Ecaterina Andronescu explică de ce noua Lege a Educaţiei este o vechitură

Şefa Comisiei de Învăţământ din Senat, Ecaterina Andronescu, recunoaşte că „noua“ Lege a Educaţiei, pusă în dezbatere publică, este o ciornă din 2011, care nu a mai fost actualizată cu cele mai recente modificări operate în legea care e acum în vigoare.

Controversele privind proiectul noii Legi a Educaţiei continuă. Concursul de admitere la liceu combinat cu Evaluarea Naţională nu este o formă acceptabilă de intrare la liceu, admite Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei Pentru Învăţământ din Senat.

Ea a explicat pentru „Adevărul“ că proiectul de lege a educaţiei pe care l-a lansat în dezbatere în rândul experţilor din sistem este o variantă a Legii Educaţiei aflată în vigoare, proiect realizat în 2011, în urma dezbaterilor din comisia de specialitate pe care o conduce. Andronescu recunoaşte că draftul de lege nu a fost adus la zi şi că nu cuprinde toate modificările suferite de actuala Lege a Educaţiei. Scos de la naftalină, proiectul de lege nu coincide cu realităţile actuale din sistemul de învăţământ. Cu toate acestea, Andronescu arată că el va fi adus la zi şi că va ajunge în Parlament cel mai probabil în sesiunea parlamentară din septembrie – decembrie 2015.

„Acest draft este rezultatul dezbaterilor din 2011, când încercam să corectăm aspecte din Legea Educaţiei (Legea 1/2011) şi ca urmare nu se regăsesc ordonanţele de urgenţă în acest proiect. Este obligatoriu ca această nouă lege să permită sistemului să evolueze fiindcă legea actuală a pus în mâinile Ministerului Educaţiei pârghiile prin care să controleze sistemul. Trebuie gândită o autonomie atât pentru şcoală, cât şi pentru profesori“, a spus Andronescu.

„Cocoşaţi“ de examene în clasa a VIII-a

Cele mai mari probleme identificate de experţii şi specialiştii în educaţie sunt legate de admiterea la liceu, respectiv de Evaluarea Naţională care, conform documentului lansat în dezbatere, se va organiza la cinci materii în perioada clasei a VIII-a şi va avea o pondere de 50% la admiterea la liceu.

Tot Andronescu este cea care spune că ponderea ar trebui să rămână neschimbată faţă de cea din prezent. Cu alte cuvinte, parlamentarul susţine că în proporţie de 75% ar trebui să conteze media de la examen, iar notele din gimnaziu să deţină doar o pondere de 25%. Potrivit proiectului, elevii ar urma să susţină la Evaluarea Naţională o probă scrisă la Limba şi Literatura Română, o probă scrisă transdisciplinară la Matematică şi ştiinţe, o probă orală la o limbă străină susţinută în timpul anului, o probă practică de utilizare a calculatorului susţinută în timpul anului şi o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinută tot în timpul
anului.

Proiectul de lege merge mai departe şi schimbă condiţiile de admitere la liceele de top, fiind vorba de un articol care le dă colegiilor unde sunt mulţi candidaţi pe loc posibilitatea organizării unei probe de concurs pentru trierea candidaţilor. Ecaterina Andronescu revine asupra acestui articol spunând că nu este acceptabil să se organizeze două examene de admitere la liceu pentru aceşti elevi, mesaj pe care l-a transmis şi ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

„Este de neacceptat să avem şi Evaluare Naţională, şi concurs de admitere la liceu“, este de părere Andronescu, care va veni marţi în platoul Adevărul Live, de la 14:30, la o emisiune despre noua Lege a Educaţiei.

Ping-pong cu proiectul Legii Educaţiei

Oficialul consideră că repartizarea computerizată a ajutat ca elevii buni să nu fie lăsaţi în afara liceelor bune şi că este un sistem echitabil şi corect, însă liceele slabe au câştigat o reputaţie şi mai proastă fiindcă au atras elevi şi mai slabi, recunoaşte fostul ministru al Educaţiei. Actualul ministru, Sorin Cîmpeanu, a declarat ieri că „nu este normal să avem şi Evaluare Naţională la clasa a VIII-a – Capacitate, şi examen de admitere în liceu“. Ministrul Educaţiei a admis, la rândul său, că varianta de proiect a Legii Educaţiei are „o oarecare vechime“ şi că ea „va putea să rămână până la final într-o proporţie de 90, 80, 70, 60, 50, 40%“. 

„Sunt foarte multe lucruri care trebuie să rămână la fel pentru a nu bulversa sistemul de educaţie, precum şi foarte multe lucruri cerute de sistem cu titlu de schimbare, de îmbunătăţire. Toate aceste idei sunt lansate în dezbatere şi se aşteaptă opinii şi idei de la asociaţiile de părinţi, de la Consiliul Elevilor, de la asociaţiile de studenţi, de la sindicate şi de la toţi cei implicaţi“, a spus ministrul. În ceea ce priveşte controversa schimbării admiterii la liceu, vocile din sistem sunt împărţite. Liderul Sindicatului Tinerilor Profesori din România, profesorul Corneliu Riegler, care predă Istorie la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc” din Capitală, atrage atenţia că astfel se va redeschide corupţia la cel mai înalt nivel.

Admiterea la liceu, concurs de şpăgi

„Va fi un concurs de şpăgi. Când am intrat în învăţământ, am predat la Liceul „Tudor Vladimirescu“, unde erau clase întregi de elevi care se lăudau că au intrat cu 400 de dolari. Erau elevi care nu ştiau să scrie şi să citească. Dacă se introduce din nou examenul de admitere, va fi un dezastru, ne întoarcem la corupţia din anii ‘90, cea care a distrus România“, a spus Riegler.

De cealaltă parte, colegiile de top şi-ar dori o triere şi mai bună a elevilor la admiterea în clasa a IX-a, ei urmărind performanţa la cel mai înalt nivel. Profesorul George Trifan, care pregăteşte olimpicii de informatică la Colegiul Naţional „Tudor Vianu“ din Capitală, spune că este normal să se stabilească un standard în condiţiile în care subiectele de la Evaluarea Naţională sunt din ce în ce mai uşoare şi nu se mai diferenţiază elevii buni de cei foarte buni.

Şi directoarea-adjunctă a Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr“ din Capitală, Ionela Neagoe, susţine examenul de admitere la liceu, pentru că s-a dovedit că mediile din gimnaziu au ridicat nejustificat de mult media de admitere şi când au ajuns la liceu, unii elevi nu au făcut faţă.

Pe de altă parte, expertul în educaţie Tincuţa Apăteanu spune că printr-o astfel de formulă de admitere sunt satisfacute nevoile câtorva colegii, care vor mai mult control la admitere, deşi ele sunt avantajate oricum şi de prezenta metodă. La rândul lor, membrii Asociaţia Elevilor din Constanţa, cei care au militat pentru drepturile elevilor obţinând dreptul de a vota în Consiliile Administrative ale şcolilor, subliniază că această propunere de admitere la liceu ar agrava discrepanţele foarte mari între unităţile de învăţământ, extrem de vizibile în prezent.

„Asociaţia Elevilor din Constanţa, după consultarea experţilor din educaţie, propune introducerea admiterii la liceu pe baza criteriului teritorialităţii, trecerea la ciclul liceal făcându-se în mod liber, la liceul din circumscripţia şcolară unde elevul îşi are domiciliul“, propun elevii.

Vlaston: "Elevi fără resurse intelectuale se trezesc la profiluri pretenţioase"

Profesorul Ştefan Vlaston consideră însă că admiterea pe baza de concurs are avantajul de a îndruma elevii pe trasee educaţionale care corespund înclinaţiilor, talentelor şi interesului fiecărui elev.
"Este total greşit ce se întâmplă acum în educaţie, când elevi fără resurse intelectuale specifice se trezesc la profiluri pretenţioase (cum ar fi matematică-informatică) din ambiţii ale lor sau părinţilor, fără a avea resursele necesare. Familiilor care nu înţeleg că nu li se potrivesc copiilor lor astfel de specializări pretenţioase, trebuie să li se opună un examen de admitere. În modul de organizare a acestor examene în trecut apărea  dezavantajul că odată picat la un liceu foarte bun, trebuia să te mulţumeşti cu orice, pentru că nu mai existau locuri  la alte licee bune. Se poate evita acest dezavantaj, dacă liceele bine cotate dintr-un oraş convin să dea un examen de admitere comun, astfel încat elevii care concurează să ajungă la unul dintre liceele bune", este de părere Vlaston.

În ceea ce priveşte modul de calcul al mediilor de admitere, el aminteşte că s-a constatat de-a lungul timpului o diferenţă foarte mare între notele din timpul anilor de gimnaziu, cele de la Evaluarea Naţionala şi apoi cele de la Bacalaureat. "Cele din timpul anilor de studii sunt foarte mari, pentru că profesorii dau note mari elevilor din dorinţa de a-i „ajuta” să ajungă la un liceu bun, la Evaluarea Naţională sunt mult mai mici, şi din cauza supravegherii video. Acum 3 ani, 38% dintre elevi aveau medii de admitere la liceu, la matematică, între 8-10!  Ca apoi la Bacalaureat să pice 50%. Soluţia este în continuare folosirea în bună măsură a portofoliului educaţional (care nu este încă funcţional), pentru că, în principiu, aici ar trebui sa găsim profilul şi specificul intelectual al elevilor, inclusiv rezultatele testărilor de la clasa a II-a, a IV-a şi a VI-a", a spus Vlaston

Donaţie către şcoală, calea spre şpagă

Proiectul de lege preia şi articole controversate din Legea Educaţiei actuală, cum ar fi posibilitatea legală ca şcolile să primească donaţii, o formă mascată prin care se dau, de fapt, şpăgi, atrag atenţia oamenii din sistem. Liderul Sindicatului Tinerilor Profesori din România, profesorul Corneliu Riegler, spune că măsura privind donaţiile este o sabie cu două tăişuri pentru că facilitează primirea de şpăgi.
„Spre exemplu, eu când m-am dus să-mi înscriu fata la clasa I la Şcoala Gimnazială 79, de a cărei circumscripţie aparţine, directoarea mi-a spus că nu o poate primi decât cu o «donaţie» de 500 de euro. Prevederea aceasta, care teoretic este bună, în practică devine o formă de corupţie. Cine controlează aceste donaţii? Cine îl opreşte pe director să bage donaţia în buzunar? În afară de bani, se mai pot dona fel de fel de obiecte, calculatoare, mobilier şcolar. Astfel, de foarte multe ori, copiii care nu reuşesc să pătrundă în şcoală direct, pot intra pe uşa din dos cu astfel de donaţii. În general, şpăgile se cer sub formă de donaţii“, a explicat Riegler.