Este tortura până la moarte posibilă într-un stat de drept?
0Atunci când un parcangiu, întâmplător de etnie romă, moare în incinta unei secţii de poliţie (cel mai probabil bătut cu sânge rece de către „superiorii“ de clasă – „poliţiştii“), tortura „for fun“ şi moartea unui „inferior“ este absolut posibilă.
Parcangii privaţi nu sunt cel mai iubit grup de persoane din România. Trebuie să le dai 1-2 lei sau mai mult pentru a parca pe un loc public pe care ei l-au ocupat. E ca şi cum ţi-ar băga mâna în buzunar, doar că o faci singur pentru că nu ai altă variantă. E adevărat, nu o fac precum Dali, cu o dungă desenată pe asfalt, ci este o personă care dă din mână, invitându-te să parchezi, asemănător unui veritabil poliţist de intersecţie.
Ne enervează. Cum să dăm banii unora care nu fac nimic? Care profită de lipsa locurilor de parcare şi fac un ban? Profesorul Vintilă Mihăilescu numeşte acest fenomen ca fiind economie marginală, produsă de necesitatea acestei resurse, un fel de capitalism fără patalama:
„piaţa reglementată nu asigură suficiente parcări organizate pentru cererea existentă – <antreprenori> individuali profită de acest deficit şi asigură o ofertă marginală clienţilor lor” (Vintilă Mihăilescu, 2012, pilulă nepublicată).
Deci, aceşti oameni practică această profesie în mod informal pentru că este necesar şi pentru că autorităţile nu sunt în stare să ofere soluţii la problema parcărilor din marile oraşe.
Şi, totouşi, deşi sunt utili/necesari şi fac fix ce face orice companie care exploatează o resură, parcangii au căpătat un stigmat public care se transferă, într-un caz din 4 martie 2014, într-o posibilă crimă. Un om a murit în garajele secţiei 6 în condiţii suspecte. Iată un raport mai detaliat realizat de către APADOR-CH:
video: http://www.youtube.com/watch?v=dUVgv3VveAQ&feature=youtu.be
Raport asupra cazului Gabriel-Daniel Dumitrache, decedat în incinta garajelor Secţiei 10 Poliţie din strada Stelea Spătaru nr. 15
12.03.2014
Pe 4 martie 2014, Gabriel-Daniel Dumitrache, zis Dinte, în vârstă de 26 de ani, domiciliat fără forme legale în Bucureşti, sector 3, a plecat în jurul orei 19 din casa unde locuia împreună cu mama sa şi mulţi alţi membri ai familiei spre zona Unirii, la lucru. De etnie romă, Daniel n-avea studii, nici loc de muncă, dar pentru a-şi câştiga existenţa lucra ca „parcagiu ” şi „ om bun la toate”. În aceeaşi noapte (4 spre 5 martie), mai mulţi poliţişti s-au prezentat la mama lui acasă şi i-au cerut un act de identitate al lui Daniel. La aproximativ 20 de minute după ce au plecat cu certificatul lui de naştere, poliţiştii au anunţat familia că Daniel e mort.
Familia acuză poliţia că l-ar fi bătut până l-a omorât. Conform documentelor oficiale, decesul s-a produs în str. Stelea Spătaru nr. 15, fost sediu al Secţiei 10 Poliţie - unde acum funcţionează Secţia de Poliţie pentru Centrul Vechi, care găzduieşte şi sala unde sunt conduşi la secţie „suspecţii” depistaţi de angajaţii Secţiei 10, precum şi garajele Secţiei 10. Certificatul constatator consemnează drept cauze ale decesului anemia acută, hemoperitoneul masiv şi ruptura de splină patologică. Actul este înregistrat cu data 05.03.2014, consemnează ca dată a decesului 4 martie 2014, dar rubrica destinată orei decesului nu este completată.
Reprezentanţii APADOR-CH au discutat cu familia şi vecinii lui Gabriel-Daniel Dumitrache, cu ultimele persoane care l-au văzut înainte să fie condus la sediul poliţiei, cu comandantul Secţiei 10 Poliţie şi cu comandantul Secţiei de Poliţie pentru Centrul Vechi. De asemenea, au consultat comunicatul de presă emis de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe această temă, pe 7 martie 2014.
)
1. Familia şi vecinii lui Gabriel-Daniel Dumitrache
Gabriel-Daniel Dumitrache locuia împreună cu mama sa, imobilizată la pat, într-o cameră de la demisolul unei clădiri situată în sectorul 3 într-o zonă în care sunt multe construcţii dărăpănate, foarte apropiate, astfel că e aproape imposibil să nu se audă de la o clădire la alta orice zgomot mai intens. Conform rudelor, Daniel avea aproximativ 1,75 m înălţime şi în jur de 75 de kilograme, constituţie atletică. Era sănătos, deşi în urmă cu aproximativ 6-7 ani consumase droguri, motiv pentru care a şi executat 1 an şi 3 luni de închisoare. A fost tratat pentru toxicomanie la Penitenciarul-Spital Rahova şi se eliberase într-o stare de sănătate foarte bună, pe care şi-a menţinut-o. Ca „om bun la toate” executa şi munci grele, de exemplu mutări de mobilier. Mama lui Daniel, pe care acesta o îngrijea, a relatat că băiatul a plecat de acasă în seara de 4 martie pe la ora 19, perfect sănătos, către parcările din zona Piaţa Unirii. În aceeaşi noapte, la ora 1 şi 10 minute (deci deja în 5 martie), la geamul camerei, femeia a auzit bătăi şi a văzut lumina unei lanterne. Erau poliţişti de la Secţia 10 care i-au solicitat un act de identitate al lui Daniel. La întrebarea acesteia dacă l-au reţinut, poliţiştii ar fi răspuns că Daniel este reţinut, dar nu de ei, ci de Poliţia Capitalei. După aproximativ 10 minute, interval în care o rudă (Vasilica Marin, cumnata mamei) a adus un dosar cu acte în care a fost găsit certificatul de naştere al lui Gabriel-Daniel Dumitrache, poliţiştii ar fi luat actul şi ar fi plecat. Conform membrilor familiei şi vecinilor, aproximativ 20 de poliţişti, în patru maşini, au venit să ia actul de identitate.
După alte 20 de minute au revenit trei maşini de poliţie, iar un poliţist i-a dat Vasilicăi Marin certificatul de naştere şi i-a spus acesteia că Daniel e mort - „îl găsiţi la IML, mergeţi să-l luaţi mâine la 10 ”. Conform rudelor şi vecinilor, aceasta a început să strige de durere, astfel că toţi locatarii au ieşit din case şi au început să pună întrebări poliţiştilor. Aceştia ar fi dat răspunsuri contradictorii, ba că l-ar fi lovit o maşină, ba că ar fi fost reţinut la Poliţia Capitalei, după care au plecat. Rudele au relatat că s-au interesat în aceeaşi noapte la Poliţia Capitalei dar şi la Poliţia Rutieră şi că la aceste două instituţii nu figurează niciun incident în care să fi fost implicat Daniel.
Un văr primar, Dan Ionescu, şi alţi doi apropiaţi au mers la IML să ridice cadavrul în dimineaţa zilei de 5 martie între orele 10 şi 11. Dan Ionescu a povestit reprezentanţilor APADOR-CH că pe corpul neînsufleţit se vedeau urme clare de violenţă: piciorul drept ar fi fost rupt mai jos de genunchi, maxilarul ar fi fost tumefiat, abdomenul umflat, pe tot corpul erau nenumărate răni mai superficiale sau mai profunde. Un prieten al lui Daniel, care a dorit să rămână anonim, a afirmat că e convins că piciorul drept era rupt, bazându-şi afirmaţia pe experieanţa sa de lucrător la pompe funebre. Mai mulţi membri ai familiei, care au văzut corpul decedatului în coşciug, au relatat că au văzut maxilarul rupt şi urme de arsuri (ca de electroşocuri) pe piept.
Familia şi apropiaţii lui Gabriel-Daniel Dumitrache consideră că acesta a fost victima violenţelor comise de un anume poliţist (cu complicitatea mai multora) de la Secţia 10, poliţist al cărui nume nu îl cunosc, dar care este poreclit „Moldoveanu”. Ei afirmă că acesta a lovit şi umilit în alte rânduri cunoscuţi ai familiei, tot romi, tot în incinta din strada Stelea Spătaru.
Familia crede că Daniel era deja mort când poliţiştii au venit la mama lui, după miezul nopţii, ca să îi ceară certificatul de naştere. De altfel data decesului, consemnată pe certificatul de deces este de 4 martie , ceea ce ar confirma suspiciunile familiei, în condiţiile în care poliţiştii au venit la ei acasă puţin după miezul nopţii, deci pe 5 martie.
2. Ulltimele persoane care l-au văzut pe Gabriel-Daniel Dumitrache, înainte să fie condus la sediul poliţiei - „parcagii 1”
Parcagii sunt acei oameni care le indică şoferilor un loc de parcare disponibil, în schimbul unei recompense băneşti. Se cunosc între ei, „fac parcare ” în locuri oarecum stabilite, fără a intra unul pe locul celuilalt. Unii sunt de etnie romă, alţii sunt sau au fost consumatori de droguri, mulţi dintre ei nu au acte de identitate, o parte sunt oameni ai străzii. Singura trăsătură comună tuturor e sărăcia extremă.
Reprezentanţii asociaţiei au discutat cu cinci „parcagii ” care lucrează în zonele Unirii şi Decebal. Toţi ştiau că Dinte (Daniel) a murit şi s-au declarat convinşi că a fost omorât de un poliţist blond zis „Moldoveanu ”. Au afirmat că şi ei au fost bătuţi de acelaşi poliţist.
Unul dintre ei, „Chelie ”, a relatat că s-a întâlnit cu „Dinte ” (Daniel) în seara zilei de 4 martie, în jurul orei 19, în parcarea din faţa magazinului Careffour Unirea, şi că pe la ora 21.00 Daniel a plecat spunându-i că merge pe Decebal, ca să se întâlnească cu „Căpăţână ”.
„Căpăţână ” – Cristian Tudor – a confirmat că Daniel a venit pe Buleverdul Decebal în jur de ora 21.00, dar în scurt timp ar fi plecat să cumpere nişte sendvişuri. Cât timp Dumitrache era plecat a venit o maşină de poliţie cu un echipaj format din doi poliţişti care a oprit şi l-a amendat. Aceeaşi maşină de poliţie a revenit în zonă după ce Daniel s-a întors de la cumpărături. Cei doi poliţişti l-au luat pe Daniel, l-au suit în maşină şi au plecat cu el. După spusele lui Cristian Tudor acest lucru s-a întâmplat între 21:30 şi 22 pe Bulevardul Decebal la numărul 17 (e o zonă unde sunt multe cafenele şi restaurante). Tudor i-ar fi întrebat pe poliţişti de cel îl iau pe „Dinte” şi i s-ar fi răspuns: „Taci, că te luăm şi pe tine! ”.
3. Comandantul Secţiei 10 Poliţie
Reprezentanţii APADOR-CH au dorit să se informeze cu privire la anumite chestiuni de procedură care ar putea clarifica circumstanţele decesului lui Gabriel-Daniel Dumitrache în timp ce se afla în custodia poliţiştilor angajaţi ai Secţiei 10.
Mai exact, comandantul a fost întrebat dacă în Secţia 10 există registrul de evidenţă a persoanelor conduse administrativ la secţia de poliţie, registru prevăzut de procedurile interne ale poliţiei, şi dacă a fost întocmit un proces verbal de contravenţie sau alte acte din care să reiasă pentru ce motiv şi cât timp a fost privată de libertate persoana în cauză. Comandantul a refuzat să răspundă la aceste întrebări care, în mod evident, nu ar fi putut periclita în vreun fel vreo anchetă în desfăşurare. Acesta a solicitat ca întrebările să-i fie adresate în scris.
Singurele informaţii concrete furnizate au fost că: s-a deschis un dosar de moarte suspectă, că a fost sesizată Direcţia Control Intern a IGPR şi că în incinta din strada Stelea Spătaru nu există un sistem de supraveghere video. Comandantul a mai afirmat şi că multe dintre declaraţiile familiei şi prietenilor decedatului sunt false.
4. Comandantul Secţiei de Poliţie pentru Centrul Vechi
Reprezentantele APADOR-CH au vizitat şi Secţia de Poliţie pentru Centrul Vechi (în curtea căreia au avut loc evenimente soldate cu decesul lui Daniel, şi unde se află garajele şi o sală pe care o utilizează poliţiştii Secţiei 10) şi au discutat cu comandantul secţiei. Acesta a spus că Secţia 10 de poliţie încă are la această adresă o sală pentru instructaj, vestiarele poliţiştilor, situate la subsolul clădirii, şi garajele, dar că activităţile celor două secţii nu se suprapun.
Comandantul a afirmat că sala de instructaj aflată în clădirea Secţiei de Poliţie pentru Centrul Vechi este folosită de angajaţii Secţiei 10 atunci când aplică măsura conducerii administrative asupra unor persoane, dar că nu poate da detalii asupra activităţii acestora, fiind o unitate separată.
5. Comunicatul de presă emis de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti
APADOR-CH consideră că informaţiile conţinute de comunicatul de presă emis de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe tema decesului lui Gabriel-Daniel Dumitrache sunt insuficiente şi tardive. Comunicatul a fost emis pe 7 martie 2014, după ora 18, la trei zile de la deces, şi nu face nicio referire cu privire la ora la care s-a produs decesul. Acest lucru este cu atât mai suspect cu cât nici certificatul constatator nu conţine această informaţie.
Concluzii:
1. APADOR-CH consideră că informaţiile disponibile până la momentul redactării acestui raport conduc la ideea că în cazul decesului lui Gabriel-Daniel Dumitrache au fost încălcate atât art. 3 al Convenţiei europene a Drepturilor Omului - Nimeni nu poate fi supus torturii ori tratamentelor inumane ori degradante cât şi art. 2 al Convenţiei - Dreptul la viaţă, articol care consacră şi obligaţia pozitivă a statului de a proteja acest drept;
2. Decesul lui Gabriel-Daniel Dumitrache în incinta unei secţii de poliţie confirmă din nou vulnerabilitatea persoanei conduse „administrativ” la sediul politiei. O astfel de persoană, deşi este privată de libertate la fel ca un arestat sau reţinut, este lipsită de orice mijloc legal de apărare (dreptul de a nu da declaraţii, dreptul de a fi asistat de un avocat, informarea imediată a familiei asupra locului în care se află etc.). Este absolut necesar ca garanţiile privind respectarea drepturilor persoanelor în perioada conducerii la secţia de poliţie să fie reglementate prin lege, în cel mai scurt timp;
3. Întârzierea cu peste 3 zile a publicării comunicatului DGPMB privind decesul lui Gabriel-Daniel Dumitrache este un indiciu – după opinia APADOR-CH – că se încearcă muşamalizarea cazului;
4. Întrucât în legătura cu decesele survenite în sediile poliţiei parchetul are obligaţia legală de a efectua o anchetă, APADOR-CH solicită ca ancheta să fie rapidă, temeinică şi eficientă, urmând ca publicul să fie informat asupra soluţiei adoptate.
Maria-Nicoleta Andreescu
Dollores Benezic
Adelina Boboşatu
12 martie 2014
1. Mulţumim în mod special lui Marian Ursan, Preşedinte Carusel – carusel.org dar şi activiştilor din alte organizaţii: rhrn.org , facebook.com/badd.org , senspozitiv.ro/ , pentru sprijinul acordat în realizarea acestei secţiuni a raportului.
2. www.agerpres.ro/comunicate/2014/03/07/comunicat-de-presa-dgpmb-18-32-02
Se încarcă comentariile...
