Eroarea radarului nu-i mai scapă pe şoferi de amenzi

Poliţiştii îi vor taxa pe şoferi dacă au depăşit limita legală de viteză chiar şi doar cu câţiva kilometri, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca marja de eroare a aparatelor radar să nu mai fie luată în considerare la contestarea amenzilor.

Veste proastă pentru vitezomani. Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au eliminat una dintre portiţele folosite de cei prinşi că au călcat prea tare pedala de acceleraţie şi contestau sancţiunile aplicate de poliţişti.

Astfel, marja de eroare a radarelor Poliţiei Rutiere nu mai e luată în calcul în instanţă atunci când şoferii vor contesta o amendă. Şoferii profitau de faptul că fiecare aparat radar staţionar poate arăta o viteză mai mică sau mai mare cu 3 kilometri pe oră decât cea reală şi contestau sancţiunile poliţiştilor, în speranţa că judecătorii le micşorau amenzile sau chiar le anulau.

Dacă aparatul radar era montat pe o maşină aflată în mişcare, marja de eroare creşte la 4 km/h la viteze de până la 100 km/h. 

De multe ori, poliţiştii erau indulgenţi în cazul şoferilor care depăşeau limita de viteză cu 3-4 km/h, adică marja de eroare admisă a radarelor, pentru că ştiau că odată ce dau o astfel de amendă şoferii vor câştiga în instanţă. De acum încolo însă acest lucru nu se va mai întâmpla. 

Decizia Curţii Supreme

Instanţa a stabilit că marja de eroare este admisă doar în procedura de omologare a aparatului radar, nu şi atunci când înregistrările radarului sunt folosite pentru aplicarea sancţiunilor la regimul rutier. În aceste condiţii, contestarea imaginilor este imposibilă în lipsa acelei marje tehnice de erorare desfiinţată de decizia a ÎCCJ.

„În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor pct. 3.1.1 din Norma de metrologie legală NML 021-05 «Aparate pentru măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor (cinemometre)», aprobată prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 301 din 23 noiembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, erorile maxime tolerate pentru măsurarea vitezei sunt cerinţe metrologice aplicabile numai în procedura de atestare a unui cinemometru de către entităţile prevăzute la art. 4 din ordinul susmenţionat, respectiv doar la momentul verificării şi omologării aparatului“, se arată în decizia instanţei.

Nu există aparat perfect

Specialiştii în drept nu sunt de acord cu justeţea deciziei Curţii Supreme, arătând că măsura va avea consecinţe nefaste. 

„Evident că decizia instanţei nu e în regulă, pentru că nu există niciun fel de aparat radar care poate înregistra cu certitudine că un şofer circula cu 59,2 km/h. Marja de eroare este dată şi de un alt aspect. Inclusiv vitezometrele autoturismelor nu indică viteza reală de deplasare. Prin decizia asta, vor curge mult mai multe amenzi acolo unde aveai posibilitatea să mergi cu o viteză mai mare egală cu eroarea admisă a aparatelor radar. Acum, asta se poate transforma dintr-un avertisment într-o amendă sau chiar în sancţiunea suplimentară a suspendării permisului. Practic, decizia Curţii Supreme va face diferenţa dintre sancţiuni, iar asta se va simţi şi în buzunarele oamenilor“, a declarat, pentru „Adevărul“, avocatul Adrian Cuculis.

„E o chestiune de bun simţ să iei în calcul acea eroare de plus/minus pe care o prevede şi metrologia aparatului radar, să nu o pui cu titlu de certitudine că aceea era viteza de deplasare. O să vedem mai multe permise de conducere suspendate“, a mai spus avocatul. 

Ce spun poliţiştii

În schimb, poliţiştii de la Rutieră spun că marja de eroare era doar una teoretică, pentru că, în practică, foarte rar se întâmplă ca aparatele radar să aibă vreo abatere,  lucru confirmat chiar de verificările metrologice anuale la care sunt supuse aparatele. 

„În manualele de costrucţie ale aparatelor radar se menţionează că acestea pot da o eroare de plus sau minus 3 km/h. Anual, Poliţia Rutieră face metrologia aparatelor radar. Se fac măsurători precise şi în mediu deschis, dar şi în mediu închis. În realitate, aceste măsurători nu au relevat niciodată erorile din manuale, radarele fiind calibrate foarte bine. Erorile pot fi cauzate de diferiţi factori externi. De exemplu, interferenţe care pot influenţa aparatele radar pot apărea în zona aeroporturilor. De acest motiv, se recomandă ca radarele să nu fie amplasate în aceste zone“, au explicat, pentru „Adevărul“, surse din Poliţia Rutieră. 

„De obicei, şoferii contestă sancţiunile pentru viteză atunci când li se suspendă permisul de conducere. Se folosesc de tot felul de chichiţe ca să rămână cu permisul. În Bucureşti, din 200.000 de procese-verbale pentru viteză, se contestă cam 1% din ele. Nu se contestă abuzuri din partea Poliţiei, ci reclamă această marjă de eroare teoretică a aparatelor radar”, mai spun sursele citate.