Dosarul retrocedării ilegale a mii de hectare de pădure în Bacău, în care Viorel Hrebenciuc a fost condamnat, retrimis spre judecare

Dosarul retrocedării ilegale a mii de hectare de pădure în Bacău, în care Viorel Hrebenciuc a fost condamnat, retrimis spre judecare

FOTO ARHIVĂ

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, luni, că dosarul retrocedării ilegale a mii de hectare de pădure în Bacău, în care Viorel Hrebenciuc a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, retrimis spre judecare la Curtea de Apel Braşov.

Ştiri pe aceeaşi temă

”Cu majoritate. VI. În temeiul art. 421 alin. 1 pct.2 lit. b) din Codul de procedură penală admite apelurile formulate de apelantele părţi civile Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Suciu Alina şi de apelanţii inculpaţi Adam Ioan, Bengescu Dan Costin, Bularca (fostă Adam) Anca Roxana, Hrebenciuc Andrei, Hrebenciuc Viorel, Iacob Sorin Ion, Kadas Iosif, Mătăsel Ioan, Ordog Lorand Andras, Sturza (fostă Zaharia) Gabriela Rodica şi Sturza Paltin Gheorghe împotriva sentin?ei penale nr.286 din data de 09 mai 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penală, în dosarul nr.278/1/2015, privind si pe intimaţii inculpaţi Călugăr Daniel Constantin, Chiuariu Tudor Alexandru, Crăciunescu Adam şi Varga Ioan Gheorghe. Desfiinţează sentinţa penală apelată şi trimite cauza Curtii de apel Brasov”, se arată în munuta sentinţei pronunţate e magistraţi.
 
De asemenea, magistraţii au decis să respingă mai multe apeluri, au respins suspendarea cauzei, dar şi sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
 
”Respinge ca inadmisibilă cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare”, se mai arată în minută.
 
”Cu opinia separată, în principal, în sensul repunerii cauzei pe rol în vederea punerii în discuţie a sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu întrebarea preliminară vizând interpretarea art. 2 şi art. 19 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. În subsidiar, în sensul suspendării cauzei în baza art. 2 alin.2 şi art. 413 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă până la pronunţarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cauzele înregistrate sub nr. C-357/19, C-547/19 şi C-811/19”, au mai transmis magistraţii.
 
În mai 2018, fostul deputat PSD Viorel Hrebenciu a fost condanat la doi ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă în dosarul retrocedărilor de păduri din Bacău. În acelaşi dosar, fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu, acuzat de consituirea unui grup infracţional orgaizat şi de spălarea banilor a fost achitat.
 
În ianuarie 2015, fostul deputat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, fostul deputat Ioan Adam, fostul senator Tudor Chiuariu şi alte 13 persoane au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, în dosarul retrocedării ilegale a peste 43.000 de hectare de pădure din judeţul Bacău.
 
În acest dosar au fost judecaţi şi Gheorghe Paltin-Sturdza, beneficiarul pădurilor din judeţul Bacău, judecătorul Lorand Andras Ordog de la Tribunalul Covasna, fostul şef al Romsilva Adam Crăciunescu, judecătoarea Anca Roxana Adam de la Tribunalul Braşov, soţia lui Ioan Adam, Dan Costin Bengescu, Iosif Kadas, Sorin Ion Iacob, Janica Poenaru, Ioan Gheorghe Varga, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Matasel, Rodica Gabriela Zaharia şi Iulian Durlan.
 
Părţi civile în dosar sunt statul român, prin Ministerul Finanţelor şi Alina Suciu. Potrivit DNA, Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam, Gheorghe Paltin-Sturdza şi Dan Costin Bengescu sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional prin care urmăreau să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea funcţiilor.
 
Dosarul vizează retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure în judeţul Bacău, în baza unor decizii ilegale ale unor judecători, cu implicarea unor parlamentari, pentru obţinerea ilegală a unor sume mari de bani.
 
Conform DNA, grupul infracţional ar fi folosit inclusiv firme offshore pentru a ascunde provenienţa banilor. Păgubită în acest caz este Romsilva, care a pierdut aproape 304 milioane de euro după ce Sturdza a reuşit să între în posesia celor peste 43.000 de hectare de pădure. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: