Eroarea din Codul de Procedură Penală referitoare la stupefiante, taxată de specialişti. Decizia Curţii Constituţionale nu duce la eliberarea traficanţilor

Eroarea din Codul de Procedură Penală referitoare la
stupefiante, taxată de specialişti. Decizia Curţii Constituţionale nu duce la
eliberarea traficanţilor

Specialiştii afirmă că decizia Curţii Constituţionale nu va duce la eliberarea traficanţilor de droguri FOTO Adevărul

Specialiştii în drept, dar şi judiciariştii taxează gafa Parlamentului care a adoptat noile coduri penale cu erori grave. Curtea Constituţională a descoperit o „scăpare“ a Noului Cod de Procedură Penală: infracţiunea de trafic de stupefiante, la care se face referire în Codul de Procedură Penală, nu este reglementată în legislaţia penală română.

Ştiri pe aceeaşi temă

Curtea Constituţională a stabilit joi că luarea măsurii preventive pentru „o infracţiune de trafic de stupefiante” este neconstituţională, deoarece infracţiunea de trafic de stupefiante nu este reglementată în legislaţia penală română. În legea specială infracţiunea se numeşte „trafic ilicit de droguri de risc” şi „trafic de droguri de mare risc”.

Eroarea este cu atât mai gravă cu cât se referă la noţiuni elementare, susţin specialiştii, cunoscute şi de studenţii la drept, darămite de experţii Ministerului Justiţiei sau membrii Comisiilor Juridice din Parlament, care au dat ”verde” pentru noile coduri.

Gheorghe Iancu: ”Ar fi trebuit să întrebe un student la Drept”

Potrivit prof. univ. Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului, scăparea din Codul de Procedură Penală referitoare la sintagma stupefiante este explicabilă în măsura în care se aceptă că cei care au redactat codurile penale nu sunt specialişti. ”Sigur că cei care au redactat acest text nu au fost specialişti, pentru că dacă ar fi fost specialişti probabil că şi-ar fi dat seama de diferenţă, dar aşa fac băieţii ăştia de la prăvălia numită Parlament. Ei ştiu cel mai bine fără să consulte specialişti”, a declarat pentru ”Adevărul” prof. univ. Gheorghe Iancu. 

Acesta arată că diferenţa dintre droguri şi stupefiante se învaţă în anul III, la Facultatea de Drept.
”Cei care se ocupă de redactarea legilor, nu numai că n-au fost atenţi, dar nu prea ştiu despre ce e vorba. În anul III la Facultatea de Drept se face Medicănă legală şi criminalistică. Există un capitol care se numeşte ”Toxicologie”, unde se face diferenţa între droguri şi stupefiante. Sunt chestiuni mai mult decât elementare. Cred că că ar fi trebuit să întrebe înainte un student la Drept de anul III sau IV şi i-ar fi lămurit... Cei care se ocupă de legi ori n-au făcut Facultatea ee drept, ori au făcut-o mai rapid”, a spus profesorul.

Cu toate acestea, precizează Gheorghe Iancu, decizia Curţii Constituţionale nu va avea consecinţe. Asta pentru că un alt articol de lege nu va permite eliberarea traficanţilor de droguri.

”Decizia nu va avea nicio consecinţă. În Codul de Procedură Penală, la motivele pentru care se dispune arestarea, sunt două texte, şi anume arestarea pentru traficul de stupefiante şi apoi mai există un alt text în care se spune că există posibilitatea arestării pentru infracţiuni pentru care sunt prevăzute pedepse mai mari de 5 ani. Deci, nu există riscul ca traficanţii de droguri să fie eliberaţi. Decizia nu are niciun efect”, a afirmat fostul Avocat al Poporului.

Lacunele codurilor penale

Speţa este similară cu cea arestului la domiciliu, când legiuitorul a uitat să prevadă perioada maximă de aplicare a acestei măsuri, susţine Gheorghe Iancu. Eroarea a fost îndreptată tot de Curtea Constituţională.

”La fel s-a întâmplat şi în cazul arestului la domiciliu, care nu poate să fie permanent, aşa cum rezulta din Codul de Procedură Penală. L-aş întreba pe ”procurorul” Ponta, care a fost preşedintele tuturor comisiilor legate de penal dacă ştie despre ce e vorba. Mie nu mi-ar fi scăpat diferenţa asta, nu ştiu de ce parlamentarilor le-a scăpat”, a mai afirmat fostul Avocat al Poporului. 

Dan Antonescu: ”S-a vrut ca aceste coduri penale să intre foarte repede în vigoare”

Dan Antonescu, specialist criminolog, reclamă graba cu care au fost elaborate noile coduri penale, grabă care ar fi cauzat multiple erori.

”Este o eroare evidentă. Cu atât mai mult cu cât aceasta a fost sesizată chiar de nişte magistraţi. S-a vrut ca aceste coduri penale să intre foarte repede în vigoare. Au atât de multe hibe, atât de multe lacune... Cum ar fi durata arestului la domiciliu, despre care s-a pronunţat tot Curtea Constituţională. Toate măsurile preventive au o durată. Numai la arestul la domiciliu nu s-a prevăzut nimic. Tu îl trimiţi pe acel om în arest la domiciliu, dar nu spui pentru cât timp. Mai rău, nimeni nu se gândeşte cât poate supravieţui o persoană fără să iasă afară din casă. Nu are voie să meargă nici să-şi ia o pâine. Practic, o obligi să încalce măsura arestului la domiciliu. Este o chestiune de logică simplă”, a spus Dan Antonescu.

Eroarea constatată de Curtea Constituţională se poate îndrepta rapid, susţine expertul criminolog.
”Aceste erori pot fi îndreptate tot de cei care le-au făcut. Ele trebuie cuprinse într-o ordonanţă sau o lege specială, care să modifice codurile penale”, a mai precizat Dan Antonescu.

DIICOT: ”Decizia nu va influenţa luarea măsurilor preventive”

O poziţie faţă de decizia Curţii Constituţionale a luat şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT), principala responsabilă pentru aducerea după gratii a traficanţilor de droguri.

”Am luat act de decizia Curţii Constituţionale din data de 16.07.2015 care este definitivă şi general obligatorie. Remarcăm că este prima dată când se declară neconstituţională o sintagmă  dintr-un articol de lege, respectiv sintagma „o infracţiune de trafic de stupefiante”.
Vom solicita Ministerului Justiţiei adoptarea unei ordonanţe de urgenţă care să modifice dispoziţiile articolului 223 alin.2 Cod de Procedură Penală în conformitate cu cele reţinute de plen. Decizia nu este de natură să influenţeze  luarea măsurilor preventive în cazul săvârşirii  infracţiunii de trafic de droguri  întrucât există dispoziţiile alternative ale aceluiaşi articol referitoare la pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare prevăzută de lege pentru ca aceste măsuri să poată fi dispuse de către judecătorul de drepturi şi libertăţi”, au precizat preprezentanţii DIICOT într-un comunicat de presă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările