Dosarul „Referendumul“. Vicepremierul Liviu Dragnea l-a luat pe „Nu” în braţe în faţa instanţei: „Mă declar nevinovat”
0
Vicepremierul Liviu Dragnea s-a prezentat, joi, la Curtea Supremă, unde a fost luat în discuţie un nou termen din dosarul „Referendumul” în care acesta este judecat, alături de alte aproape 100 de persoane, de fraudarea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Dragnea le-a explicat magistraţilor că nu a cunoscut „vreun preşedinte de secţie de votare în legătură cu referendumul”. Mai mult, acesta a cerut audierea lui Ponta.
UPDATE Magistraţii au acordat un nou termen în acest caz pentru 19 februarie.
Înainte de încheierea şedinţei, avocatul lui Liviu Dragnea a cerut audierea premierului Victor Ponta, dar şi a ministrului Apărării, Mircea Duşa. Instanţa urmează să anunţe o decizie în această privinţă.
UPDATE Liviu Dragnea le-a spus magistraţilor că se declară nevinovat de acuzaţiile care îi sunt aduse şi a explicat cum comitetul executiv al PSD l-a numit pe acesta şeful campaniei electorale pentru referendum.
„Mă declar nevinovat de acuzaţiile care mi se aduc şi prin ceea ce am să relatez am să demonstrez acest lucru. După ce s-a hotărât în Parlament hotărârea de suspendare a preşedintelui României, comitetul executiv al PSD a hotărât ca eu să fiu şeful campaniei electorale pentru referendum. La acel moment eu îndeplineam funcţia de secretar general al PSD. Secretariatul general ţine toate documentele partidului, poartă corespondenţa cu toate organizaţiile locale şi coordonează activitatea din sediu. Echipa de campanie, formată din voluntari, membrii de partid şi persoane din secretariatul general. Elaborează strategiile adoptate de forul naţional şi transmise în judeţe. Alte atribuţii ale echipei de campanie constau în concepţia grafică de materiale electorale, discuţii pe marginea sondajelor de opinie care apar”, a explicat Dragnea.
Acesta a povestit că un secretar general şi şef de campanie nu dispune de mijloace coergitive prin care să emită sancţiuni în cazul în care nu se respectă o strategie.
„Când vorbesc despre strategie de campanie, mă refer pe de o parte la strategia de comunicare, respectiv la ceea ce trebuie spus cetăţenilor, să vină la vot, nu cu cine să voteze. Iar pe de alta parte, ne bazăm pe sistemul «din casă în casă». Atunci când mă refer la «cum anume să voteze» am în vedere atât prezenţa la vot, cât şi argumente precum că cetăţeanul trebuie să aleagă un partid sau altul. Acţiuni care să stimuleze prezenţa la vot se desfăşoară atât de partidele politice, de mass-media, cât şi de Autoritatea Electorală Permanentă. Pentru perioada campaniei electorale, PSD a pregătit un ghid prezentând acte normative”, a explicat vicepremierul.
Acesta a ţinut să precizeze că pentru ziua votului nu se face niciun fel de strategie.
Liviu Dragnea le-a spus magistraţilor că în ziua referendumului a stat în sediul PSD din Capitală unde au ajuns colegi de partid şi voluntari. Mai mult, el a precizat că s-a uitat la televizor pentru a vedea dacă sunt incidente legate de scrutin.
„În ziua referendumului eu am stat în sediul PSD din Bucureşti. Am lipsit doar o oră când am mers să votez. La şedinţă au venit în acea zi colegi de partid şi voluntari. Indiferent de tipul scrutinului, în ziua votului, la partidul nostru se strâng foarte mulţi oameni, voluntari, tineri, mai ales în a doua jumătate a zilei. Eu am urmărit ştirile de la televiziuni, respectiv să văd dacă există incidente legate de scrutin”, a spus Dragnea.
Şeful de campanie „nu are prea multe de făcut” în ziua votului
Acesta a mai declarat că, în ziua scrutinului, un şef de campanie „nu are prea multe de făcut”.
„În ziua scrutinului, un şef de campanie nu are prea multe de făcut şi nici nu dispune de mijloace tehnice pentru a intervenii. În ziua votului, din teritoriu se sună la compartimentul juridic al echipei de campanie pentru a se cere sfaturi juridice în legătură cu contestaţiile care se formulează. Pregătirea juridică este anterioară votului, dar dacă apare o situaţie anume în legătură cu modul de formulare sau rezolvare a unei astfel de contestaţii, se mai cere sfatul specialiştilor din sediul central”, a spus Dragnea.
Acesta le-a spus magistraţilor că nu a cunoscut niciun preşedinte de secţie de votare.
„În acuzaţia care mi se aduce se vorbeşte de ordine pe care le-aş fi dat preşedinţilor secţiilor de votare. Preşedinţii secţiilor de votare nu sunt membrii de partid. Iar eu nu am dat ordine unor astfel de persoane şi nici nu am ţinut legătura cu acestea. Totodată, nici nu am cunoscut vreun preşedinte de secţie de votare în legătură cu referendumul. Se infirmă chiar de operatorul de telefonie mobilă că ar exista ordine date de mine preşedinţilor secţiilor de votare. Într-un partid democratic nu se pot transmite ordine. Relaţiile se bazează pe voluntariat, pe apartenenţă politica. Este un parteneriat, funcţiile se aleg liber. În statut există prevăzute tipuri de sancţiuni, dar acestea se aplică de organele colegiale, dar mai ales la nivel judeţean şi local. Nu există sancţiuni pentru inactivitate în timpul campaniei electorale”, a explicat vicepremierul.
„Unele adrese au fost trimis fără ştirea mea, spre exemplu cea despre organizarea de tombole”
Totodată, Dragnea a menţionat faptul că adresele trimise în numele său nu erau semnate în original, ci erau scanate. Mai mult, el nu ar fi ştiut de adresa privind organizarea tombolei.
„Adresele transmise de la secretariatul general al PSD aveau o adresare colegiala, începeau cu "stimate coleg" şi se încheiau prin "cu prietenie". Adresele erau transmise prin mail. Semnătura mea era scanată şi pusă în mail. Unele adrese au fost transmise fără ştirea mea, spre exemplu cea despre organizarea de tombole. Nu ştiu cine a transmis-o şi nici cine a avut iniţiativa ei”, a spus Dragnea.
„Funcţia de secretar general este o funcţie politică, nu înseamnă să fi prezent în fiecare zi la sediul partidului, nu e ca şi cum ai avea contract de muncă. În absenţa secretarului general, secretariatul general ţine legătura cu organizaţiile, gestionând comunicarea şi folosind comunicarea prin adrese care se transmit în mod uzual. Când ajungeam la sediu mi se prezenta o listă cu adresele comunicate în zilele precedente. În acest mod am aflat despre adresa referitoare la tombolă, chiar a doua zi după ce a fost transmisă. Am intervenit imediat şi am transmis o altă adresă cerând ca prima să nu fie luată în calcul întrucât, din punctul meu de vedere, putea fi interpretată ca o iniţiativă care încalcă legea”, a arătat acesta.
„Am fost foarte nervos. Din câte ştiu, nu s-a organizat nicio tombolă”
El a explicat adresa privind organizarea tombolei a văzut-o într-un registru, alături de celelalte adrese, moment în care ar fi cerut explicaţii cu privire la aceasta, cerându-le pe cele două persoane responsabile.
„În ceea ce priveşte modul prin care am luat la cunoştinţă această adresă, la secretariatul general există un registru de adrese transmise, registru care mi se arată în ziua în care mă prezentam la sediu. În registru se precizează titlul adresei şi la ce se referă aceasta, dar şi numărul. Am cerut imediat explicaţii când am văzut că titlul adresei se referă la organizarea unei tombole. Explicaţiile le-am cerut doamnelor Iuliana Zobuian şi Claudia Frunzeţe. Cele două aveau atribuţia de gestionare a comunicării, deci întocmirea, primirea, însemnare şi prezentarea către mine a acestor adrese. Cele două nu mi-au dat explicaţii în legătură cu întocmirea acestei adrese întrucât am fost foarte nervos la momentul la care am luat cunoştinţă despre acea adresa şi le-am certat. Din câte ştiu nu s-a organizat nicio tombolă în teritoriu”, a spus Dragnea.
Acesta a adăugat că lua act de adresele trimise când el nu era cam la două trei zile după, iar pe unele nu le ştia în întregime.
Vicepremierul le-a povestit magistraţilor şi despre adresa privind organizarea mai multor secţii de votare în staţiunile turistice din ţară pentru ca toată lumea să poată vota. Mai mult, el a comparat această situaţia cu cea privind cererea de suplimentare a secţiilor de votare din diaspora cu ocazia alegerilor prezidenţiale din 2014.
În legătura cu adresa privind organizarea de secţii de vot în staţiunile turistice. În acea perioadă, dezbaterile în mass media erau foarte intense vorbindu-se foarte mult despre faptul că în staţiunile turistice numărul secţiilor de votare s-ar putea să fie insuficient pentru că toţi cetăţenii aflaţi în concediu, în vacanţă să poată vota.
Echipa de campanie a conceput o adresă adresată primarilor PSD prin care erau rugaţi să solicite prefecţilor să se organizeze secţii de votare în staţiunile turistice. Discuţia s-a purtat între 10-15 membrii ai echipei de campaniei, nu ştiu de la cine a pornit iniţiativa, dar în mod sigur eu am ştiut de ea şi am fost de acord să ne adresăm autorităţilor pentru organizarea de secţii de votare în staţiuni turistice, dacă aceste autorităţi consideră că au baza legală în acest sens. A fost o situaţie similară celei de la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, când cetăţeni, şi partide, şi şeful statului au solicitat organizarea de secţii de votare suplimentare în diaspora”, a spus Dragnea.
Cu toate acestea, vicepremierul le-a spus magistraţilor că nu ştie dacă au fost organizate noi secţii de votare în staţiunile turistice, însă crede că nu s-au organizat pentru că a văzut „că pe litoral erau cozi foarte mari la secţiile de votare”.
„Toate partidele primesc la centru două tipuri de informaţii”
În privinţa comunicării prin sms, Dragnea a spus că, în timpul votului, toate partidele primesc la centru două tipuri de informaţii, privind prezenţa la vot şi rezultatele votului după numărătoarea finală.
„În legătură cu sistemul de comunicare prin sms iniţiat de PSD, în timpul votului toate partidele primesc la centru două tipuri de informaţii: prezenţa la vot, din oră în oră sau la două ore, şi respectiv rezultatele votului după numărătoare finală care se realizează prin transmiterea de mesaje din secţiile de votare. Ca modalităţi de comunicare între centru şi teritoriu se folosesc următoarele: telefon voce, folosit de multi ani de multe partide, dar şi de PSD până în 2012, mail-ul, SMS, folosit atât de PDL la alegerile prezidenţiale din 2009, cât şi de PSD la alegerile locale din 2012. Aplicaţia a fost prezentată în februarie 2012 şi a fost acceptată pentru a fi folosită pentru alegerile locale din 2012. La acea dată nu se ştia de organizarea referendumului. Nu am avut parolă şi user name, nu am conceput, nu am gestionat, nu am avut cunoştinţă de acele mesaje şi nici nu am cunoştinţe IT pentru a gestiona o asemenea aplicaţie informatică”, a explicat vicepremierul.
„Acuzaţia a fost demontată de specialiştii care au dezvoltat aplicaţia şi care au arătat că anterior zilei scrutinului şi în ora dinaintea deschiderii urnelor s-au efectuat teste cu cei 18.000 de utilizatori din secţiile de vor pentru a fi siguri că aceştia ştiu să folosească aplicaţia”, a mai adăugat Dragnea.
Potrivit declaraţiilor făcute de acesta, colegi de-ai săi ar fi avut discuţii cu reprezentanţi ai OSCE care i-au transmis că raportarea prezenţei la vot se practică în toate ţările şi a făcut o comparaţie inclusiv cu raportările făcute de Biroul Electoral Central (BEC).
El a adăugat că atunci când a studia dosarul a observat că anumite mesaje sunt semnate cu numele său, însă acesta nu ar fi avut această iniţiativă. Mai mult, el a aflat de conţinut mesajul abia când a citit dosarul.
„În legătură cu mesajele în care se scria Liviu Dragnea, nu aveam cunoştinţă de ele şi cred că erau fără finalitate şi nu cred că puteai să spui oamenilor din secţia de vot să iasă din secţie şi să aducă oameni la vot. În legătura cu conţinutul mesajelor transmise în acea zi, nu am avut cunoştinţă despre aceste mesaje. Nu le-am conceput, nu le-am transmis, nu am cerut să se transmită, nu am avut cunoştinţă de ele atunci când s-au transmis. Nici mesajele în care se menţionează numele meu nu mi-au fost aduse la cunoştinţă şi nu ştiu cine le-a conceput. De altfel, în opinia mea, aceste mesaje erau fără finalitate întrucât ele se adresau unor persoane care nu se puteau deplasa în afara secţiilor, fiind membrii în cadrul secţiilor în care aveau atribuţii. Acestor persoane nu li se putea cere să iasă cu caravanele pe uliţă. Cred că aceste mesaje sunt concepute de oameni care nu au experienţă de campanie”, a explicat vicepremierul.
El a precizat că echipa de campanie era formată din oameni tineri, cu puţină experienţă. Cu toate acestea, el nu ar fi făcut verificări după ce au fost formulate acuzaţiile din acest dosar.
Liviu Dragnea nu a f[cut verificpri în echipa de campanie după începerea urmăririi penale
Din punctul de vedere al structurii echipei de campanie, aceasta era concepută din oameni tineri, cu idei, dar cu puţină experienţă în această materie. La dosar există declaraţiile martorilor Pataguo şi Frunzete din care rezultă că aceştia au discutat cu mai mulţi tineri cu care au conceput şi transmis aceste mesaje fără să îmi aducă la cunoştinţă iniţiativa şi activitatea lor. După ce s-a început urmărirea penală şi acuzaţia în legătura cu aceste mesaje, nu am făcut verificări”, a mai spus Dragnea.
În faţa magistraţilor, Liviu Dragnea a ţinut să precizeze că acest dosar poate vulnerabiliza sistemul democratic din România.
„Opinia mea este că acest dosar poate vulnerabiliza sistemul democratic din România, pentru că există riscul ca orice şef de campanie de la orice partid, orice lider naţional, judeţean sau local, să nu mai aibă curaj să se implice într-o campanie electorală pentru că ceea ce am făcut eu în această campanie fac toţi şefii de campanie. Prezenţa cetăţenilor la vot nu poate fi considerată nici măcar un folos cuvenit, darămite necuvenit pentru un partid sau altul. Prezenţa la vot este un drept fundamental al cetăţeanului”, a spus acesta.
Întrebat dacă este de acord să presteze o munca neremunerată în folosul comunităţii în cazul în care va fi condamnat, Dragnea a precizat că se consideră nevinovat.
Liviu Dragnea, la Curtea Supremă pentru audieri
Liviu Dragnea a ajuns la sediul Înaltei Curţi în jurul orei 8.40, unde urmează să fie audiat în dosarul „Referendumul”.
La termenul trecut, judecătorii au încercat să audieze mai mulţi inculpaţi din dosar, dar aceştia au refuzat să dea declaraţii, spunând că îşi menţin declaraţiile date în faţa procurorilor.
În total 75 de inculpaţi au fost citaţi pe 23 ianuarie, în frunte cu ministrul Administraţiei, Liviu Dragnea. El este acuzat că a pus la punct un sistem la nivel naţional prin care ar fi fraudat referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu din 2012.
Procesul se desfăşoară în continuare la Curtea Militară, deoarece are săli mai încăpătoare.
La termenul din 24 octombrie 2014, desfăşurat tot la Curtea Militară de Apel, au fost audiaţi aproape 300 de martori, aduşi cu autocarele din judeţele Olt, Gorj, Teleorman şi Vrancea.
Înainte să înceapă procesul, magistraţii au subliniat că martorii au fost aduşi cu mandat pentru ca în acest fel cheltuielile pentru deplasare să fie suportate de către stat sau, după caz, de către persoanele condamnate, atunci când li se vor imputa cheltuielile de judecată.
Majoritatea celor audiaţi în dosar au spus instanţei că, deşi numele lor apar pe listele cu votanţi, ei nu s-au prezentat la urne, iar alţii au dat declaraţii în locul rudelor care în ziua votării erau plecate în străinătate.
Închisoare cu suspendare după ce au recunoscut că au fraudat referendumul
În acest dosar, soţii Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ au fost judecaţi separat de ceilalţi 73 de inculpaţi, prin procedura simplificată, după ce şi-au recunoscut vinovăţia. La 2 iulie, instanţa supremă i-a condamnat pe cei doi la câte un an şi patru luni de închisoare cu suspendare şi le-a stabilit acestora un termen de încercare de trei ani şi patru luni.
75 de persoane inculpate în dosar
Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul „Referendumul", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
Citeşte şi:
După ce Teleormanul a ajuns renumit pentru suspiciunile de fraudă de la referendumul din 2012, Alexandria, ajunge cunoscută în 2014 drept reşedinţa în care s-au cumpărat voturi la alegerile prezidenţiale cu 50 de lei. Liviu Dragnea, din poziţia de acuzator, a lansat într-o conferinţă de presă susţinută, astăzi, acuzaţii legate de mită electorală la scrutinul din 2 noiembrie, scena de desfăşurare fiind chiar Alexandria, oraşul său de reşedinţă.
Se încarcă comentariile...
