Eşec la Magistratură. Facultăţi inutile

Eşec la Magistratură. Facultăţi inutile

În România este un deficit de peste 1.000 de magistraţi

Procentul de promovabilitate în INM a fost în acest an cel mai scăzut din istoria institutului.

Ştiri pe aceeaşi temă

CSM ia în vizor haosul din Magistratură

Doar 68 de posturi din cele 200 scoase la concurs s‑au ocupat în acest an la Institutul Naţional al Magistraturii, locul în care, după încă doi ani de studii, absolvenţii de Drept devin judecători şi procurori. Eşecul este cu atât mai surprinzător cu cât, începând din acest an, nota minimă de admitere a fost scăzută de la 8 la 7. Dacă ar fi rămas aceeaşi notă minimă ca şi anul trecut, doar cinci absolvenţi de Drept ar fi intrat acum la INM. Dezastrul din acest an este motivul pentru care se impune o analiză asupra calitaţii pe care o oferă facultăţile de Drept din România.

Supersalariaţii din universităţi fac bani chiar şi în lipsă. Salariile le sunt plătite pe pontaje false!

Statul domină privatul

Rezultatele obţinute la admiterea în Magistratură în ultimii şase ani furnizează un adevăr ce devine evident prin însuşi faptul că e generat statistic: facultăţile de stat domină categoric topul absolvenţilor de Drept care trec examenele de la INM, deşi "produc" anual semnificativ mai puţini absolvenţi decât facultăţile particulare. Facultăţile de stat din Bucureşti, Cluj şi Iaşi, la care se adaugă Academia de Poliţie, sunt cele ale căror absolvenţi reuşesc, an de an, să treacă examenele deosebit de severe de admitere la INM.

Cele peste 40 de facultăţi private, deşi livrează anual mii de absolvenţi, îşi pot număra pe degetele de la mână asemenea reuşite. În vreme ce decanii facultăţilor de stat explică această situaţie prin rigoarea cu care îşi organizează admiterea şi-şi derulează studiile, cei de la „privat" susţin că propriii lor absolvenţi nu sunt interesaţi de o carieră în Magistratură şi preferă avocatura sau angajarea la departamentele juridice ale societăţilor comerciale.

Dar cum decurge un examen la Institutul Naţional al Magistraturii? Victor Constantinescu, proaspăt admis la această instituţie, alături de doi dintre examinatorii săi, povesteşte, pentru „Adevărul", care sunt meritele şi neajunsurile sistemului de recrutare în magistratură.
Toată lumea e de acord că dificultatea examenelor de la INM trebuie menţinută astfel încât să nu poată trece ştacheta candidaţi insuficienţi pregătiţi. Cu toate acestea, Consiliul Superior al Magistraturii a luat o decizie contrară: i-a sancţionat finan­ciar pe membrii comisiei care a organizat con­cursul din acest an.

Eșecul de la Magistratură. Facultăți inutile


Anual, la admiterea  în Magistratură „lupta“ este  foarte strânsă

În România există 46 de facultăți de Drept, care scot anual zeci de mii de absolvenți. Cu toate acestea, în sesiunea de admitere în Magistratură din 2010, doar 68 de licențiați au reușit să intre la INM.

Dezastru. Aşa ar putea fi descrisă situaţia de la admiterea în Magistratură din acest an. Din peste 3.000 de licenţiaţi în Drept, doar 68 au reuşit să treacă toate probele. Cauzele rezultatelor înregistrate la examenul de intrare la Institutul Naţional al Magistraturii sunt multiple. Subiecte prea grele, calitatea scăzută a pregătirii studenţilor, subfinanţarea sistemului judiciar sau simpla constatare „ceva nu este în regulă sunt doar câteva dintre răspunsurile oficialilor facultăţilor private de Drept, care, împreună, scot anual zeci de mii de absolvenţi. Rubrica „Dosar" din această săptămână îşi propune să analizeze motivele dezastrului.

În acest an, INM a scos la concurs 200 de locuri bugetate şi au fost ocupate doar 68. Concursul de intrare în Magistratură constă în verificarea cunoştinţelor juridice, prin susţinerea unei probe eliminatorii de tip grilă, la drept civil, procesual civil, penal şi procesual penal. Cei care trec de această probă susţin un test-grilă care constă în verificarea raţionamentului logic şi, în final, un interviu în faţa unei comisii compusă dintr-un psiholog, un judecător, un procuror, un profesor universitar şi un pedagog, desemnaţi de CSM la propunerea INM. Începând din acest an, nota minimă pentru intrarea în Magistratură este 7, faţă de 8 cât era în anii precedenţi.

În urma examenului din acest an, dacă nota minimă ar fi fost 8 ar fi trecut examenul doar cinci candidaţi. Mulţi aspiranţi la Magistratură au reclamat faptul că unele întrebări de la testul grilă ar fi fost greşite şi, astfel, s-a ajuns la anularea lor. Membrii comisiei au justificat anularea întrebărilor prin faptul că ar fi avut un grad prea mare de dificultate, în sensul că răspunsul era de găsit în practică, nu în teorie.

Statul bate privatul

Analizând rezultatele obţinute la admiterea în magistratură în ultimii cinci ani, un adevăr devine evident prin însuşi faptul că e generat statistic: facultăţile de stat domină categoric topul absolvenţilor de drept care trec examenele de la INM, deşi "produc" anual semnificativ mai puţini absolvenţi decât facultăţile particulare.

Decanul Facultăţii de Drept din cadrul Univerisităţii Bucureşti, Flavius Baias, a susţinut pentru „Adevărul" că rezultatele bune ale absolvenţilor instituţiei pe care o conduce sunt direct legate de calitatea învăţământului. „În limbaj neacademic pot să spun că la noi se face carte, suntem extrem de serioşi în ceea ce facem", a explicat Baias faptul că absolvenţii facultăţilor particulare de drept intră la INM în proporţie foarte mică în comparaţie cu licenţiatii de la stat.

Un alt motiv pentru care Universitatea Bucureşti este în top este, în opinia lui Flavius Baias, faptul că este singura facultate de drept din ţară unde se dau examene de admitere. „Nu mai este situaţia de altădată, unde erau 20 şi ceva de candidaţi pentru un loc, acum sunt 2,5 candidaţi pentru un loc, dar oricum se face o selecţie a candidaţilor", a explicat decanul. Admiterile în alte facultăţi de drept din ţară se fac doar pe bază de dosar. „Şi apoi, la aceste facultăţi, câţi studenţi intră, tot atâţia şi finalizează studiile universitare", arată Baias. La facultăţile de stat, lucrurile stau puţin altfel: mulţi studenţi renunţă sau sunt exmatriculaţi întrucât nu fac faţă exigenţelor.

Lucruri „discutabile"

Rectorul Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir", Corina Dumitrescu, a declarat pentru „Adevărul" că instituţia pe care o conduce a fost în ultimii ani fruntaşa universităţilor particulare, la numărul de studenţi care au fost admişi la INM - deşi e departe de performanţele facultăţilor de stat.

În privinţa examenului din anul 2010, Corina Dumitrescu a precizat că sunt mai multe lucruri „discutabile", referindu-se la modul în care au fost realizate grilele. „Se impune categoric ca în Consiliul Ştiinţific al INM să intre şi reprezentanţi ai facultăţilor de Drept acreditate, pentru ca, împreună, să pregătim această admitere", a explicat Dumitrescu.

Absolvenţii de la privat evită Magistratura

Decanul Facultăţii de Drept de la Universitatea „Titu Maiorescu", Smaranda Angheni, a explicat că, în general, absolvenţii unei facultăţi particulare nu se îndreaptă spre o carieră în magistratură. „În fiecare an, avem însă doi-trei absolvenţi care intră la INM", a arătat Angheni. Decanul a declarat că în acest an a fost puţin diferit: „Mereu s-au ocupat locurile la INM. A fost aceeaşi concurenţă, aproximativ zece pe un loc, dar anul acesta a fost altfel, s-a întâmplat ceva. Nu-mi explic de ce. Nu este de vină facultatea", s-a disculpat Angheni. Ea a ţinut să precizeze că sunt absolvenţi de la „Titu Maiorescu" care au intrat în Magistratură şi au ajuns la gradul de Curte de Apel sau de Parchet de Curte de Apel.

Vinovatul principal: timpul

Decanul Facultăţii de Drept de la Universitatea Româno-Americană, Gheorghe Botea, crede că anul acesta au intrat la INM doar cei care s-au pregătit intensiv, din testele de admitere. „Examenele de licenţă la facultate sunt în luna iulie, cele la INM încep în august. Au doar o lună de pregătire la dispoziţie. Timpul e scurt", crede Botea.  El a dat exemplu Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza", unde studenţii au avut un curs de pregătire specială pentru cei care vor să urmeze o carieră în Magistratură.

Oficialii Universităţii „Hyperion" au refuzat să-şi exprime punctul de vedere în ciuda insistenţelor reporterilor „Adevărul".

Slaba pregătire şi demotivarea

Prodecanul Facultăţii de Drept de la „Spiru-Haret", psihologul Tudorel Butoi, are două explicaţii pentru eşecul de la admiterea la INM: exigenţa examenului şi insuficienta pregătire a studenţilor. „Însăşi algoritmul admiterii este foarte greu, examenul are mai multe etape. Cei de la INM doresc să realizeze grile în care să nu se pună în discuţie numai capacitatea de memorare, fixare şi cunoaştere a răspunsurilor corecte, dar mai ales capacitatea de a judeca răspunsurile, de a le raţionaliza, de a vedea soluţia într-un algoritm de susţinere sau de excludere, vezi soluţia la întrebările grilă cu două răspunsuri bune", crede Butoi.

Tudorel Butoi crede că slaba pregătire este dublată şi de o demotivaţie. „Cei admişi la INM s-au recrutat dintre cei mai buni studenţi ai facultăţilor de Drept. Am discutat cu unii dintre ei şi mi-au spus că au învăţat zilnic câte 10-12 ore, timp de trei luni. Altfel, la polul celălalt, este foarte greu să te apuci la şase dimineaţa să înveţi, după ce ai stat toată noaptea la discotecă", ne-a spus prodecanul. „Una este să vrei să fii magistrat şi-ţi iei modelul din viaţa reală, din cărţi sau din filme, şi alta e să vrei să te mobilizezi, să te motivezi, să faci un efort de voinţă", explică Tudorel Butoi.

Cum se derulează admiterea


Licenţiaţii facultăţilor de Drept pot da concurs la INM 

În România, admiterea în Magistratură se face doar pe bază de concurs. Absolvenţii licenţiaţi ai unei facultăţi de Drept acreditată pot ajunge în Magistratură, după un stagiu de pregătire de doi ani la INM, în urma unui concurs de admitere.

Există posibilitatea de a îmbrăţişa cariera de procuror sau de judecător şi pentru cei care au o vechime de cel puţin cinci ani în alte profesii juridice (foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, avocatii, notarii, asistentii judiciari, consilierii juridici, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice etc).

Legea actualizată privind statutul magistraţilor prevede clar că şi această categorie trebuie să susţină concurs. Până acum doi ani, în Magistratură puteau accede fără concurs toate persoanele licenţiate în Drept şi care aveau o vechime de cel puţin 10 ani într-o profesie juridică.

Astfel că se ajunsese la situaţia ca secretari de primării să ceară intrarea în Magistratură cu doar un an-doi înainte de a împlini vârsta de pensionare, iar după această perioadă beneficiau de pensie ca orice procuror sau judecător de carieră. În ultimii şase ani, doar de două ori (în 2005 şi în 2007) nu s-au ocupat toate locurile scoase la concurs la INM, însă procentul de ocupare a depăşit de fiecare dată 60 de procente.

Doar 34% din locuri ocupate

În acest an însă procentul de promovabilitate a fost de doar 34%, ceea ce a determinat Consiliul Superior al Magistraturii să ia în calcul organizarea unui nou concurs la INM la începutul anului viitor, mai ales că România se confruntă, în prezent, cu cea mai grea perioadă, de după decembrie 1989, în ceea ce priveşte personalul din sistemul judiciar: peste 1.000 de posturi vacante de procurori şi judecători. Organizarea unui nou concurs se poate face doar prin schimbarea legii. Din cei peste 1.500 de licenţiaţi ai facultăţilor particulare de Drept care s-au înscris la concursul de intrare în Magistratură în acest an, doar şase au reuşit să promoveze examenul.

Absolvenţi pe bandă rulantă

Mai mult, anual, numărul de absolvenţi ai facultăţilor de stat este mult mai mic în comparaţie cu cel al instituţiilor de învăţământ superior private.
Spre exemplu, Facultatea de Drept de la Universitatea Bucureşti are anual 300 de absolvenţi, în timp ce Facultatea de Drept de la Universitatea „Spiru Haret" din Capitală se poate „mândri" anual cu peste 1.500 de absolvenţi, care plătesc pentru fiecare an de studiu în jur de 2 milioane de lei (aproximativ 450.000 de euro). Statistic, unu din cinci admişi la INM provine de la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti.

" Pot să spun că la noi se face carte, suntem extrem de serioşi în ceea ce facem. "
Flavius Baias decanul Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti


" Una este să vrei să fii magistrat şi-ţi iei modele din filme, şi alta e să vrei să faci un efort de voinţă. "
Tudorel Butoi prodecan Facultatea de Drept, Universitatea „Spiru Haret"


" Se impune ca în Consiliul Ştiinţific al INM să intre şi oficiali ai facultăţilor de Drept acreditate. "
Corina Dumitrescu rector Universitatea „D. Cantemir"



Vis de copil: intrarea în Magistratură


Victor Constantinescu, Otilia Păcurari şi Andra Ghebri (de la stânga la dreapta) ar vrea ca modalitatea de susţinere a testului psihologic pentru candidaţii la INM să fie schimbată

Victor Constantinescu a intrat în acest an la INM. A obţinut 73 de puncte şi susţine că singura condiţie este învăţatul draconic. Un tânăr care visează de 16 ani să intre în magistratură povesteşte care sunt meritele și neajunsurile sistemului de recrutare, împreună cu doi dintre examinatorii săi.

„Scoateţi copilul afară din sala de judecată!". Replica de acum peste 16 ani a unui judecător a fost supărarea copilului de atunci. Supărarea s-a transformat acum într-un vis împlinit. Victor Constantinescu, 23 de ani, s-a clasat pe locul 33 la examenul de admitere în Magistratură din acest an. „Aveam 7 ani şi am mers cu bunică-miu într-o sală de judecată. Pentru că făceam gălăgie, domnul judecător ne-a poftit afară. Atunci a fost prima dată când m-am gândit că atunci când o să fiu mare o să urmez Facultatea de Drept".

Acum, Victor Constantinescu este auditor de Justiţie în anul I la Institutul Naţional al Magistraturii şi vrea să ajungă judecător în domeniul penal. A absolvit în 2010 Facultatea de Drept de la Universitatea Bucureşti şi, alături de alţi 19 colegi de generaţie, a intrat la INM.

De la deznădejde la victorie

În anul al II-lea de facultate s-a gândit să se facă magistrat, în următorul an a renunţat la idee, descurajat de zvonurile conform cărora în Magistratură se intră doar pe pile sau pe bani.

În anul al IV-lea a luat însă decizia finală de a da examen la INM. S-a pregătit câte 10 ore pe zi, timp de trei luni. „În afară de duminica", a ţinut să precizeze Victor. Vorbeşte detaşat. Îşi aduce aminte însă de perioada din timpul examenului de admitere la INM, care s-a întins pe o lună de zile, până la afişarea rezultatelor. E întins pe o perioadă prea lungă de timp, crede tânărul. În opinia sa, prima probă poate fi asociată cu emoţia. Apoi începe „show-ul".

Problema testului psihologic

„Surmenaj, calcule. La testul psihologic ajungi după probe. Oboseala e deja mare. După fiecare probă parcă mai îmbătrâneşti un an", rememorează tânărul senzaţiile pe care le-a trăit în timpul examenului. Imediat, îşi pune la încercare şi talentul de povestitor când vine vorba de interviul final, care se susţine în faţa a cinci inşi: judecător, procuror, pedagog, profesor universitar şi psiholog.

Tabloul interviului e descris de Victor ca rezumatul unui film care te ţine mereu în suspans: „Programare. Etajul 1 din clădirea Institutului Naţional al Magistraturii. Cinci persoane la o masă imensă, într-o sală imensă - sau care aşa mi se păreau atunci -, un reportofon şi un pahar cu apă". Primele cuvinte ale „juriului": „Actul de identitate, vă rugăm". „Deja eşti speriat, dar doamna pedagog încerca să destindă atmosfera". „Ei, nici chiar aşa. Încercăm să le creem un cadru relaxant tuturor.

E un dialog lejer", intervine pedagogul Otilia Păcurari, care îl aprobă pe tânăr când acesta revine la povestirile despre testul psihologic: „Fiind ultimul test, tot efortul tău din timpul examenului poate fi anulat la sfârşit".

Otilia Păcurari, pedagogul care face parte din comisia de interviu pentru admiterea la INM, este de părere că testul psihologic ar trebui să fie prima probă: „Din păcate nu prea există soluţii în ceea ce priveşte resursele umane şi cele financiare. Dacă ar fi prima probă, INM ar trebui să asigure testarea a peste 3.000 de candidaţi care se înscriu anual la acest examen". Victor chiar îşi pune întrebări legate de relevanţa acestui test. „Am un coleg care anul trecut a picat examenul la testul psihologic, iar anul acesta a intrat. Atunci în ce măsură mai este relevant testul psihologic?".

O cauză a eşecului: viciile de sistem

Proba raţionamentului logic este de asemenea foarte grea şi, deşi reprezintă doar 10% din nota finală, nu e de neluat în seamă. „Cei care nu obţin cel puţin 30 de puncte la raţionamentul logic pică examenul, indiferent de punctajul obţinut la testul grilă şi chiar dacă iau şi nota 10 la interviu", explică Andra Ghebri, şef Departament Formare Iniţială.

Otilia Păcurari şi Andra Ghebri au stat faţă în faţă cu mai multe generaţii de auditori. Nu îi pot cataloga într-un cuvânt: sunt grupuri eterogene, unii vin imediat după terminarea facultăţii şi se vede că au învăţat continuu, alţii vin cu experienţă după ce au activat în diverse profesii juridice.

Totuşi cum îşi explică cei trei interlocutori procentul foarte mic de promovabilitate din acest an de la INM? Victor nu vrea să pară egoist şi aproape că exclude slaba pregătire a studenţilor: „Cred că au un stil de învăţat greşit". Pedagogul şi şeful Departamentului Formare Iniţială pun eşecul din acest an şi pe seama viciilor de sistem.

"Greutatea examenului este că se întinde pe o perioadă prea lungă de timp. După fiecare probă, simţi că mai îmbătrâneşti cu un an. "
Victor Constantinescu auditor de Justiţie

Sancţiuni pentru dezastrul de la INM

Directorul INM, Constantin Brânzan

Consiliul Superior al Magistraturii i-a sancţionat financiar pe membrii comisiei care a organizat examenul din acest an de admitere. Eşecul din acest an la admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii a iscat un conflict între INM şi CSM.S-au dat sancţiuni, dar nu s-a găsit motivul concret al dezastrului. În urma dezastrului de la examenul de la Magistratură din acest an, Consiliul Superior al Magistraturii a decis reducerea drepturilor băneşti cuvenite membrilor comisiei care au elaborat subiectele la exemen.

Această decizie a fost luată după ce membrii CSM au discutat două propuneri privind măsurile care s-ar putea lua faţă de membrii comisiei de elaborare a subiectelor: interdicţia de a mai face parte din aceste comisii şi reducerea drepturilor băneşti. Preşedintele CSM, Florica Bejinaru, a arătat că analiza tehnică a scos în evidenţă că un număr foarte mic din întrebările testului grilă s-au încadrat în aceea limită de normalitate a concursului.

Lipsa practicianului

O altă problemă ar fi fost lipsa unui practician din comisia de elaborare a subiectelor, ceea ce a dus la anularea mai multor întrebări. Judecătorul Virgil Andreieş, membru CSM, le-a spus colegilor săi, atunci când s-a luat în discuţie sancţionarea membrilor comisiilor de elaborare, că nu trebuie să cadă într-o capcană şi să se spună că rezultatele de la admiterea de la INM au fost doar din cauza gradului de dificultate.

„Comisile de elaborare a subiectelor trebuie să-şi schimbe filosofia examenului în sensul de a testa ceea ce ştiu candidaţii, nu ceea ce nu ştiu. De ce să o facem la limita notei de şapte. Părerea mea este că principalul motiv pentru care nu am reuşit să selectăm un număr suficient de candidaţi a fost modul de concepere a subiectelor şi nu trebuie să ne ascundem după casa nănaşului", a subliniat Andreieş.

Timp insuficient

Preşedintele CSM, Florica Bejinaru, a declarat că cele patru ore pentru a rezolva grilele sunt prea puţine, deoarece, matematic, un candidat are la dispoziţie doar două minute pentru fiecare întrebare.

„Concursul e corect 100%"

Directorul Institutului Naţional al Magistraturii, Constantin Brânzan, a admis că actuala formă de selecţie a magistraţilor nu este cea mai bună şi a explicat că a propus la CSM, încă din luna iunie, un set de măsuri. „Ideal ar fi fost ca din cei 3.000 de candidaţi, 300-400 să treacă de proba tip grilă. După care, după testul de gândire logică, să selectăm 200 de candidaţi", a mai arătat directorul. „Acest concurs este corect 100%. Nu se mai vorbeşte de vreo patru-cinci ani că se dau bani pentru a se intra la INM", ţine să precizeze Brânzan. Despre calitatea slabă a licenţiaţilor în Drept, directorul nu vrea să vorbească, dar a arătat că Universitatea Bucureşti are anual aproximativ o cincime dintre admişi.

Recrutarea magistraţilor în Europa


În Franţa, principala cale de recrutare a judecătorilor  este prin intermediul Şcolii Naţionale de Magistratură  Foto: Reuters

Statele europene au sisteme diferite de recrutare a magistraţilor, fiind situaţii în care candidaţii nu sunt obligaţi să fie absolvenţi ai Facultăţilor de Drept.

Franţa. Recrutarea judecătorilor francezi se face prin intermediul Şcolii Naţionale de Magistratură. Sunt trei modalităţi de admitere la această şcoală, în funcţie de vârstă şi experienţa într-o meserie judiciară, în domeniul public-minimum patru ani sau în privat-minimum opt ani. După admitere, auditorii devin membri ai corpului judiciar şi primesc o remuneraţie pe parcursul celor 36 de luni de studii.

Spania. Şcoala Judiciară a Consiliului General al Puterii Judecătoreşti din Barcelona organizează un examen unic anual, care cuprinde trei etape, fiecare dintre acestea având caracter eliminatoriu. Formarea auditorilor se face în două părţi: prima etapă - teoretică şi practică - pe o durată de 10 luni, iar cea de-a doua etapă se desfăşoară în cadrul instanţelor şi parchetelor şi durează între şase luni şi un an.

Belgia. Comitetul de recrutare din cadrul Înaltului Consiliu al Magistraturii a stabilit trei căi de acces în Magistratură: pentru absolvenţii de drept - examen public de aptitudini, pentru cei care au o experienţă redusă într-o profesie juridică -, iar pentru candidaţii cu experienţă de 15-20 de ani într-o profesie juridică - examinarea orală. Urmează două stagii de pregătire, un an de teorie şi practică, şi între 18 şi 36 de luni în instanţe.

Olanda. Ministerul Justiţiei se ocupă de recrutarea, selecţia şi formarea profesională a magistraţilor candidaţi, prin intermediul a două Comisii. Sunt două modalităţi pentru a deveni magistrat: pentru absolvenţii unei facultăţi de drept - examen, şase ani de cursuri şi formare continuă la locul de muncă - şi pentru avocaţii cu vechime de şase ani -selecţie, judecător stagiar pentru o zi pe săptămână, şi formare cu timp parţial la locul de muncă sub îndrumarea unui judecător.

Pregătire cu tutori, în Bulgaria

În Bulgaria, durata pregătirii pentru numirea în fucţia de judecător sau de procuror debutanţi este de şase luni. La sfârşitul acestei perioade, sunt examinaţi oral şi în scris şi au obligaţia să urmeze, pentru a rămâne în profesie pentru încă trei ani, un curs de „calificare profesională" şi de a efectua perioada de stagiu practic în coordonarea unor tutori.


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: