E oficial. Secţia Specială va fi desfiinţată. Judecătorii şi procurorii vor fi trimişi în judecată doar cu voia CSM
0
Proiectul pentru desfiinţare Secţiei speciale privind infracţiunile din justiţie a fost finalizat, anunţă Ministerul Justiţiei, care precizează că acesta va fi făcut public şi apoi trimis CSM pentru aviz. MJ precizează că proiectul instituie şi garanţii procesuale solide pentru ”protejarea independenţei magistraţilor faţă de orice erori judiciare sau eventuale abuzuri”.
UPDATE 13:30: În proiectul de desfiinţare a SIIJ a fost strecurat şi un punct potrivit căruia magistraţii - judecători sau procurori - vor fi trimişi în judecată doar cu avizul CSM, adică al Secţiei de judecători sau al celei pentru procurori, după caz. Asta înseamnă că pentru trimiterea în judecată procurorii se vor duce cu rechizitoriul la CSM spre avizare şi abia apoi îl vor trimite în instanţă.
„Art. 4 – La art. 95 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (3) şi (4), cu următorul cuprins:
<(4) Punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de un judecător sau procuror se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(5) Trimiterea în judecată a judecătorilor şi procurorilor se încuviinţează de Secţia pentru judecători sau, după caz, de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii>”.
La finalul documentului se arată şi ce se întâmplă dacă există o egalitate de voturi în Secţia pentru judecători sau în cea pentru procurori cu privire la trimiterea în judecată a unui magistrat: cererea procurorilor va fi respinsă.
„Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii se pronunţă de îndată după primirea sesizării în cazul cererilor de încuviinţare a percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu şi în termen de 15 zile de la primirea sesizării, în cazul cererilor de încuviinţare a trimiterii în judecată. În caz de egalitate de voturi cererea se consideră respinsă”, se arată în document.
Proiectul prevede ca şeful Înaltei Curţi, procurorul general sau ministrul Justiţiei nu au drept de vot cu privire la urmărirea penală sau trimiterea în judecată a unui magistrat.
Iată cum sunt justificate noile prevederi în Nota de fundamentare a proiectului de lege:
„În scopul asigurării unei protecţii adecvate a magistraţilor împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârşite prin sesizări/denunţuri arbitrare, proiectul de lege prevede instituirea unor mecanisme suplimentare, cu rol de garanţie, în cazul în care aceştia au calitatea de suspect în dosare penale, reglementarea propusă asigurând, totodată, un echilibru între aceste garanţii şi necesitatea unui mecanism efectiv în materia răspunderii penale a magistraţilor, în situaţia existenţei unor probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că persoana în cauză a săvârşit o infracţiune”.
UPDATE 13:25: Infracţiunile comise de magistraţi vor fi investigare, potrivit competenţei, de către DNA sau DIICOT.
„De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalţi judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”, prevede proiectul.
Astfel, în ceea ce îi priveşte pe magistraţi, dacă aceştia sunt implicaţi în acţiuni ilegale, DNA se va ocupa de infracţiunile de corupţie, pe când DIICOT le va ancheta pe cele legate de constituire sau aderare de grup infracţional organizat sau spălare de bani
„De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi infracţiunile prevăzute de art. 11 alin. (1) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalţi judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, e arată în document.
UPDATE 13:15: Posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a SIIJ la data intrării în vigoare legii rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi voer fi redistribuite în cadrul celorlalte secţii ori în cadrul altor parchete, în funcţie de necesităţi, se arată în proiectul de lege.
„Începând cu data desfiinţării Secţiei, procurorii din cadrul Secţiei, inclusiv procurorul şef adjunct, revin la parchetele de unde provin. De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Personalului detaşat pe celelalte categorii de posturi dintre cele prevăzute la alin. (1) îi încetează detaşarea începând cu data desfiinţării Secţiei”, se arată în proiectul de lege.
UPDATE 13:10: Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) va fi desfiinţată, iar cauzele de pe rolul acesteia vor fi trimise parchetelor competente potrivit legii, sub supravegrerea Parchetului General, se arată în proiectul de desfiinţare a SIIJ publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei.
„Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secţiei se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente potrivit legii, care continuă soluţionarea acestora”, se arată în proiect .
„De la data desfiinţării Secţiei, la judecarea cauzelor şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în cauzele preluate potrivit alin. (2) şi (3) participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanţele pe rolul cărora se află acestea, dacă prin lege nu se dispune astfel.
(8) Căile de atac declarate de Secţie pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, prevede proiectul de lege.
SIIJ devenit operaţională în luna octombrie 2018. Primul şef al acestei structuri a fost Gheorghe Stan, fostul adjunct al Inspecţiei Judiciare, apoi acesta a ajuns judecător la Curtea Constituţională.
În loccul acestuia, la şefia SIIJ a candidat procuroarea Adina Florea, care a obţinut cel mai mare punctaj, în comparaţie cu procurorii contra-candidaţi Eugen Iaşinovschi şi Bogdan Pîrlog. Numai că o parte din membrii CSM au boicotat câteva luni bune validarea rezultatelor în Plen prin neparticiparea la şedinţe. Astfel, în luna septembrie 2019, CSM nu reuşise pentru a 7-a oară să o valideze pe Adina Florea în fruntea SIIJ.
Astfel, pe data de 7 decembrie 2019, Adina Florea anunţa că se retrage din procedura de numire.
Această Secţie anchetează infracţiunile săvârşite de magistraţi, inclusiv de către membrii CSM. Toate dosarele aflate pe rolul parchetelor din ţară şi de la DNA, în care sunt implicaţi procurori şi judecători, sunt instrumentate de această Secţie. În momentul în care a devenit operaţională, Secţia a primit peste 1.400 de dosare.
”Pe site-ul Ministerul Justiţiei va fi publicat astăzi, 4.02.2020, proiectul de Lege privind desfiinţarea SIIJ şi modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul Justiţiei. Proiectul a fost elaborat şi este promovat de Ministerul Justiţiei în temeiul programului de guvernare al Guvernului PNL Orban şi a Memorandumului din data de 27 decembrie 2019 adoptat de acesta”, anunţă ministerul.
De asemenea, precizează că documentul va fi transmis către CSM pentru procedura de avizare, imediat după afişare.
”Proiectul prevede ca soluţii legislative principale desfiinţarea SIIJ, revenirea la competenţele legale ale parchetelor existente anterior înfiinţării secţiei, precum şi garanţii procesuale solide pentru protejarea independenţei magistraţilor faţă de orice erori judiciare sau eventuale abuzuri”, menţionează MJ.
Videoremierul Raluca Turcan declara în 23 ianuarie că Guvernul Orban intenţionează să-şi asume răspunderea pentru desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie.
”În momentul în care am declanşat calendarul alegerilor anticipate, am ales câteva teme, care pe de o parte rezolvă o mare parte din programul de guvernare pe care noi îl avem şi care este blocat în Parlament de către actuala guvernare. Vă dau exemplul desfiinţării Secţiei de investigare a magistraţilor. E un proiect pe care îl avem în Parlament, cel mai probabil va fi în continuare pitit acolo, protejat de către cei care au încercat să slăbească justiţia până acum şi pe care intenţionăm să ne angajăm răspunderea. Vom vedea dacă depun moţiune de cenzură”, afirma Turcan.
Se încarcă comentariile...
