Dosarul „Retrocedările de pe litoral“. Sentinţa jenantă dată lui Radu Mazăre, pe înţelesul tuturor: de ce a scăpat atât de ieftin

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Nouă persoane au fost condamnate la închisoare cu suspendare, 25 au fost achitate, iar în cazul a 3 persoane instanţa a decis încetarea procesului penal ca urmare a decesului. Aceasta este decizia din prima instanţă dată de Curtea de Apel în dosarul „Retrocedările de pe litoral”. În acelaşi timp magistratul a desfiinţat deciziile de retrocedare făcute de fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre

Curtea de Apel Bucureşti a dat luni prima sentinţă în dosarul „Retrocedărilor de pe litoral”, unul dintre cele mai vechi procese de corupţie din istoria recentă a Justiţiei. Cazul se află pe rolul instanţei din octombrie 2008, a avut peste 100 de termene de judecată, iar pronunţarea a fost amânată de 7 ori. Într-un final, din 37 de inculpaţi trimişi în judecată, 9 au fost condamnaţi la închisoare cu suspendare, 25 au fost achitaţi, iar în cazul a 3 persoane s-a decis încetarea procesului penal ca urmare a decesului. Cea mai mare condamnare a primit-o fostul primar al oraşului Constanţa, Radu Mazăre, 4 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu. Fostul edil a fost achitat pentru fals intelectual şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. Alte 8 persoane au fost condamnate la câte 3 ani cu suspendare: fostul preşedinte al CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, fostul acţionar de la Dinamo, Dragoş Săvulescu, afaceristul Georgică Giurgiucanu, trei directori din Primăria Constanţa şi doi consilieri juridici.

Printre cei achitaţi se numără: fostul acţionar de la Dinamo, Cristi Borcea, notarii publici Jean Aurel Andrei, Cristina Budei şi Ruxandra-Luminiţa Darie, vărul lui Radu Mazăre, Basarab Popa, afacerişti şi funcţionari din Primărie sau de la Oficiul de Cadastru. Decizia Curţii de Apel nu este definitivă, cazul urmând să ajungă, după motivarea sentinţei, la Curtea Supremă.

DNA: Prejudiciu de 114 milioane de euro

Acuzaţiile aduse de DNA în acest caz au legătură cu restituirea şi atribuirea nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din municipiul Constanţa, Mamaia, plajă şi faleza, fapte prin care a fost cauzat un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane euro, dintre care 77,77 milioane euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane euro prejudiciu în dauna oraşului Constanţa. Curtea de Apel Bucureşti nu a reţinut în minuta sentinţei nimic despre plata unui evantual prejudiciu. În plus, a respins ca nefondată o acţiune a primăriei Năvodari care voia despăgubiri, deoarece unul dintre terenurile retrocedate în Constanţa se suprapunea pe teritoriul oraşului.

Instanţa însă a desfiinţat 15 documente. Este vorba de 5 dispoziţii de retrocedare date în perioada 2002-2004 de fostul primar al oraşului Constanţa Radu Mazăre, referate şi adrese întocmite de Direcţia Administraţiei Publice Locale şi Direcţia Patrimoniu din Primăria Constanţa sau de Comisia Locală de Aplicare a Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, dar şi un contract de cesiune de drepturi litigioase încheiat la Biroul Notarilor Publici „Mone Gabriela Olga, Andrei Aurel Jean şi Asociaţii”. Este vorba de cesiunea unor drepturi litigioase care priveau terenurile care au aparţinut familiei istorice Movilă.

Retrocedărle, anulate

Practic, instanţa a decis anularea retrocedărilor făcute de primarul Radu Mazăre. Potrivit acuzaţiilor procurorilor DNA, este vorba de o suprafaţă de aproape un milion de metri pătraţi. Cei implicaţi în această afacere, ar fi revendicat suprafaţa de 309.549 mp, în vreme ce restituirile şi atribuirile ilegale au afectat terenuri cu o întindere de trei ori mai mare decât cea revendicată. De asemenea, au fost restituite porţiuni de plajă şi faleză care, potrivit Constituţiei şi legilor în vigoare fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, adică nu pot ajunge sub nicio formă în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice.

Potrivit DNA, majoritatea terenurilor atribuite erau pe alte amplasamente, în echivalent valoric, au fost subevaluate, unele, la preţuri de 10 ori mai mici decât preţurile reale. Concret, între aceste terenuri figurează terenul în suprafaţă de 27.000 mp pe care s-a construit Parcul de distracţii acvatice Aqua Magic de către firma Aqualand - la care unul dintre acţionarii principali este Basarab Popa, vărul lui Radu Mazăre. Un alt teren, în suprafaţă de 8.307,78 mp, situat în zona Căpităniei Vila Marina, pe malul lacului Siutghiol, a ajuns în proprietatea familiei Mazăre (primarul, mama şi fratele). Acesta s-a făcut prin căi întortocheate, prin intermediu firmelor „APV Media Turism” SA şi „Nisipuri” SA, deţinute de membrii familiei Mazăre. Curtea de Apel a menţinut sechestrul asigurator pus în 2008 de procurorii DNA pe terenurile implicate.

Mazăre ceruse achitarea

În acest caz, procurorii DNA au cerut instanţei să dea pedepse maxime, raportat la faptele comise, pentru Radu Mazăre, pentru fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu şi pentru Cristian Borcea, iar pentru alţi inculpaţi au solicitat să se constate încetarea procesului penal pe motiv că faptele s-au prescris, în condiţiile în care acest dosar se judecă de aproape nouă ani.

La ultimul termen al procesului, Radu Mazăre a spus că speră ca „expunerea media” şi „încărcătura publică a procesului marathon” să nu afecteze soluţia dată de către magistraţi. Avocaţii fostului edil au cerut achitarea acestuia, pe motiv că retrocedările s-au făcut în baza votului dat de reprezentanţii Consiliului Local Constanţa, iar Prefectura nu a avut obiecţii în urma votului.

Stenograma lui Stantchev

Ancheta în acest caz a început în baza unui raport clasificat de verificare realizat în martie 2005 de Ministerul Administraţiei şi Internelor. În acesta se dezvăluiau încălcări ale normelor de retrocedare a proprietăţii, rezultate din analiza unor documente emise de Primarul Municipiului Constanţa şi Comisia de aplicare a Legii nr.10/2001 din această instituţie.

Detalii despre retrocedările din Constanţa au apărut şi în dosarul bulgarului Stamen Stantchev, judecat sub acuzaţia de spionaj în dosarul „Privatizărilor Strategice”. Acesta discuta, pe 6 iulie 2005, cu un amic, rusul Ogy Buzarov. Din dialog reiese că primarul Constanţei dorea un comision de 10-15 % din valoarea terenurilor scoase la vânzare de proprietari cu condiţia înstrăinării la un anumit preţ şi către anumite persoane agreate de edil. „Primarul din Constanţa are terenuri, pot să se cumpere la preţuri bune şi vrea un mic procent din participare. A zis: Eu nu vreau mult. Până la 10, 15 procente. Nu vreau să vă spun ce să faceţi”, spunea Stantchev. „Ne auzim dupa 15, 17 săptămâna viitoare, ca să-ţi spun când vin acolo… Să vedem întâi terenurile şi după aia le luăm la rând.”, era interesat Ogy Buzarov. „La Constanţa o să vin, pentru că e interesant, e important. Bine”, spunea Stantchev.

Cine a judecat dosarul retrocedărilor

Decizia în acest dosar a fost luată de judecătoarea Cornelia Corina Dăescu, fostă Gherghişan. Magistratul a lucrat anterior ca procuror DIICOT şi a atras atenţia prin maniera în care a soluţionat dosarul „Cocaină pentru VIP-uri“, în care era cercetat pentru trafic de droguri şi Ion Ion Ţiriac, fiul celebrului om de afaceri Ion Ţiriac. Dăescu ar fi fost cea care practic a schimbat încadrarea juridică în cazul lui Ion Ion Ţiriac, din trafic de droguri în consum de droguri, infracţiune prevăzută cu o pedeapsă mult mai blândă. Ulterior, Ion Ion Ţiriac a fost achitat, iar Dăescu a plecat de la DIICOT. Aceasta s-a transferat la Parchetul Curţii de Apel Timişoara, iar în noiembrie 2013, a fost repartizată la Secţia II Penală a Curţii de Apel Bucureşti.

Înaintea judecătoarei Dăescu, în acest proces au intrat alte două judecătoare: fosta şefă a Curţii de Apel Bucureşti, în prezent membru în CSM, Lia Savonea (noiembrie 2008- februarie 2010) şi fosta şefă a Secţiei a II-a Penale din Curtea de Apel Bucureşti, Elena Ursulescu (martie 2010 - octombrie 2013). Procesul a fost blocat după ce a stat aproape un an şi cinci luni la Curtea Constituţională, în perioada în care cazul era soluţionat de Elena Ursulescu.

Evenimente



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite