Eugen Bogatu, avere de vameş nabab: cât a strâns directorul Domeniilor Portuare

adevarul

Publicat: 11.01.2011 07:10

Ultima actualizare: 10.08.2022 01:01

Directorul Domeniilor Portuare, Eugen Bogatu, arestat ieri pentru favorizarea infractorului în dosarul UCM Reşiţa, a strâns în ultimii ani o avere de-a dreptul impresionantă. Din poziţia pe care a ocupat-o, Bogatu a „închis ochii“ la tunul pe care libanezul Said Baaklini urma să-l dea statului român: rambursarea TVA de 60 de milioane de euro.

Eugen Bogatu (43 de ani), directorul Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa (APMC), a primit aseară mandat de arestare pentru 29 de zile. El este învinuit în dosarul UCM Reşiţa pentru favorizarea infractorului.

Citiţi şi:

Constanţa: Percheziţii în portul Sud Agigea, în dosarul în care este acuzat şi Mircea Banias

Chebuțiu și Baaklini l-au luat cu ei după gratii și pe barosanul Bogatu din Portul Constanța

În tranzacţia în urma căreia statul putea pierde 60 de milioane de euro prin returnarea de TVA unui om de afaceri libanez, Bogatu ar fi fost cel care, prin poziţia ocupată, ar fi facilitat încărcarea pe un vapor a motoarelor cumpărate la un preţ supraevaluat.

„Eugen Bogatu a luat toate măsurile necesare pentru asigurarea părăsirii teritoriului României în cel mai scurt timp de către mărfurile cumpărate de la UCM Reşiţa SA, în sensul angajării unui vas comercial pentru transportul mărfurilor în Republica Guineea (...)", se arată într-un comunicat DNA. Pentru intermedierea „afacerii", Bogatu a pretins două milioane de lei. Operaţiunea portuară era programată pentru data de 26 noiembrie 2010, când procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au oprit plecarea navei.

Are „Colecţie" de imobilie

Eugen Bogatu este deţinătorul unei averi impresionante. Fost director al Vămii Portului Constanţa la începutul anilor 2000, vameşul Eugen Bogatu s-a retras din activitatea bugetară pentru a se putea ocupa de afacerile sale numeroase.

Aşa a ajuns ca, în ianuarie 2009, atunci când a fost numit în echipa managerială a Administraţiei Portului Constanţa, ca director al Domeniilor Portuare, Bogatu să fie deja mai bogat decât îi este numele.

Instalat în funcţie de Guvernul PDL şi de ministrul Transporturilor Radu Berceanu, Eugen Bogatu este un adevărat colecţionar imobiliar. Din anul 2005 a început să achiziţioneze terenuri, iar anul trecut, împreună cu soţia sa, Codruţa, avea în proprietate nu mai puţin de 28 de terenuri cu suprafeţe de până la 2.344 de metri pătraţi, în Băile Tuşnad, Eforie Sud, Năvodari, Babadag, Murighiol. Totodată, din 2007, soţii Bogatu au cumpărat imobile în Sinaia, Bucureşti şi Eforie Nord.

Director la patru firme

În declaraţia de avere şi interese semnată în septembrie 2010, Eugen Bogatu a consemnat că, în afara funcţiei importante de la conducerea platformei portuare (de unde câştigă anual 58.059 de lei net), reuşeşte să se ocupe şi de destinele a încă trei firme din Port.

El este director la Tar Decirom (firmă de reparaţii şi inspecţii auto, de unde are un venit anual net 2.794 de lei), Container Clearance Services (firmă de formalităţi vamale pentru containere, venit anual net 4.673 de lei) şi Multitrend Impex (firmă de construcţii modulare, venit anual net 3.181 lei). Bogatu mai primeşte o indemnizaţie de administrator la Comat Met (firmă de comerţ cu materiale de construcţii, 1.000 de lei net anual). Poziţia sa la conducerea Domeniilor Portuare este incompatibilă cu funcţia de administrator al unei societăţi.

El mai este acţionar şi asociat la 11 firme, bănci şi fonduri de investiţii, printre care grupul de firme Alma, în care este partener cu alţi foşti şefi ai vămii, Alin Pilcă şi Marius Făinărea.

Soţia se ocupă de afacerile din turism

Soţia sa, Codruţa (fostă Raica), face parte dintr-o reputată familie de medici ginecologi din Constanţa. Chimistă de profesie, ea se ocupă de numeroasele afaceri din turism ale familiei, prin care deţine luxosul complex rezidenţial Colina Florilor din Sinaia (despre care presa locală prahoveană a relatat că a fost un păgubos parteneriat public-privat), complexul Robinson din Predeal şi active de pe litoral precum complexul Marea Neagră, vila Victoria, sanatoriul balnear Vraja Mării, Hotelul Flacăra din Eforie sau complexul Dana din Venus.

Bogatu şi-a trecut în declaraţie şi conturile familiei sale în lei, euro, dolari şi lire sterline: în total 13 depozite la Alpha Bank, însumând sute de mii de euro. Conturile sunt însă mai mici decât datoriile pe care le are către socrul său, dr Octavian Raica, armatorul Adolf Bâlcea şi afaceristul Cristian Popescu.

Cartierul Bogaţilor

Eugen Bogatu, soţia sa, Codruţa (stânga), şi cele două fiice

Cele cinci imobile din Eforie Sud trecute în declaraţia de avere şi interese a lui Eugen Bogatu formează de fapt un cartier întreg lângă Primărie. Bunurile imobile deţinute în coproprietate de soţii Eugen şi Codruţa Bogatu sunt delimitate de patru străzi: Cantacuzino, Ion Movilă, Negru Vodă şi Mihai Eminescu.

Patru dintre cele cinci construcţii impunătoare au fost cumpărate în anul 2009. Cea mai recentă achiziţie a fost făcută chiar anul trecut, când Eugen şi Codruţa Bogatu au cumpărat şi cea de-a cincea construcţie, în acelaşi perimetru.

Din cartierul deţinut de cei doi soţi fac parte complexul Marea Neagră şi Hotelul Flacăra. Imobilele au piscină, spaţii verzi amenajate ca la carte şi parcări în curţile interioare. Sanatoriul balnear Vraja Mării este de departe cea mai modernă dintre clădiri. Angajaţii unităţii private refuză să vorbească despre „şeful" Eugen Bogatu.

„Nu ştiu cine este patron, noi ne vedem de pacienţii noştri. Vă rog să părăsiţi clădirea", a spus una dintre asistentele sanatoriului privat. Localnicii spun că întreg cartierul îi aparţine lui Eugen Bogatu, „şeful din Port". „După hotelul ei, al doamnei Bogatu, a fost numit tot cartierul. Toată lumea îi cunoaşte", spune un bărbat care s-a oprit la un magazin situat lângă cartierul „Bogaţilor".

Vila lui Eugen Bogatu de pe strada Bogdan Vodă nr. 25, din centrul Constanţei, este prevăzută cu alarmă şi camere de supraveghere. „Nu este nimeni acasă. Nu ştim ce se va întâmpla, ce măsuri vor lua copiii mei, decât după ce vor vedea dispoziţiile instanţei", a spus socrul său, medicul ginecolog Octavian Raica.

Familia Bogatu s-a mutat pe stradă în urmă cu vreo cinci ani. „Abia dacă ne salutăm. Nu prea vorbesc aşa cu vecinii. Se au mai bine cu vecinii de la nr. 23, care mai au grijă de casa lor când sunt plecaţi", spune vecinul Petre.

"Nu ştim ce se va întâmpla, ce măsuri vor lua copiii mei, decât după ce vor vedea dispoziţiile instanţei."
Octavian Raica
socrul lui Eugen Bogatu

Omul lui Berceanu

Ultimul director PDL-ist al Portului Constanţa a fost chiar Mircea Banias, senatorul cercetat pentru implicare în acelaşi dosar. După o scurtă perioadă liberală, Administraţia Portuară a intrat iarăşi în portofoliul PDL. Odată cu câştigarea mandatului de parlamentar, Mircea Banias şi-a lăsat în loc, la conducerea APMC, un grup de apropiaţi: pe fratele său Emil Banias (director tehnic şi de achiziţii), Ioan Bălan (director general), Eugen Bogatu, Ambroziu Duma (responsabil cu exploatarea şi siguranţa portuară) şi Stelian Belu (director financiar).

„Abia m-am întors de la schi, nu ştiu cazul. M-am întâlnit cu Banias la Senat înainte de Crăciun, iar el mi-a zis că nu ştie de ce îi este legat numele de dosarul de la Reşiţa. Nu îl cunosc pe Bogatu, nu am auzit în viaţa mea de acest Bogatu sau de ce a făcut el. Niciun ministru nu-şi cunoaşte toţi directoraşii puşi în funcţie peste tot", a declarat fostul ministru Radu Berceanu.

Motoare vechi vândute de 50 de ori mai scump

Procurorii DNA Bucureşti au început în noiembrie anul trecut urmărirea penală faţă de preşedintele director al SC UCM Reşiţa SA, Adrian Chebuţiu, preşedintele director al companiei reşiţene, Adrian Preda şi cetăţeanul româno-libanez Said Baaklini. Aceştia au fost arestaţi pentru evaziune fiscală, asociere în vederea săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, complicitate la evaziune fiscală şi două infracţiuni de fals intelectual.

Procurorii îi suspectează pe cei trei că au vrut să dea un tun de 60 de milioane de euro bugetului de stat printr-o cerere ilegală de returnare de TVA. „La data de 31 august 2010, în urma unei înţelegeri anterioare, SC UCM Reşiţa SA a emis o factură în valoare de 250 de milioane de euro plus TVA către SC LIBAROM AGRI SRL Bucureşti (la care cetăţeanul româno-libanez este asociat unic şi administrator - n.r.) care a cumpărat de la uzina din Reşiţa patru motoare vechi, nefuncţionale, aflate pe stoc de peste 20 de ani.

În realitate, cele patru motoare vechi valorau aproximativ 5 milioane de euro plus TVA, adică de 50 de ori mai puţin", se arată într-un comunicat al DNA.

În baza facturii supraevaluate, în septembrie 2010, Said Baaklini a şi cerut restituirea de la bugetul de stat a TVA în valoare de 60 milioane de euro. „La 26 noiembrie 2010, în Portul Constanţa, marfa cumpărată de SC LIBAROM AGRI SRL Bucureşti de la uzina din Reşiţa a fost încărcată pe o navă având ca destinaţie Republica Guineea. Exportul efectiv al mărfurilor (pentru care TVA la export este zero) a fost împiedicat de intervenţia Parchetului", se mai arată în comunicatul DNA.