stele profesor universitar doctor Gabriel Oprea a coordonat tezele de doctorat a 21 de persoane în perioada 2004-2013. Nouă dintre aceste persoane şi-au susţinut lucrările la Academia de Poliţie „Al. I. Cuza“, iar alte 12, la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul“ (ANIMV), aflată în subordinea SRI. Dintre cei 21 de doctori, şase au fost acuzaţi de plagiat: Neculai Onţanu, Bogdan Licu, Loredana Radu, Adela Popescu, Mihai Stănişoară şi Dumitru Pârvu.

Lista doctorilor de la Academia de Poliţie

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite