Dosarul „Zambaccian” se apropie de sfârşit. Martor denunţător: „Am întocmit facturi în fals. Nu am avut curajul să refuz, de frică”

Dosarul „Zambaccian” se apropie de sfârşit. Martor denunţător: „Am întocmit facturi în fals. Nu am avut curajul să refuz, de frică”

Adrian Năstase a fost condamnat, în primă instanţă, la trei ani de închisoare cu suspendare Foto Adevărul

Fostul premier Adrian Năstase şi soţia sa s-au prezentat, luni, la Curtea Supremă unde a avut loc un nou termen al recursului în dosarul „Zambaccian”. Magistraţii au decis ca ultimul termen din acest dosar să se judece pe 19 decembrie. Astăzi a dat declaraţii în faţa instanţei martorul denunţător din acest caz, Cristina Popa, care a precizat că două containere aduse din China ar fi fost destinate familiei Năstase.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE Magistraţii Curţii Supreme au decis luni ca ultimul termen din acest dosar să se judece pe 19 decembrie. 

UPDATE Adrian Năstase a dat un supliment de declaraţii în care a ţinut să lămurească mai multe contradicţii privind acuzaţiile parchetului la adresa sa. Acesta a precizat că doar podeaua din apartamentul deţinut de soţii Năstase în Zambaccian este adusă din China. 

În schimb, toate obiectele sanitare sunt de provenienţă italiană. Fostul premier a adăugat că din câte cunoaşte, în celelalte apartamente din imobil, obiectele ar fi aduse din China. 

De asemenea, Năstase a mai arătat că banii cu care a plătit acel apartament i-a împrumutat de la sora sa.

Întrebat de judecător de ce nu a trecut acest lucru în declaraţia de avere din acea perioadă, acesta a răspuns că nu a considerat necesar deoarece a fost un împrumut în familie.

Totodată fostul premier a ţinut să lămurească şi situaţia imobilului din strada Christial Tell, arătând că nu i-a aparţinut şi nu îi aparţine. Drept urmare, acesta s-a aflat în proprietatea bunului său prieten Paul Opriş, iar în acest moment este deţinut de copii acestuia. 

Întrebat de judecător de câte ori a fost la acel imobil, Năstase a răspuns că o singură dată, dar la cererea prietenului său pentru a-l sfătuit legat de decorarea casei. 

Adrian Năstase a ţinut să lămurească şi situaţia celor 65.000 de dolari plătiţi pentru lucrările de la casa din Cornu, precizând că nu a întocmit un contract cu privire la acei bani crezând că este vorba despre o lucrare mai simplă.

„Nu am întocmit un contract crezând că este vorba despre o lucrare mai simplă, după care am regândit-o. Dar chiar şi aşa, apreciez că suma de 65.000 de dolari a fost una excesivă. În ceea ce priveşte tâmplăria, ea a fost realizată total neprofesionist, având multe probleme la sistemele de închidere”, a precizat fostul premier.   

UPDATE Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a depus la dosar o ordonanţă de punere în mişcare a urmăririi penale pe numele lui Neculai Bănică, expertul care a făcut expertiza unuia dintre imobilele familiei Năstase.
 
Expertul este urmărit penal pentru favorizarea infractorului pentru că şi-ar fi depăşit atribuţiile.
 
Procurorii arată în rezoluţia de începere a urmăririi penale pe numele expertului că acesta a făcut expertiza pe baza unor convingeri personale şi nu din punct de vedere tehnico-tactic, potrivit unor surse judiciare.  
 
Anchetatorul a spus în faţa instanţei că DNA s-a sesizat din oficiu în acest caz.  
 
UPDATE La termenul de luni al recursului din dosarul „Zambaccian”, a fost audiată Cristina Popa, martor denunţător în acest dosar, care a relatat în faţa judecătorilor modalitatea prin care au fost introduse în ţară mărfurile aduse din China. Aceasta a precizat că în perioada 1992-2005 a fost administrator al firmei Vertcon, firma care a executat lucrări privind asigurarea de materiale la imobilul din Zambaccian.
 
„Am fost administratorul firmei Vertcon în 1992-2005. În februarie 2002 am devenit acţionar majoritar cu aproape 51%, acţiunile au fost primite de la Irina Jianu şi Sergiu Sechelariu. Această cesiune s-a făcut în schimbul unui preţ. În 2005 le-am vândut domnului Dorin Irimia şi Constantin Magirescu, contra unor sume de bani. Magirescu este tatăl inculpatei Jianu. Tranzacţia a vizat acelaşi număr de acţiuni pe care l-am primit de la Jianu”, a declarat martora Cristina Popa.
 
Mai mult, Cristina Popa a precizat că ar fi existat o convenţie între firma Conimpuls şi familia Năstase, în sensul că familia fostului premier ar fi pus la dispoziţie terenul pe care a fost construit imobilul.
De asemenea, aceasta a precizat că Irina Paula Jianu s-a prezentat la ea cu mai multe liste şi a precizat că trebuie să ridice două containere din port. 
 
„Am primit o listă cu ce cuprindeau containerele: ornamente de Crăciun, căciuliţe, haine, au fost containere cu sanitare, mobilier, o statuetă în formă de cal”, a explicat aceasta. 
 
Odată cu facturile primite, Popa a precizat că a primit de la Paula Jianu şi facturi pe care trebuia să le completeze cu obiectele trecute pe lista primită. 
 
„Am primit nişte facturi în alb cu antetul exportatorului. Jianu mi-a spus că toate produsele au fost achiziţionate din bazaruri. Am primit nişte liste şi nu există facturi şi exportatori”, a declarat martora. 
Totodată, martora a susţinut că ea trebuia să completeze facturile şi a făcut acest lucru deoarece nu a avut curajul să refuze 
 
„Nu am avut curajul să refuz, de frică. Eu trebuia să fac facturile, să fac un fals, să fac facturi cu produsele din listă. Nu aveam cum să fac corelaţia cu produsele deoarece nu exista preţ pentru produs, iar o parte semnificativă de produse nu cuprindeau calitatea”, a explicat Popa.
 
De asemenea, Cristina Popa a explicat că ar fi luat act de acest fals, însă nu ar fi avut curajul să refuze pentru că îi era frică, iar marfa era în port.
 
Mai mult, aceasta a precizat că s-a deplasat la Constanţa unde a efectuat tranzitul şi a expediat containerele la Bacău, pe calea ferată, la sediul Conimplus din localitatea Izvoarele. 
 
„Am fost la Constanţa cu facturile unde am făcut tranzitul, iar containerele au fost expediate pe calea ferată până în Bacău. Acestea au fost depozitate în localitatea Izvoarele, la sediul Conimpuls. S-a făcut vama în Bacău, firma mea a plătit taxele de transport intern, inclusiv prestările de servicii, inclusiv manipularea şi paza containerelor până la plecarea mărfurilor din Bacău. 
 
Cristina Popa a adăugat că din Izvoarele containerele au fost trimise la depoul Remat Chitila, adăugând că marfa nu a intrat în gestiunea firmei la care era acţionar.
 
„Ele au fost duse la depozitul Remat Chitila şi mi s-a precizat să spun şoferilor să contacteze două doamne”, a adăugat martora.
 
Aceasta a explicat în faţa instanţei că marfa nu intrat în gestiunea firmei, iar pe avizul de expediere ar fi fost trecut chiar de către ea menţiunea „fără factură”.
 
Popa a susţinut că primele containere erau destinate familiei Năstase şi lucrărilor din Zambaccian.
Aceasta a precizat că beneficiarul real al importului era familia Năstase, lucrările la Zambaccian, casa din localitatea Cornu şi cea din strada Christian Tell.
 
De asemenea, martorul a arăta că a trebuit să antedateze facturile ţinând cont de durata mare a transportului care venea din China.
 
„Facturile pe care le-am întocmit în fals au fost antedatate de mine, ţinânâd cont de durata mare a transportului cu vaporul (circa o lună de zile). În acelaşi sistem au fost 12 transporturi, până în februarie 2004”, a declarat Cristina Popa.
 
UPDATE Unul dintre avocaţii lui Adrian Năstase a cerut recuzarea preşedintelui de complet, judecătorul Ionuţ Matei vicepreşedintele Curţii Supreme, care a făcut parte din completul care l-a judecat pe fostul premier şi în dosarul „Trofeul Calităţii”.
 
Motivul invocat de apărător este acela că în motivarea deciziei primei instanţe din „Trofeul Calităţii” există o anumită exprimare, respectiv „corupţia clasei politice din România personificate de Adrian Năstase, cel puţin la nivelul anului 2004”, exprimare care se răsfrânge asupra acestui dosar.
 
Avocatul a precizat că la data pronunţării acelei sentinţe, singura cauză în care era implicat Năstase era chiar acest dosar, dosarul „Zambaccian”.
 
Şedinţa a fost suspendată timp în care alt complet de cinci judecători a discutat pe baza cererii depuse de avocatul apărării. 
 
Completul a respins cererea apărării, Ionuţ Matei primind astfel „verde” să judece mai departe recursul.
 

Dana Năstase a declarat, la termenul trecut, în faţa judecătorilor că îşi menţine declaraţiile date în faţa completului de trei judecători, dar că vrea să facă şi câteva adăugiri.


Mai exact, soţia fostului premier a spus că între familia Năstase şi firma Conimpuls a existat un contract de asociere prin care aceştia urmau să primească un apartament. „Familia Năstase a avut un contract de asociere cu societatea Conimpuls. Această asociere prevedea ca noi să punem la dispoziţie un teren şi în schimb să primim un apartament la cheie. Am pus la dispoziţie terenul respectiv, am şi plătit apartamentul. Situaţia în care ne aflăm fiind un proces de socotire cu societatea Conimpuls”, a spus Dana Năstase.

De asemenea, aceasta a ţinut să precizeze că „singurii bani pe care eu şi soţul meu i-am dat lui Ioan Păun sunt cei 35.000 de dolari, bani care trebuiau folosiţi pentru medicamente şi medici”.

„Tatăl meu a murit în anul 1999, după şase luni mama mea a făcut cancer, am operat-o, iar toate tratamentele au fost făcute cu medicamente din China. În februarie 2004 a trebuit să merg în China pentru a găsi un medic care sa vină în România să îi facă tratament naturist. O echipă de doi medici au hotărât să vină în România pe care i-am plătit cu 35.000 de dolari, pentru a asigura transpirtul şi medicametele. Suma i-am dat-o lui Ioan Păun, în prezenţa soţiei şi a medicilor Chinezi. Această sumă de bani era formată din banii familiei Năstase şi a mai multor oameni pe care ulterior i-au consultat aceşti medici”, a declarat soţia fostului premier.

Totodată, Dana Năstase a spus că în apartamentul din Zambaccian, toate obiectele sanitare sunt de provenienţa din Italia.

„Toate obiectele în posesie, fie sunt moştenite de la părinţi, fie sunt cumparate de noi. Această situaţie este demonstrată prin probele depuse la dosar, sunt declaraţii, poze de familie şi documente a o parte din ele”, a precizat Năstase.

Înrebată de relaţia pe care o are cu doamna Jianu, aceasta a răspuns că sunt doar cunoştinţe. Mai mult, soţia fostului premier a notat că Ioan Păun i-a spus că este ofiţer acoperit. „În 2003 când eram în China, într-o anumită împrejurare, Ioan Păun mi-a declat că este ofiţer acoperit. De faţă erau soţia acestuia, doamna Jianu şi cu mine”, a spus Dana Năstase.

Întrebată ce înţelege prin ofiţer acoperit, Dana Năstase a spus ca nu cunoaşte definiţia, dar bănuieşte că, dacă este în străinătate deţine o funcţie la SIE. „Nu cunosc ce înseamnă definiţia, dar bănuiesc că dacă este în străinătate, deţine o funcţie la SIE, dar asta nu îl împiedică să deţină o funcţie la o ambasadă sau în cadrul unui consulat”, a spus femeia.

În ceea ce priveşte modalitatea prin care au fost plătite lucrările de la casa din localitatea Cornu, Dana Năstase a arătat că suma de 65.000 de dolari plătită domnului Bălănescu i-au fost dată „în mână în curtea casei”.

Printre altele, Dana Năstase a declarat că „toate aprtamentele din Zambaccian au acelaşi parchet pus de societatea de construcţii şi probabil este adus din China”.

Fostul premier Adrian Năstase a declarat luni, după ce a fost întrebat dacă îi transmite ceva preşedintelui Traian Băsescu în ziua când acesta împlineşte 62 de ani, că nu-i urează nimic şi este convins că şeful statului va avea „ceea ce merită“.

„Nu mai este Daniel Morar la DNA, ca să mai deschidă încă un dosar. În 2005, asta s-a întâmplat: cadoul pe care i l-a oferit Daniel Morar, imediat după ce a venit la DNA, a fost autosesizarea sa cu acest dosar“, a spus fostul premier. Întrebat ce îi urează lui Băsescu la împlinirea vârstei de 62 de ani, fostul premier a răspuns: „Nu-i urez nimic. Sunt convins că va avea ceea ce merită“.

În acest stadiu al procesului a fost audiată şi fosta şefă al Inspectoratului de Stat în Construcţii Irina Paula Jianu, care şi-a reluat declaraţiile date în faţa judecătorilor, în prima etapă a procesului.

La rândul lui, fostul premier a declarat că atât el, cât şi familia se simt hărţuiţi. Acesta şi-a susţinut nevinovăţia, timp de mai bine de două ore, precizând în faţa instanţei că acest dosar este instrumentat politic.  

„Doresc să subliniez caracterul politic al demersului împotriva mea care s-a materializat în 25 de dosare, unele dintre acestea fiind menţinute cu coperţile goale. De-a lungul timpului, dosarele au fost disjunse şi aşa s-a ajuns la acest dosar «cocktail» în care sunt incluse importuri, reparaţii, termopane şi aşa mai departe”, a precizat Adrian Năstase.   

Acesta a mai spus că în ultimii ani a venit la Curtea Supremă de aproximativ 200 de ori, iar obiectivul acestor „hărţuiri” ar fi eliminarea sa din viaţa politică, lucru care s-a şi întâmplat.  

De asemenea, fostul premier a arătat, în faţa celor cinci judecători din complet, că o parte din probele Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) nu sunt veridice, referindu-se la faptul că suma de peste 100.000 de dolari care ar fi fost confiscată de procurori şi despre care se spune că el i-ar fi dat-o fostului consul Ioan Păun conţine bancnote care ar fi fost eliberate de către trezoreria Statelor Unite ale Americii după momentul la care anchetatorii susţin că s-au săvârşit faptele.  

Năstase: Banii daţi lui Păun erau pentru a aduce familiei tratamente medicale din China  

Adrian Năstase a susţinut că nu l-a şantajat niciodată pe Ioan Păun şi că acea sumă de bani i-a fost dată acestuia pentru a aduce familiei sale tratamente de la medici chinezi pentru soacra sa, mama Danielei Năstase, care ar fi fost foarte bolnavă.  

Referitor la imobilul din strada Christian Tell, fostul premier a arătat că nu poate înţelege de ce procurorii susţin în continuare că imobilul i-ar aparţine, în condiţiile în care în imobilul respectiv locuiesc de ani de zile membri ai familiei lui Sorin Opriş.  

Năstase: trei ani pentru şantaj, achitat pentru luare de mită  

Pe 30 martie 2012, în acest dosar, Adrian Năstase a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, fiind achitat pentru luare de mită. Şi soţia fostului premier, Daniela Năstase, a fost condamnată atunci la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru „participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală”, fiind achitată pentru complicitate la luare de mită şi şantaj.  

Fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii Irina Paula Jianu a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare. Instanţa a dispus în cazul acesteia o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru folosirea bunurilor societăţii comerciale împotriva scopurilor acesteia şi o altă pedeapsă, de trei ani de închisoare, pentru participaţie improprie la folosirea de documente false la vamă.   

Cele două pedepse ale acesteia au fost contopite de instanţă, iar dacă sentinţa va deveni definitivă, Jianu ar urma să exercute pedeapsa cea mai grea, respectiv trei ani de închisoare. Irina Jianu a fost achitată de magistraţi pentru dare de mită, spălare de bani şi fals intelectual, celelalte fapte pentru care procurorii o acuzaseră în acest dosar.  

Sentinţa de pe 30 martie 2012 a Completului de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost contestată la Completul de cinci judecători, care urmează să dea o decizie definitivă în această cauză.  

Soţii Năstase şi Irina Jianu, trimişi în judecată pentru corupţie  

Pe 5 mai 2010, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) i-a trimis în judecată pe Adrian Năstase, Daniela Năstase şi Irina Paula Jianu, pentru fapte de corupţie.  

Procurorii DNA susţin că, în perioada 2002 - 2004, în calitate de premier - cu atribuţii de coordonare a activităţii membrilor Guvernului, de numire a conducătorilor organelor de specialitate din subordinea Guvernului şi a altor persoane ce îndeplinesc funcţii publice, cu atribuţii de control în ce priveşte activitatea miniştrilor şi atribuţii de control asupra autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale prin Aparatul de lucru al primului ministru - Adrian Năstase ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul Danielei Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004.  

Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.  

Pe 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calităţii”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.   

Pe 18 martie, Năstase a fost eliberat din penitenciar, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.

Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
 
 
Fostul premier Adrian Năstase şi soţia sa s-au prezentat, luni, din nou în faţa instanţei Curţii Supreme, unde are loc un nou termen al recursului din dosarul Zambaccian. Magistraţii urmează să o audieze pe Dana Năstase, după ce, la termenul trecut, aceasta a solicitat o amânare pe motiv că nu se simte bine. În martie 2012, Năstase şi soţia lui au fost condamnaţi în acest dosar la trei ani de închisoare cu suspendare.
 
 
Adrian Năstase şi soţia au ajuns, luni, din nou în faţa instanţei Curţii Supreme unde a avut loc un nou termen din recursul în dosarul „Zambaccian”. Magistraţii ar fi trebuit s-o audieze pe soţia fostului premier, dar aceasta a cerut o amânare pe motiv că nu se simte bine. În acest dosar, în martie 2012, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, fiind achitat pentru luare de mită.
 
 
Completul de cinci judecători al Instanţei Supreme a stabilit ca următorul termen din recursul în dosarul „Zambaccian” să aibă loc peste aproximativ o lună, mai exact pe 7 octombrie. În acest dosar, pe 30 martie 2012, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, fiind achitat pentru luare de mită.
 
 
Fostul premier Adrian Năstase, dar şi soţia sa, Dana Năstase, vor fi, luni, prezenţi în faţa Completului de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru primul termen la recursul formulat de procurori în dosarul Zambaccian. Asta după ce judecătorii au hotărât pe 13 mai să amâne cazul până după vacanţa judecătorească.
 
 
Magistraţii Curţii Supreme au decis luni, amânarea pentru data de 9 septembrie 2013, judecarea recursului în Dosarul Zambaccian, în care Adrian Năstase a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj şi a fost achitat pentru acuzaţia de luare de mită.
 
 
Procurorii DNA susţin în motivele recursului din dosarul „Zambaccian” că probele existente la dosar arată că Adrian şi Daniela Năstase sunt vinovaţi, ei fiind achitaţi „eronat” de completul de trei judecători de la Curtea Supremă. Recursurile din dosar urmează să fie judecate de un complet de cinci judecători ai instanţei supreme pe 13 mai.
 
 
Cererile de abţinere formulate de trei dintre cei cinci judecători repartizaţi să judece contestaţiile din dosarul Zambaccian al lui Adrian Năstase au fost respinse de Colegiul de conducere al Curţii Supreme, au declarat pentru Mediafax oficiali ai Instanţei Supreme.
 
 
Un procuror DNA, Elena Matieşescu, a tărăgănat nouă luni formularea recursului în ultimul dosar în care mai este judecat fostul premier, Dosarul „Zambaccian“, iar faptele se prescriu peste o lună
 
 
Un articol din Codul Penal ar putea spulbera planurile de libertate ale lui Adrian Năstase. Dacă nu se întâmplă o minune, singura lui salvare ar putea veni de unde se aşteaptă mai puţin: de la procurorii DNA.
 
 
Soţia fostului prim-ministru, Daniela Năstase, a fost, de asemenea, condamnată la închisoare în dosarul „Zambaccian‟, în anul 2006.  Instanţa supremă a dispus condamnarea ei la trei ani de detenţie, dar cu suspendare.
 
 
Titus Corlăţean, propus pentru funcţia de ministru al Justiţiei în Guvernul Ponta, a declarat, luni, în faţa parlamentarilor din comisiile juridice reunite, că referirea sa la arestarea procurorului care a făcut dosarul Zambaccian a fost o formulă inadecvată.
 
 
Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au pronunţat sentinţa împotriva lui Adrian Năstase. Vezi întreaga decizie a instanţei, aşa cum a fost ea redactată de judecători!
 
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările