În ultimele zile s-a vorbit mult despre gafa privind broşura tipărită de Agerpres, pe coperta căreia a fost imprimat conturul hărţilor României şi Franţei, aceasta din urmă fiind acoperită de steagul Germaniei. Da, momentul a fost unul neplăcut, ţinând cont că broşura a fost dată ministrului de Externe german, Frank-Walter Steinmeier. Dar de la o gafă la o vânătoare de capete ar trebui să existe un moment de calm, care să ne facă să privim tabloul în perspectivă.

Errare humanum est

Se spune că o greşeală recunoscută e pe jumătate iertată. În cazul acestui episod nefericit, ştim că MAE român şi ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, au fost cei care au semnalat eroarea. Deci eroarea a fost recunoscută de noi. Mai ştim că Frank-Walter Steinmeier i-a transmis, ulterior, omologului său român că această situaţie nu va crea vreo problemă în relaţiile bilaterale. Prin urmare, apelând la înţelepciunea vorbelor din poporul român, autorităţile germane au trecut rapid peste acest moment.

Am citit o ştire în această dimineaţă care ne anunţă că ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a afirmat pe contul său de Facebook că a fost primit în Bulgaria de „preşedintele român Rosen Plevneliev”. Vorbim, şi în acest caz, de o gafă a staff-ului online al ministrului german. Ce ar trebui să facă Steinmeier, în opinia aceloraşi comentatori români? Mi-e greu să cred că îi vor cere la fel de aprig demisia ministrului german de Externe, pentru o gafă comisă de cel care îi administrează pagina de Facebook.

Perseverare diabolicum

De ce am ales să abordez subiectul gafei broşurii Agerpres? Pentru că, din păcate aş spune, presa din România s-a concentrat mult prea mult pe acest episod cu iz de BREAKING NEWS şi a ignorat fondul vizitei: România l-a avut invitat pe ministrul de Externe al Germaniei, dl. Steinmeier s-a întâlnit cu preşedintele României, premierul României etc. Nimic nu a mai contat: temele abordate, importanţa vizitei, faptul că Steinmeier a fost la Sibiu.

Ulterior, au apărut voci care au profitat de moment pentru a cere demisia/demiterea lui Alexandru Giboi, directorul Agerpres, de la conducerea agenţiei de presă. Până la acest moment nu au avut un motiv, dar au profitat de acest subiect urcat artificial pe agenda media pentru a sări cu solicitările şi cu huooo-urile din dotare.

Mulţi ignoră sau nu sunt conştienţi că Agerpres, aşa cum arată în prezent, s-a schimbat la faţă sub conducerea aceluiaşi Alex Giboi. Şi mai mulţi ignoră că managementul Agerpres a fost, în toţi aceşti ani, unul profesionist, iar Alexandru Giboi a reuşit să rebranduiască o marcă pe care mulţi nu dădeau, în trecut, doi bani. Or, sub acest management s-a reuşit o regândire a imaginii (şi conţinutului) primei agenţii de presă din România, peste care au trecut 125 de ierni anchilozante.

Nu au existat erori sau gafe similare în trecut la Agerpres. Orice om de bună cuviinţă care parcurge ştirile agenţiilor de presă care mai funcţionează în România va spune că Agerpres a relatat cu obiectivitate despre evenimentele care au loc în jurul nostru. Prin urmare, lipseşte „perseverare diabolicum” din tot acest tablou. Şi atunci, vă întreb, de ce ar trebui să plece şeful agenţiei? Nu e ca şi cum el a pus steagul Germaniei peste harta Franţei.

#NoulVal trebuie susţinut atât din exterior, cât şi din interior!

Probabil că şi mai puţini dintre voi ştiu că Alex Giboi este unul dintre puţinii tineri incluşi în România noului val  - un proiect editorial extrem de interesant şi util, care aduce împreună viziunile despre viitor a 77 de tineri de succes cu vârste sub 40 de ani. Despre ei se vorbeşte ca fiind „liderii emergenţi” ai României de mâine.

Tocmai de aceea, când mai apar unele greşeli în activitatea lor ar trebui ca noi toţi să „cut them some slack”.

Cei care cred că eşti inclus într-un astfel de volum pentru simplul motiv că ocupi o funcţie de conducere la o agenţie de presă se înşală şi îi jigneşte,implicit, pe toţi ceilalţi tineri care au scris în „România noului val”. Este foarte bine că performanţa începe să fie recunoscută inclusiv prin astfel de proiecte. Dar ar fi şi mai util ca aceşti oameni să fie susţinuţi şi nu doborâţi atunci când în activitatea lor profesională mai apare câte-un hiatus de tipul acesta, o eroare care nu ţine de activitatea ta profesionala şi, cel mai probabil, de graba unui angajat. Sigur că trebuie să îţi asumi responsabilitatea, să remediezi situaţia, să gestionezi comunicaţional scandalul. Toţi aceşti paşi au fost făcuţi, însă, de conducerea Agerpres.

Alexandru Giboi ar fi meritat, privind din nou la întregul tablou, un tratament mai decent din partea colegilor din media. În al doilea rând, directorul Agerpres ar fi meritat, de asemenea, să beneficieze de puţină solidaritate şi din partea colegilor din #NoulVal. Sper ca tăcerea lor să nu însemne că Noul Val românesc va promova egoismul în dauna coeziunii.

Până la urmă, România nu se poate schimba în bine prin simpla existenţă a unor tineri de excepţie, care promit să împărtăşească din cunoaşterea şi experienţa lor. Fără muncă în echipă, solidaritate internă, sprijin şi încredere constante pe care vocile publice (din politică la societatea civilă) să le acorde acestora, România de mâine va semăna mult prea mult cu cea de ieri. 


Bloggerii „adevarul.ro” au libertatea de a-şi publica singuri textele pe site-ul adevarul.ro, astfel că intervenţia editorilor asupra acestor articole este una care să se încadreze în termenii şi condiţiile stabilite de comun acord şi care să respecte Articolul 30 din Constituţia României. Cu toate că „Adevărul” încurajează dialogul, opiniile exprimate în rubrica de bloguri sunt asumate în totalitate de bloggeri şi nu reprezintă întotdeauna poziţia ziarului.