Eurostat: Percepţia cetăţenilor asupra independenţei justiţiei a scăzut în România în ultimii doi ani

Cheltuielile statului român cu justiţia sunt la o treime din media europeană, arată Eurostat.

Percepţia cetăţenilor români asupra gradului de independenţă a sistemului judiciar din România a scăzut în ultimii doi ani, fiind sub media înregistrată în statele Uniunii Europene, arată date prezentate de Direcţia pentru statistică a Comisiei Europene (Eurostat).

Potrivit Eurostat, în anul 2018, 47% dintre cetăţenii români au o percepţie favorabilă asupra independenţei sistemului judiciar, în scădere faţă de nivelul de 50 la sută în 2017 şi 51 la sută în 2016.

Comparativ, gradul de percepţie asupra independenţei justiţiei este aproape de media de 56% la nivelul celor 28 de ţări ale Uniunii Europene în 2018, în creştere faţă de 55 la sută în 2017 şi de 52 la sută în 2016.

În ceea ce priveşte alocările bugetare destinate bunei funcţionări a tribunalelor, potrivit Eurostat statul român cheltuie aproximativ o treime comparativ cu media europeană. Astfel, dacă la nivel european în anul 2016 erau alocaţi în medie circa 98 de euro pentru fiecare locuitor, în România au fost alocaţi 33,3 euro.

În ceea ce priveşte încrederea populaţiei în instituţiile europene, România, cu 56%, se menţine peste media europeană de 45%.

În privinţa corupţiei, Eurostat prezintă concluziile organizaţiei Transparency International: România, locul 25 din 28 în cadrul Uniunii Europene privind percepţia gradului de corupţie

Organizaţia Transparency International a prezentat în februarie raportul anual privind Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) la nivel global, gradul de corupţie în sectorul public fiind stabilit prin consultarea unor experţi şi oameni de afaceri din cele 180 de ţări incluse în analiză.

Potrivit clasamentului pe anul 2017 privind corupţia realizat de Transparency International, România se situează pe locul 59 la nivel mondial, având 48 de puncte, la fel ca în 2016. Indicele Transparency International foloseşte o scală de la 0 la 100, în care 0 puncte înseamnă un grad extrem de ridicat de corupţie, iar 100 de puncte, lipsa corupţiei. "Anul acesta, peste două-treimi din ţările lumii au înregistrat punctaje sub 50, media fiind de 43 de puncte. Din nefericire, aceste performanţe slabe nu reprezintă o noutate", observa Transparency International.

Grecia şi Iordania ocupă acelaşi loc cu România în clasamentul privind corupţia. La nivelul celor 28 de state ale Uniunii Europene, România se situează pe locul 25 (la egalitate cu Grecia), înaintea Ungariei (45 de puncte) şi Bulgariei (43 de puncte).