Evreii din România îl plâng pe Elie Wiesel

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Evreii din România îl plângeau duminică pe laureatul Nobelului pentru Pace Elie Wiesel, un supravieţuitor al Holocaustului, originar din această fostă ţară comunistă şi care a acţionat pentru ca Bucureştiul să-şi recunoască responsabilitatea în această pagină întunecată a istoriei, scrie AFP.

„Regretăm enorm decesul lui Elie Wiesel, un om care ne-a lăsat moştenire datoria de a păstra memoria Holocaustului şi de a veghea ca această tragedie să nu se repete“, a declarat pentru AFP preşedintele Federaţiei comunităţilor evreieşti din România Aurel Vainer.

„Mulţumită muncii sale, România a proclamat în 2004 o Zi Naţională a Comemorării Holocaustului, pe 9 octombrie“, data care marchează începutul deportărilor evreilor din Transilvania de către mareşalul pronazist român Ion Antonescu, în 1941.

În 2003, după un val de proteste internaţionale provocat de afirmaţii ale fostului preşedinte Ion Iliescu denunţate ca relativizând Holocaustul, Bucureştiul a decis să înfiinţeze o Comisie internaţională de experţi care să facă lumină asupra rolului României - negat până atunci - în exterminarea evreilor.

Elie Wiesel a fost numit preşedinte al acestei Comisii.

Potrivit unui raport prezentat de aceşti experţi în 2004 şi susţinut de Bucureşti, între 280.000 şi 380.000 de români şi ucraineni au murit sub regimul Antonescu, între 1940 şi 1941, în teritorii aflate sub controlul României.

„Elie Wiesel s-a implicat mult în lucrările acestei comisii şi a acţionat pentru ca să ajungem la un consens asupra a numeroase puncte“, a declarat Vainer, în timp ce anumite voci resping orice responsabilitate a Bucureştiului în Holocaust.

„Eu m-am născut în România şi am citit tot ceea ce priveşte Holocaustul, iar cu toate acestea ignoram ceea ce s-a petrecut în (regiunea separatistă moldoveană) Transnistria“, mărturisea Wiesel în 2004, la publicarea raportului.

„Nu ştiam că a existat atâta brutalitate, născută exclusiv din antisemitism“, adăuga el.

Născut pe 30 septembrie 1928, la Sighet - în nordul României, un oraş care în 1940 a intrat în componenţă Ungariei -, într-o familie săracă, Elie Wiesel este deportat la vârsta de 15 ani la Auschwitz-Birkenau, unde mama sa şi sora sa mai tânără sunt asainate. Tatăl său moare în faţa sa, la Buchenwald, unde fuseseră transferaţi.

El îşi povesteşte amintirile de copil deportat în primul său roman, „Noaptea“ (1958).

„Este o mare pierdere nu doar pentru comunitatea evreiască, ci pentru umanitate în ansamblu“, declară pentru AFP Liviu Beris, un supravieţuitor al Holocaustului care a lucrat alături de Elie Wiesel în cadrul Comisiei de experţi.

El evocă o capacitate a istoricului „de empatie cu suferinţa umană“ şi revolta sa „faţă de orice formă de nedreptate“.

Potrivit lui Beriş, Elie Wiesel, membru al Academiei Române începând din 1996, nu şi-a uitat niciodată oraşul natal şi oamenii care i-au marcat copilăria.

La Sighet, casa în care s-a născut a fost transformată, în 2002, în memoriu al Holocaustului, iar „locuitorii îi poartă o amintire plină de respect“, a adăugat Beriş.

„Prin dispariţia lui Elie Wiesel, am pierdut cu toţii una dintre vocile cele mai puternice care se ridicau împotriva uitării şi negaţionismului“, a declarat preşedintele român Klaus Iohannis, citat într-un comunicat.

„Lecţia de viaţă oferită lumii întregi va fi întotdeauna, pentru noi, o sursă de inspiraţie“, a adăugat şeful statului român.

Laureatul Nobelului pentru Pace a venit pentru ultima dată în România în 2002, într-o vizită în cursul căreia a fost decorat de Iliescu pentru rolul său în „promovarea păcii“.

Doi ani mai târziu, Wiesel îi trimitea medalia înapoi fostului şef de stat, denunţând decizia acestuia din urmă de a decora doi „antisemiţi şi negaţionişti cunoscuţi“, şi anume pe poetul şi liderul extremei drepte Corneliu Vadim Tudor şi pe istoricul Gheorghe Buzatu.

„Elie Wiesel va rămâne o referinţă de verticalitate morală“, a declarat duminică o purtătoare de cuvânt a Institutului de cercetare cu privire la Holocaust, fondat în 2005, la Bucureşti, care poartă numele laureatului Nobelului pentru Pace.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite