Electrica, curentată de o firmă controlată de un unchi al lui Sebastian Ghiţă

Electrica, curentată de o
firmă controlată de un unchi al lui Sebastian Ghiţă

Deputatul Sebastian Ghiţă este naşului şefului de la Electrica Muntenia Nord, Darius Meşca FOTO Mediafax

Electrica Muntenia Nord se pregăteşte să dea cadou un contract gras unei firme a unui unchi al lui Sebastian Ghiţă. Selecţia de oferte a fost croită pe „calapodul“  Eximprod SRL Buzău, condusă de milionarul Vasile Domente şi abonată de ani buni la contracte de la compania de stat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Caietul de sarcini al achiziţiei ar fi fost întocmit în aşa fel încât numai asocierea formată din Filiala de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrica Serv SA (FISE) şi firma Eximprod SRL Buzău să îndeplinească în totalitate cerinţele. 

Societatea din urmă este administrată de milionarul buzoian Vasile Domente, unchi şi asociat cu Sebastian Ghiţă în numeroase alte afaceri.

În plus, directorul Electrica Distribuţie Muntenia Nord SA este Darius Meşca, un bun prieten al lui Sebastian Ghiţă, dar şi al lui Mircea Cosma, fostul şef al Consiliului Judeţean Prahova.
De altfel, nu ar fi prima oară când FISE se asociază cu Eximprod pentru a participa şi câştiga licitaţii la Electrica.

Asociere dubioasă

Concret, pe 12 august 2015, Filiala de Distribuţie a Energiei Electrice - Electrica Distribuţie Muntenia Nord SA, societate controlată de stat, a publicat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) un anunţ de participare la o selecţie de oferte, pentru atribuirea contractului „modernizare separatoare 110 kV în staţii de transformare FDEE Muntenia Nord“.

Achiziţia, în valoare de 21,37 milioane de lei (circa 4,8 milioane de euro), constă în modernizarea a 225 de separatoare, lucrări de circuite secundare şi lucrări de construcţii (fundaţii noi, reparaţii etc.).

„Pentru a se masca destinatarul real al licitaţiei, Eximprod a participat alături de FISE, companie de stat care nu avea nevoie de această asociere pentru a executa lucrările”, susţin surse din Electrica Muntenia Nord.

De altfel, FISE ar fi paravanul Eximprod şi la alte lucrări, practic la toate achiziţiile de produse pe care le cumpără chiar şi fără licitaţie, invocând „urgenţa” în reţele, arată aceleaşi surse.

Jongleriile din caietul de sarcini

Mai mult, pentru a evita „surprizele”, Electrica Muntenia Nord ar fi croit selecţia de oferte pe „calapodul“  FISE-Eximprod. Adică ar fi introdus criterii restrictive pe care numai cele două firme le îndeplineau.

Astfel, între condiţiile tehnice de licitaţie se regăseşte „autolaborator acreditat RENAR”. Aceasta este criteriul-cheie strecurat în caietul de sarcini prin care s-ar fi încercat direcţionarea contractului.

Potrivit specialiştilor, practic, această cerinţă de acreditare nu există, întrucât toate autorizările Asociaţiei de Acreditare din România - RENAR privesc „laborator”. Autolaboratorul, ca atare, nu face parte din obiectivele de acreditat/autorizat care, conform legii, sunt „laboratoare de etalonări, încercări”.

Mai mult, cerinţa de acreditare RENAR este abuzivă întrucât are ca efect restrângerea artificială a competiţiei, mai susţin sursele citate. Norma de acreditare este SR EN ISO/ CEI 17025: 2005, acesta fiind standardul sau norma tehnică de lucrări acoperite prin acreditare.

Doar FISE are acreditare RENAR pentru SR EN ISO/ CEI 17025: 2005, toate celelalte societăţi de servicii energetice având acreditări ISC pentru SR EN ISO/ CEI 17025: 2005.
Potrivit Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), solicitarea respectării unor standarde, fără menţiunea „sau echivalent”, este abuzivă.
În concluzie, legal ar fi fost să fie cerute acreditări RENAR sau ISC, de laboratoare la standardul SR EN ISO/ CEI 17025: 2005.

Alte condiţii de participare abuzive

Un alt criteriu restrictiv strecurat în caietul de sarcini, menit a cerne ofertanţii nedoriţi, a fost dovada experienţei (proiectare şi execuţie), în ultimii 5 ani, pentru lucrări similare cu cele din această procedură de achiziţie publică, în valoare cumulată de cel puţin 19.565.587 de lei, din maximum două contracte. Astfel, ofertanţilor li s-a cerut lista principalelor lucrări executate şi duse la bun sfârşit în ultimii 5 ani.

Acest criteriu de selecţie este însă abuziv, arată aceleaşi surse. Potrivit ordinului ANRMAP 509/2011, „dovada finalizării în ultimii 5 ani a unui contract care cuprinde atât proiectare, cât şi execuţie de lucrări“ este o formulare restrictivă. Acelaşi ordin stipulează că „nu se poate solicita îndeplinirea cerinţei privind experienţa similară prin impunerea atât a unui nivel valoric, cât şi a unui nivel cantitativ“. Asta pentru că, arată ANRMAP, este posibil ca un operator economic, deşi nu a finalizat astfel de contracte în perioada impusă, să aibă totuşi experienţă similară.

Electrica se eschivează

„Adevărul” a solicitat Electrica să justifice impunerea criteriilor discriminatorii, precum standardul RENAR.  Reprezentanţii companiei s-au eschivat, pe motiv că achiziţia publică nu a fost finalizată, iar dezvăluirea unor informaţii despre oferte şi ofertanţi ar afecta rezultatul selecţiei.

Pentru a fi mai credibili, cei de la Electrica au invocat două articole de lege, care însă nu au nicio legătură cu speţa în cauză: articolele 74 şi 75 din HG 925/2006 privind evaluarea ofertelor.
Astfel, art. 74 prevede că ”pe parcursul desfăşurării procesului de evaluare, comisia şi experţii cooptaţi au obligaţia de a păstra confidenţialitatea asupra conţinutului ofertelor, precum şi asupra oricăror alte informaţii prezentate de către candidaţi/ofertanţi, a căror dezvăluire ar putea aduce atingere dreptului acestora de a-şi proteja proprietatea intelectuală sau secretele comerciale”. Ori, ”Adevărul” nu a solicitat date din oferte, ci doar o explicaţie în legătură cu criteriile despre care experţii susţin că sunt discriminatorii.

Legături „periculoase”

Deputatul Sebastian Ghiţă, şeful Electrica Muntenia Nord, Darius Meşca, şi fostul lider al CJ Prahova, Mircea Cosma, formează un triunghi relaţional extrem de puternic, care a intrat şi în atenţia procurorilor DNA.

Ancheta în cazul lui Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, a scos la lumină o reţea de corupţie la nivelul judeţului Prahova, care împărţea banii publici din contractele scoase la licitaţie. Din această reţea ar fi făcut parte şi trioul Ghiţă-Meşca-Cosma.

Potrivit DNA, discuţiile pentru împărţirea contractelor s-ar fi purtat, iniţial, între vicepreşedintele CJ Prahova, Adrian Semcu, şi Sebastian Ghiţă. Procurorii DNA au mai arătat că, pe parcurs, Ghiţă şi-ar fi exercitat influenţa prin intermediul finului său, Darius Meşca, fost secretar de stat în Ministerul Economiei în guvernul Tăriceanu, ajuns consilier al lui Mircea Cosma la CJ Prahova, al lui Ciprian Ghioc, director al AM POS Mediu, şi al membrilor familiei Cosma – Mircea şi Vlad.

Contestat de Fondul Proprietatea

Darius Meşca a fost numit la conducerea Electrica Distribuţie Muntenia Nord. Deşi funcţia era una de manager privat, Meşca a ajuns în fruntea instituţiei cu recomandări politice, fiind membru PSD, au acuzat reprezentanţii Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, care deţine 22% din capitalul Electrica Distribuţie Muntenia Nord.

Darius Meşca încasează lunar de la compania controlată de stat aproape 5.400 de euro, ca director general şi membru al Consiliului de Administraţie. Soţia acestuia este angajată la Asesoft, controlată de Sebastian Ghiţă, conform declaraţiei de avere a lui Darius Meşca.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările