R.M:  În primul rând, Excelenţă, aş dori să încep prin a vă felicita pentru numirea recentă a  dumneavoastră în calitate de Ambasador al Republicii Arabe Egipt în România. În acest sens, care sunt principalele dumneavoastră obiective şi priorităţi în România.

E.S. M.E.D: Vă mulţumesc foarte mult pentru că aţi venit şi vreau să vă urez bun venit în Ambasada Egiptului. Sunt onorat să fiu la Bucureşti, în calitate de Ambasador al Egiptului. După cum ştiţi, relaţiile dintre Egipt şi România sunt relaţii istorice. Sărbătorim aniversarea a 115 ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două state. Desigur, obiectivul meu este de a consolida relaţiile dintre ţările noastre în diverse domenii, cu atât mai mult cu cât avem o cooperare tradiţională. Îmi doresc să deschid ceea ce numim, noi perspective şi voi lucra din greu în timpul misiunii mele aici în următorii trei ani pentru acest lucru. Sper să pot reuşi tot ceea ce-mi propun.

După cum aţi spus, anul acesta sărbătorim 115 ani de relaţii diplomatice dintre România şi ţara dumneavoastră. Împărtăşim o bogată istorie comună, motiv pentru care vreau să ne spuneţi care este imaginea actuală a României în societatea egipteană.

Desigur, între România si Egipt există relaţii istorice, iar opinia publică din Egipt priveşte România prin prisma acestui aspect. După cum ştiţi, mulţi dintre egipteni au venit in România la studiu în universităţile româneşti pe care le-au absolvit, unii au rămas aici şi şi-au facut o carieră, alţii s-au întors în Egipt. Cei care s-au întors în Egipt cred că sunt mai buni ambasadori decât mine, pentru că ei oferă această imagine a societăţii româneşti, împărtăşind modul în care au trăit aici, cum au găsit tot ajutorul de care aveau nevoie. Mulţi dintre ei au cariere de mare succes acum în Egipt. Sunt mai buni ambasadori în comparaţie cu orice diplomat, întrucât oferă o imagine extrem de bună a României.

Aveţi idee câţi egipteni studiază  în momentul de fata în România?

În momentul de faţă, din păcate, situaţia nu este ca în anii precedent pentru că, după cum ştiţi, în Egipt există o politică deschisă în domeniul educaţiei. Există noi universităţi străine care sunt deja deschise în Egipt. De exemplu, Universitatea Americană, Universitatea Germană, Universitatea Franceză. De aceea numărul egiptenilor care studiază în România nu mai este atât de mare ca în trecut.

Lucrăm în această direcţie pentru a deschide universităţi române în Egipt, iar acesta este unul dintre obiectivele pe care doresc să le îndeplinesc. Sperăm că vor fi universităţi de succes. În momentul de faţă, facem eforturi in sensul acesta, dar cred că va fi nevoie de timp pentru a convinge partea romana de beneficiile acestui obiectiv.

Următoarea mea întrebare se referă la vizita preşedintelui României în Egipt. Domnul  Iohannis a vizitat recent Egiptul, unde a avut loc şi un forum de afaceri româno-egiptean. Aş vrea să ne spuneţi care sunt concluziile acestei vizite.

Vizita domnului Iohannis a fost una foarte reuşită din punctul nostru de vedere, şi cred că şi din punctul de vedere al partenerului român. În cadrul vizitei, ambii preşedinţi au discutat despre relaţiile actuale dintre cele două ţări şi au convenit să deschidă noi domenii de cooperare. După cum ştiţi, cooperarea tradiţională la nivel bilateral este una politică, economică, strategică. Avem o istorie lungă a acestor relaţii. Ceea ce ne dorim acum, este să dezvoltăm noi aspecte ale relaţiilor dintre România şi Egipt.

De exemplu, domeniul digitalizării , al transporturilor sau cel al energiei, sunt aspecte noi pe care aşteptăm cu nerăbdare să le discutăm în viitorul apropiat.

În ceea ce priveşte forumul de afaceri, cred că a fost un forum de mare succes pentru că au participat peste 50 de companii româneşti. Considerăm acest lucru un mare succes. Au fost, în total peste 300 de companii. Desigur, în cadrul acestui forum, discuţiile au fostpurtate  direct între companii. Deci nu avem încă un feedback despre ce s-a discutat exact, deoarece,  sunt entităţi private. Dar eu cred că au fost discuţii foarte fructuoase şi că în viitorul apropiat va exista un flux mai mare al comerţului între cele două ţări. Sperăm că se va reveni la nivelul de înainte pentru că, după cum ştiţi, schimbul commercial este în creştere. Desigur, această situaţie a pandemiei  Covid afectează totul, dar muncim din greu pentru a reveni la bune relaţii economice între cele două ţări ale noastre.

Egiptul este cel mai mare partener economic al României în Orientul Mijlociu. Vizita recentă la Cairo a preşedintelui nostru a adus in discuţie, printre altele, după cum aţi spus, şi cooperarea dintre cele două ţări în domenii strategice precum industria de apărare. Ce ar putea implica o astfel de colaborare?

Privind acest domeniu sunt multe acorduri bilaterale semnate, dar într-adevăr urmează noi acorduri. Evident, acest lucru va fi în beneficiul ambelor state, deoarece avem şi companii de succes din industria de apărare în Egipt. De asemenea, ştiu că şi în România sectorul industriei de apărare este un sector foarte dezvoltat, aşa că acesta este unul dintre domeniile istorice de cooperare dintre cele două ţări. Muncim din greu pentru a-l menţine şi pentru a-l îmbunătăţi.

Doresc să  vorbim si despre faptul că ţara dumnevoastră îşi construieşte o nouă capitală. Acest lucru nu este atât de bine ştiut aici în România. De ce se întâmplă asta?

Noua capitală administrativă e Egiptului va fi mutată pentru că, după cum ştiţi, Cairo este o capitală foarte populată acum. Zi de zi, sunt multe probleme legate de poluarea care afecteaza capitala suprapopulată, aşa că ne-am gândit că o nouă capitală va atenua aceste probleme din Cairo. Noua capitală administrativă nu este foarte departe de Cairo,  la aproximativ 25 de kilometri. Acesta va fi o capitală modernă în ceea ce priveşte comunicaţiile, şi domeniul IT. Prima fază va fi mutarea ministerelor şi birourilor oficiale din Cairo în noua capitală, iar a doua fază va fi mutarea sectorului de afaceri. A treia fază va fi deschisă tuturor, fiind posibil pentru oricine va dori să se mute.

As dori să vă întreb dacă în acest moment este oficial faptul  că Ambasada României se va muta de la Cairo în noua capitală.

De fapt, aceasta a fost una dintre veştile bune pe care le-am primit în timpul vizitei în Egipt a Excelenţei Sale, preşedintele Iohannis, pentru că a aprobat mutarea Ambasadei României în noua capitală. Cred că acum statul român se află  în faza de obţinere a terenurilor şi urmeaza ca toate celelalte detalii administrative să fie semnate, astfel încât mutarea Ambasadei să se întâmple în viitorul apropiat. Bineînţeles că va dura un timp pentru a muta noua Ambasada a României în capitală, dar cred că România este una dintre primele ţări care a aprobat mutarea Ambasadei  sale din Egipt.

Rămânând în zona Orientului Mijlociu, care sunt principalele ameninţări de securitate care pot afecta pacea regională?

Pacea regională în Orientul Mijlociu este foarte fragilă şi prima ameninţare majoră este terorismul. Desigur, este o poveste lungă a terorismului în zonă, specifică şi Egiptului. Noi facem tot posibilul pentru a lupta împotriva terorismului, acţiune pe care o cotiunuăm de acum cinci sau şase ani. Pot spune că ameninţarea terorismului este sub control acum în Egipt, dar din păcate este destul de puternică în statele vecine. Acest lucru se întâmplă pentru că situaţia de acolo este fragilă, şi ne străduim sa reducem toate aceste ameninţări teroriste care vin din exterior. Sperăm că celelalte ţări ne vor ajuta în această problemă, pentru că aceasta nu afectează doar Egiptul ci afectează întreaga zonă.

Este o nouă paradigmă în Orientul Mijlociu. Cum vede Egiptul semnarea ‘Acordurilor  Abraham’ între Israel şi unele state musulmane?

Egiptul a semnat demult un tratat de pace cu Israelul. Am fost primii care au semnat un astfel de tratat şi respectăm decizia fiecarei ţări din zonă care ar dori să incheie astfel de tratate de pace. Desigur, fiecare ţară are propria sa politică, propriul mod de a implementa tratatele de pace şi nu putem impune nimic nici unei alte ţări. Ceea ce dorim să subliniem este faptul că singura modalitate de a rezolva toate problemele este prin a asigura pacea în zonă, motiv pentru care încurajăm toate ţările să aibă relaţii bune cu Israelul şi, de asemenea, încurajăm Israelul să aibă relaţii bune cu oamenii de acolo.

Următoarea mea întrebare se referă la Siria. Egiptul face paşi importanţi pentru a relua relaţiile cu Siria la un nivel înalt. Ar putea fi România un mediator între Damasc şi Cairo?

Facem eforturi pentru a convinge toate ţările arabe să normalizeze relaţiile cu Siria, dar bineînţeles acest lucru trebuie să fie reglementat în cadrul Ligii Arabe, motiv pentru care  trebuie să existe o decizie unanimă pentru revenirea Siriei. Cred că stabilitatea în Siria este cheia pentru tot. Există multe probleme în ziua de azi în Siria şi facem tot posibilul să mulţumim toate ţările member ale Ligii. Considerăm că odată stabilizată situaţia internă din Siria, lucrurile vor reveni la normal.

Ultima mea întrebare vizează ceea ce se întâmplă acum în Africa. Avem două crize importante acolo: una dintre ele este în Sudan, iar celălalta în Etiopia. Cum se raportează Egiptul la aceste crize?

Să încep cu Sudanul. Acesta este vecinul nostru strategic cu care avem bune relaţii precum şi o istorie comună, deoarece Egiptul şi Sudanul au fost cândva o singură ţară. Încercăm să normalizăm lucrurile în Sudan şi să avem ceea ce numim o zonă sigură pentru Egipt.

Pe sudanezi îi considerăm fraţii nostril, încercăm să lucrăm în folosul lor. Egiptul are relaţii bune cu toate părţile implicate din Sudan şi asta este ceea ce încercăm să dialogăm cu toţi actorii implicaţi. Încercăm să-I convingem că trebuie să existe negocieri pentru a găsi o cale de ieşire din această criză. Cred că suntem în direcţia bună acum, pentru că ultima ştire anunţa că exista negocieri în desfăşurare pentru formarea unui nou guvern în Sudan.  Sperăm să auzim veşti bune în curând.

În ceea ce priveşte Etiopia, desigur, respectăm politicile interne ale fiecărei ţări. După cum ştiţi, au existat negocieri de peste zece ani cu privire la barajul pe care Etiopia încearcă să îl construiască. Încă purtăm negocieri pentru a rezolva această problemă. În ceea ce priveşte conflictul din Etiopia, încurajăm, de asemenea, toate părţile să-şi rezolve problemele într-un mod paşnic.  Ca şi celelate ţări, suntem dispuşi să facem tot ce este posibil pentru soluţionarea conflictului.