Dosarul Mineriadei. Fostul preşedinte Ion Iliescu este acuzat de reprimarea violenţelor din Piaţa Universităţii

Fostul preşedinte al României Ion Iliescu este acuzat de procurorii Parchetului General de aducerea minerilor la Bucureşti şi de reprimarea Pieţei Universităţii, potrivit Digi24.

Concret, surse judiciare, citate de Digi24, spun că procurorii au probe din care reiese că Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu şi alţi generali au participat la o şedinţă secretă pe 12 iunie 1990, în care Ion Iliescu a dat ordin ca protestatarii din Piaţa Universităţii să fie dispersaţi. 

Aceste ordine ar fi fost aplicate pe 13 iunie când forţe ale Ministerului de Interne şi ale Serviciului Român de Informaţii (SRI) ar fi atacat sistematic populaţia, arată sursele citate.

Mai mult, pentru aceste ordine, Iliescu trebuie să fie cercetat pentru infracţiuni contra umanităţii. Dacă nu s-ar fi schimbat Codul Penal, fostul preşedinte ar fi trebuit să fie cercetat pentru genocid şi tratamente neomenoase.

„În zilele de 11-12.06.1990, în calitate de preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN), împreună cu civil Roman Petre, civil Măgureanu Virgil, civil Voiculescu Gelu-Voican, civil Dumitru S. Nicolae, general (rez.) Chiţac Mihai, general-maior (rez.) Diamandescu Corneliu, general maior (rez.) Florescu Mugurel şi alţii, a decis reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universiăţii, în baza acestei hotărâri fiind declanşat, în dimineaţa zilei de 13.06.1990, un atac asupra unei populaţii civile, la care au participat forţele militare ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale şi Serviciului Român de Informaţii, atac soldat cu decesul a patru persoane şi rănirea a altor trei prin împuşcare, precum şi vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aproximativ 270 de persoane”, arată anchetatorii. 

Mai mult, procurorii precizează, că pe 13 iunie 1990, aceştia ar fi decis organizarea unei deplasări la Bucureşti a unui număr de peste 10.000 de mineri care au continuat atacurile din Piaţă.

„Ulterior, la data de 13.06.1990, împreună cu civil Roman Petre, alţi membri ai Guvernului, lideri de sindicat şi conducători ai unor centre industriale şi bazine carbonifere din ţară, a decis organizarea deplasării la Bucureşti a peste 10.000 de muncitori care, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, au continuat atacul declanşat în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990 asupra unei populaţii civile, provocând vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a unui număr de 1.000 persoane”, mai spun anchetatorii.

Solicitarea Procurorului General

Procurorul General al României a solicitat Preşedintelui României declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală faţă de Petre Roman, Victor Atanase Stănculescu şi Gelu Voican Voiculescu sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii, în perioada în care aceştia aveau calitatea de miniştri, potrivit unui comunicat al Ministerului Public.

Dosarul „Mineriada”: Cercetări pentru crime împotriva umanităţii

Procurorii Parchetului General au anunţat, miercuri, că în acest caz s-a schimbat încadrarea juridică şi n prezent se fac cercetări pentru crime împotriva umanităţii, urmând să fie audiate persoane care la data evenimentelor deţineau funcţii de conducere la nivelul structurilor civile şi militare ale statului, precum şi în cadrul unor unităţi economice.

Primii care au aflat că au calitatea de suspecţi în dosarul „Mineriada” au fost Ion Iliescu, fostul preşedinte, şi fostul şef al SRI, Virgil Măgureanu. Mai exact, cei doi au fost chemaţi miercuri la sediul Parchetului General şi au fost informaţi că sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13 iunie 1990. 

Tot miercuri la Parchetul General a fost citat şi fostul ministru Victor Atanasie Stănculescu. Deşi a fost chemat în calitate de suspect, procurorii nu i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal. Potrivit unor surse judiciare, procurorii urmează să ceară aviz de la Administraţia Prezidenţială pentru începerea urmăririi penale în cazul lui deoarece a avut calitatea de ministru în perioada 1990-1991.

Săptămâna trecută au mai ajuns la audieri şi Emil Cico Dumitrescu, Miron Cozma şi Cazimir Ionescu.

Ce a făcut Iliescu între 13 şi 15 iunie 1990

În faţa acuzaţiilor care i s-au adus pentru evenimentele din 13-15 iunie 1990, Ion Iliescu a pus mereu accent pe ziua de 13, aruncând vina pe “bandele de huligani” care au terorizat Bucureştiul şi care au provocat toate escaladările ulterioare, inclusiv venirea minerilor.

„Lumea, domnule, era speriată şi îngrozită. Din oraş se ridicau coloane de fum. Poliţia n-avea autoritate, era timorată. Armata a ezitat şi a intervenit târziu de tot. Abia după ora 10 noaptea a depresurat Ministerul de Interne. Deci se crease un vid de putere. Nu existau forţe de ordine care să mai ţină în frâu dezlănţuirea asta de ură. Şi dacă n-ai forţă organizată, ăştia, huliganii, îşi fac de cap. Adică... nu vi se pare grav ceea ce s-a întâmplat în 13 iunie? Voi căutaţi motivaţii de partea Puterii şi pentru 13 iunie şi pe urmă puneţi accentul pe Mineriadă. E o ticăloşie“, declara Iliescu într-un interviu pentru „Adevărul“.   

De ce a ieşit Armata?

Violenţele din acele zile au început din dimineaţa de 13 iunie, când forţele de ordine au descins în Piaţa Universităţii şi i-au arestat pe greviştii foamei care se aflau în corturile din faţa Teatrului Naţional.

Spre prânz, în zonă s-a închegat o mişcare de protest care cerea eliberarea arestaţilor. Forţele de ordine au intervenit din nou şi lucrurile au degenerat. S-a aruncat cu sticle incendiare în Ministerul de Interne şi câteva autobuze au fost cuprinse de flăcări chiar în centrul Capitalei. 

Ulterior, regizorul Stere Gulea a prezentat o înregistrare audio care dovedea că incendierea autobuzelor a fost parte a unei înscenări puse la cale chiar de către cei aflaţi la putere. Generalul Gheorghe Diamandescu, şeful Inspectoratului General de Poliţie, îi raporta lui Mihai Chiţac, ministrul de Interne: „Vă rog să-l informaţi pe domnul preşedinte: ne dăm foc la toate autobuzele. Asta a fost înţelegerea, vă rog să informaţi”. 

Sub pretextul că Bucureştiul este în pragul anarhiei, puterea FSN-istă a scos armata din cazărmi. Jurnalul acţiunilor de luptă al garnizoanei Bucureşti, extras din arhive în 1997, arăta că Ion Iliescu a cerut personal ca armata să intervină. Militarii au deschis focul în zona Ministerului de Interne şi patru persoane au fost ucise. Lor li se adaugă un tânăr înjunghiat în zona Televiziunii şi un bărbat care a făcut infarct în Piaţa Universităţii. Aceştia sunt morţii recunoscuţi oficial din 13-15 iunie, autorităţile susţinând că venirea minerilor nu s-a soldat decât cu răniţi.  

„Au răspuns solidar în apărarea cetăţenilor”

În aceeaşi seară de 13 iunie, Ion Iliescu a avut şi o intervenţie la Televiziune, afirmând că Bucureştiul este ocupat de bande legionare şi solicitând populaţiei să apere democraţia. „Sunau cetăţenii la Televiziune: «Ce faceţi domnule? Ce se întâmplă? Am ales. Cine sunt ăştia? Cum de nu există forţă care să-i oprească?». Şi atunci am făcut apel la populaţie spunând că ne aflăm într-o situaţie excepţională şi populaţia trebuie să sprijine factorii de ordine“, se explica Ion Iliescu în acelaşi interviu acordat pentru „Adevărul“.

Cei care au ascultat îndemnul preşedintelui şi s-au grăbit să ajungă în zona Televiziunii au fost întâmpinaţi de cordoane de militari, luaţi la bătaie, filmaţi şi prezentaţi ca huligani care vor să atace Televiziunea. Pe imaginile video rămase de atunci, unul dintre cei bătuţi şi închişi în subsolul Televiziunii afirmă cât se poate de răspicat: „Eu am venit organizat, domnule. Ne-au adus de la Ploieşti, de la FSN“. 

A doua zi, pe 14 iunie, au ajuns în Bucureşti şi minerii din Valea Jiului. Ion Iliescu i-a întâmpinat în Piaţa Victoriei şi le-a transmis să se îndrepte spre Universitate şi să o ocupe. Întrebat de ce nu le-a transmis ortacilor că lucrurile se liniştiseră şi că se pot întoarce acasă, Iliescu ne-a declarat: „Ei, cum? Ar fi fost nefiresc! Ce ar fi zis oamenii ăia: «Păi abia am venit să apărăm oraşul şi voi...»?“. 

Minerii au ocupat Piaţa Universităţii şi au bătut cu bâtele sute de oameni nevinovaţi, dintre care mulţi au rămas schilodiţi pe viaţă. „Violenţele generează la rândul lor violenţe. Nu pot fi aprobate niciun fel de violenţe, indiferent din partea cui ar fi. Eu nu am aprobat violenţele minerilor. Dar violenţele minerilor nu erau cauza, ci erau efectul. Deci cauza declanşării violenţei a fost generată de cei care au provocat evenimentele din 13 iunie“, mai declara Iliescu. 

Pe 15 iunie, minerii au fost adunaţi la Romexpo şi Ion Iliescu le-a ţinut un discurs de mulţumire. În interviul acordat reporterilor „Adevărul“, fostul preşedinte afirma că ortacii meritau să li se arate recunoştinţă: „Da, au meritat. Ei au răspuns solidar în apărarea cetăţenilor Capitalei... Era un act de solidaritate civică. Nu întâmplător bucureştenii i-au aplaudat“.

Ofiţeri SRI – implicaţi în venirea minerilor

Acuzat la rândul său de crime împotriva umanităţii în Dosarul Mineriadei, Virgil Măgureanu, fostul şef al SRI, a recunoscut, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul“, că ofiţerii de informaţii s-au implicat în evenimentele din 13-15 iunie 1990. „S-a dovedit că au fost nişte ofiţeri de informaţii, care aparţineau din păcate SRI-ului şi care s-au implicat în aducerea minerilor. S-au implicat şi au favorizat, dar au fost duşi în faţa justiţiei şi pedepsiţi. Aici este, într-adevăr, şi răspunderea SRI-ului. N-am declarat vreodată public că n-am avut niciun amestec, pentru că nu se putea“, a afirmat Măgureanu.