Efectul Caracal: PSD vrea să înăsprească Codul penal

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imagine de arhivă
Imagine de arhivă

Ca urmare a tragediei de la Caracal, Partidul Social Democrat caută acum să înăsprească pedepsele din Codul penal, însă experţii în Drept susţin că o asemenea măsură nu va avea efecte semnificative asupra fenomenului infracţional.

Senatorul PSD de Olt, Siminica Mirea, a depus la finalul săptămânii trecute un proiect legislativ ce vizează majorarea pedepselor pentru unele infracţiuni şi eliminarea posibilităţii eliberării condiţionate, în cazul detenţiei pe viaţă, pentru cei condamnaţi pentru omor calificat.

De asemenea, proiectul mai prevede închisoarea de la 2 la 8 ani pentru lipsirea de libertare în mod ilegal a unei persoane, în prezent maximul find de 7 ani, şi pedeapsă cu închisoarea, de la 6 luni la 2 ani pentru supravegherea nelegitimă şi fără drept a unei persoane sau a locuinţei acesteia. Propunerea mai prevede pedepse de la o lună la 2 ani pentru transmiterea de ameninţări prin telefon sau alte mijloace de comunicare, închisoarea de la 2 la 5 ani, pentru supunerea unei persoane la muncă forţată iar în ceea ce priveşte infracţiunea de racolare de minori în scopuri sexuale se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani, în loc de maxim un an cum este prevăzut în legea actuală. 

Măsura vine după ce, în urmă cu zece zile, premierul Dăncilă anunţase că îşi doreşte înăsprirea legislaţiei penale până la închisoarea pe viaţă pentru criminali, violatori sau pedofili.

Problema nu este nivelul pedepselor

Experţii în Drept sunt de părere că majorarea pedepselor nu reprezintă o soluţie eficientă, pentru diminuarea fenomenului infracţional. „Putem spune că este o măsură populistă, în contextul în care în ultimii doi ani de zile, PSD a susţinut constant micşorarea acestor pedepse. Din păcate problema nu este în nivelul pedepselor. Problema stă în faptul că anumite grupări infracţionale sunt protejate de instituţiile statului. Este o «industrie» din care se fac foarte mulţi bani, şi ea nu poate exista fără ca nicio autoritate a statului să nu ştie. Apoi există o problemă, în sitemul judiciar, în înţelegerea gravităţii acestor infracţiuni. Într-o decizie recentă, un judecător din Brăila, a eliberat un suspect într-un dosar de abuz sexual faţă de un minor, pe motiv că infracţiunea nu a fost comisă cu violenţă. Adică ce, era nevoie să-i rupă capul? Într-un protest recent, membrele unei organizaţii pentru drepturile femeilor au citit în faţa Tribunalului Bucureşti citate din sentinţele judecătoreşti care arată un grad clar de discriminare şi de neînţelegere a problemei. Nu pedepsele sunt problema, ci faptul că victimele nu sunt ascultate“, este de părere Laura Ştefan, expert anticorupţie.

Experţii în Drept subliniază că în literatura de specialitate este recunoscut faptul că nu atât cuantumul pedepselor, ci certitudinea de a fi prins contribuie la diminuarea fenomenului infracţional. „Studiile criminologice relevă faptul că sporirea limitelor de pedeapsă nu are niciodată ca efect diminuarea criminalităţii. Explicaţia sintetizată este că cel care concepe şi comite o infracţiune nu este speriat de cuantumul pedepsei, ci de prosibilitatea de a fi descoperit, prins şi sancţionat. La momentul conceperii şi a punerii în practică, făptuitorul nu îşi pune problema duratei pentru care ar putea fi privat de libertate. Aşadar, mult mai eficientă este dezvoltarea unor mecanisme reale şi eficiente de prevenţie şi de intervenţie“, se arată într-o analiză a societăţii de avocatură Chiriţă şi Asociaţii. 

Un proiect controversat

Tocmai lipsa unei analize serioase care să însoţească acest proiect de lege este criticată de eurodeputatul Ramona Strugariu, membru în comisia LIBE a Parlamentului European. „Pe ce ne bazăm când venim cu o astfel de propunere? Există vreun studiu care să suţină o astfel de modificare? Avem date statistice? Există o analiză a experţilor din domeniu care să recomande acestă modificare, şi nu doar un context populist? Există măsuri pentru faza de prevenţie, pentru sistemul de probaţiune sau pentru întărirea instituţiilor statului? Apoi, să nu uităm, că prin legea recursului compensatoriu au fost eliberaţi aproape 20.000 de infractori. Este absurd, ridicol şi lipsit de orice logică juridică să te baţi cu pumnul în piept că majorezi pedepse şi, în acelaşi timp, să eliberezi infractori pe bandă rulantă“, a declarat aceasta.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite