Preşedintele Klaus Iohannis a dat aviz pentru urmărirea penală a lui Iliescu, Roman şi Voican Voiculescu în dosarul Revoluţiei

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis vineri ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală faţă de Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu în dosarul Revoluţiei din 1989.

„Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis vineri, 13 aprilie a.c., ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală faţă de domnul Iliescu Ion, de domnul Roman Petre şi de domnul Voiculescu Gelu - Voican, pentru faptele ce fac obiectul dosarului penal nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, sub aspectul săvârşirii de către aceştia a infracţiunii contra umanităţii, prevăzută de art. 439 alin. (1) lit. a), g), i) şi k) Cod Penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmând a se proceda conform legii,  având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) teza întâi din Constituţia României, republicată, ale art. 12 şi art. 18 din Legea nr. 115/1999, precum şi a celor reţinute prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 93/1999, nr. 665/2007 şi nr. 270/2008”, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea acestei cereri.

Procurorul general Augustin Lazăr a transmis în 2 aprilie preşedintelui Klaus Iohannis o solicitare pentru încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii a fostului preşedinte Ion Iliescu, a fostului premier Petre Roman şi a fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu, în dosarul Revoluţiei. Fostul premier Petre Roman a declarat atunci că această cerere îl revoltă şi a negat orice implicare în dosarul Revoluţiei, afirmând că, de fapt, el a fost ţinta focurilor de armă.

Dosarul Revoluţiei este unul dintre cele mai tergiversate din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane. 

Petre Roman – revoltat, Voican Voiculescu nu comentează

Fostul premier Petre Roman a reacţionat, ieri, arătându-se revoltat şi uluit de solicitarea procurorului general. El a negat orice implicare în dosarul Revoluţiei, afirmând că, de fapt, el a fost ţinta focurilor de armă. „Această cerere de urmărire penală mă găseşte în situaţia de a fi pur şi simplu revoltat. Sunt uluit de această chestiune. Era să îmi pierd viaţa pe baricadă, n-am avut niciun fel de implicare de nicio natură în legătură cu ceea ce s-a întâmplat în zilele acelea (...) Am fost chiar în situaţia de a fi ţintă a focurilor de armă, terorişti, lunetişti, ce au fost împotriva noastră. Această cerere de urmărire penală o găsesc pur simplu absurdă, nu ştiu ce să cred despre aşa ceva“, a spus Petre Roman.

În schimb fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu a refuzat să comenteze situaţia. El a spus doar că nu se aştepta la asta. „Nu vreau să contez decizia procurorului general. Nu mă aşteptam la acest demers. Nu ştiu nimic concret, am aflat şi eu tot de la presă“, a declarat, pentru „Adevărul“, Gelu Voican Voiculescu.

Anchetă dificilă

Procurorii militari au dispus, în 1 noiembrie 2016, extinderea urmăririi penale in rem pentru infracţiuni contra umanităţii în acest caz. Printre cei care au fost audiaţi de procurori, în calitate de martor, s-au numărat fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu, Laszlo Tokes, Ion Caramitru şi Mircea Dinescu.

În 18 decembrie 2017, Parchetul General anunţa că a fost stabilită componenţa comandamentului politico-militar care a preluat puterea totală în România, la foarte scurt timp după fuga lui Nicolae Ceauşescu, anchetatorii concluzionând că în decembrie 1989 nu a existat vid de putere. 

Ancheta a fost deosebit de anevoioasă, incluzând audierea sau reaudierea a numeroşi martori, colaborarea cu istorici, scriitori şi jurnalişti care au documentat subiectul evenimentelor din decembrie 1989, verificarea şi exploatarea arhivelor militare şi civile, precum şi fişarea, scanarea, analizarea şi valorificarea vastei arhive a Senatului României care a stat la baza elaborării Raportului Comisiei Senatoriale privind Revoluţia Română din Decembrie 1989. 

Psihoza teroristă

O concluzie importantă a anchetatorilor a fost modul premeditat cu care s-a acţionat în timpul evenimentelor din decembrie 1989. „Este cert faptul că diversiunea a existat, s-a manifestat complex pe mai multe planuri, fiind cauza principală a numeroaselor decese, vătămări corporale şi distrugeri survenite“, preciza Parchetul ICCJ.

„Probatoriul administrat a reliefat mecanismele dezinformărilor constante, având consecinţe deosebit de grave, lansate prin intermediul TVR, Radiodifuziunii şi mijloacelor militare de comunicaţii, astfel fiind instaurată la nivel naţional binecunoscuta psihoză teroristă. De asemenea, se conturează modalitatea prin care au fost transmise o serie de ordine militare diversioniste, cu consecinţe deosebit de grave“, mai spunea Parchetul.

Parchetul ICCJ menţiona şi că „în legătură cu aceeaşi diversiune au fost obţinute date care demonstrează că în anul 1987 forţele armate ale României au importat două tipuri de imitatoare de foc militare, respectiv imitatoare pentru armamentul de infanterie, cu foc la gura ţevii şi imitatoare privind desantul de paraşutare“.