Dreptul la viaţă privată vs. siguranţă. APADOR-CH critică ideea achiziţionării cartelelor prepay cu buletinul

Organizaţia pentru apărarea drepturilro omului APADOR-CH cere guvernului să retragă măsura obligativităţii cumpărării cartelelor prepay doar cu buletinul pe motiv că reprezintă o încălcare a dreptului la viaţă privată, după cum a motivat chiar  CCR în 2014. În plus, se susţine că măsura este ineficientă din moment ce sistemul 112 poate fi apelat şi fără cartelă SIM.

„Întrucât această măsură a fost declarată deja neconstituţională încă din 2014, iar legătura dintre cumpărarea cartelelor cu buletinul şi identificarea apelanţilor la 112 este inexistentă, APADOR-CH solicită Guvernului să retragă din proiectul ordonanţei de urgenţă reglementările propuse pentru modificarea regimului cartelelor preplătite. Întrucât afectează drepturi fundamentale, acesta poate fi stabilit numai prin lege, nu şi prin ordonanţă de urgenţă. Iar, proiectul de lege va trebui redactat ţinând cont şi de deciziile Curţii Constituţionale privind legislaţia de tip Big Brother”, se arată într-un comunicat al ONG-ului.

Experţii în Drept ai APADOR-CH susţin că o asemenea prevedere nu poate face obiectul unei ordonanţe de urgenţă. „Ordonanţa de urgenţă propusă este neconstituţională pentru că, prin prevederea posibilităţii de a cumpăra cartele preplătite doar cu condiţia comunicării datelor personale către vânzător, se afectează cel puţin un drept fundamental (dreptul la viaţă privată – art. 26 din Constituţie), iar potrivit art. 115 din Constituţie, ordonanţele de urgenţă nu pot afecta drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie”, arată sursa citată.

112 poate fi apelat şi fără cartelă SIM

APADOR-CH subliniază că din moment ce sistemul de urgenţă 112 poate fi apelat şi fără cartelă SIM această prevedere este cel puţin superfluă. „În cazul în care o persoană apelează abuziv numărul unic de urgenţă 112, măsura rezonabilă care poate fi luată în prezent este localizarea apelului, după care apelantul poate fi identificat şi sancţionat. Localizarea poate fi făcută după telefon, iar nu după cartelă SIM folosită. În plus, numărul 112 poate fi apelat şi fără cartelă SIM (se poate verifica de pe orice telefon mobil; telefonul, fără cartelă SIM, permite doar apeluri de urgenţă, adică apelul la 112)”, susţin reprezentanţii ONG-ului.

Potrivit acestora erorile autorităţilor în cazul tragediei de la Caracal nu justifică o asemenea măsură.

„Dacă STS şi alte instituţii bugetofage ar fi folosit în mod corespunzător fondurile uriaşe alocate, localizarea apelurilor ar fi fost făcută în prezent cu exactitate, şi nu cu o „precizie” de kilometri pătraţi, cum s-a şi întâmplat în cazul Caracal, cu consecinţele binecunoscute. Deci, când STS, poliţia, parchetul greşesc, cine e de vină? Cetăţeanul, pentru că nu îşi cumpără cartelă preplătită doar cu buletinul”, se arată în comunicatul citat.

„Ceea ce a fost neconstituţional în 2014 nu poate deveni constituţional în 2019 numai pentru că autorităţile, incapabile, printre altele, de gestionarea problemei localizării apelurilor la 112, profită de emoţia colectivă generată de cazul Caracal pentru a face ceea ce nu au reuşit prin 3-4 încercări anterioare, adică instituirea unui sistem de tip Big Brother”, susţine APADOR-CH.

Raef Arafat: Numai 112 are acces la aceste date

În replică, Raed Arafat, Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a precizat că această măsură este necesară atât pentru reducerea numărului de apeluri false la 112 dar şi pentru situaţiile critice în care persoane care apelează sistemul nu mai poate comunica cu operatorii.

„Pe de o parte, prin această măsură vor scădea numărul apelurilor abuzive. Sigur, numărul 112 poate fi apelat şi fără cartelă, însă de regulă cei care sună nu vor sta acum să-şi scoată cartelele pentru a suna în glumă la 112. Credem că, cel puţin, numărul apelurilor false va scădea. Apoi există posibilitatea identificării apelantului, în cazul telefoanelor moderne, după alte informaţii pe care telefoanele le transmit. De altfel, acum, nici nu mai operează cu o cartelă SIM. În al doilea rând, putem avea situaţii în care persoana care apelează 112 să nu mai poată să finalizeze apelul, de exemplu în cazul unui accident cardio-vascular, şi atunci este crucial ca operatorii să poată obţine locaţia apelantului”, a declarat Raed Arafat pentru „Adevărul”.

Miercuri seară, acesta a anunţat un set de 14 masuri pentru îmbunătăţirea sistemului de urgenţă 112, problema cartelelor pre-pay fiind ridicată în contextul numărului mare de apeluri false. „A fost făcută o analiză pe primele 6 luni ale acestui an de către colegii de la STS şi, din cele 47,70% apeluri non-urgente efectuate în cursul celor 6 luni anul 2019, 52,86% au fost abuzive, iar 81% din cele abuzive au fost realizate de pe cartele PrePay, unde nu s-a putut identifica apelantul sau proprietarul", a declarat acesta. 

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a precizat că furnizorul de telefonie mobilă va divulga numele şi datele proprietarului cartelei prepay doar în cazul apelării numărului 112.

Zegrean: Dacă respectă GDPR, legea este constituţională

Augustin Zegrean, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale sub mandatul căruia Curtea a decis că prevederea anterioară este neconstituţională susţine că dacă actuala lege va respecta normele cerute de legea privind protecţia datelor cu caracter personal, atunci ea va fi constituţională. 

„Dacă se respectă regula/norma europeană cu privire la GDPR, nu vor avea probleme de constituţionalitate. Noi din acest motiv am respins atunci această lege. Pentru că nu scria clar ce se întâmplă cu acele date. În altă ordine de idei, nu cred că este o problemă dacă este o ordonanţă sau o lege, nu cred că afectează neapărat un drept fundamental”, a precizat Zegrean. Fostul judecător s-a pronunţat critic cu privire la această lege însă, susţinând că se încearcă introducerea ei pe fondul acestei tragedii. „Şi acum patru ani ni se spunea că sunt nu ştiu câte cartele la terorişti etc. Au trecut aptru ani şi uite că nu ne-a aruncat nimeni în aer”.

În motivarea deciziei 461/2014, Curtea a considerat că colectarea de date cu caracter personal la vânzarea cartelelor pre-pay este constituţională atâta timp cât sunt asigurate condiţii şi garanţii cu privire la cine are dreptul să colecteze aceaste date şi ce răspunderi juridice are, cum şi cine anume are obligaţia de a stoca aceste date şi ce garanţii de protecţia a lor există. În absenţa acestor garanţii, Curtea susţine că se aduce „atingere însăşi esenţei drepturilor fundamentale referitoare la viaţă intimă, familială şi privată şi la secretul corespondenţei, precum şi libertăţii de exprimare”. Fără aceste aspecte reglementate, legea a fost respinsă ca neconstituţională.