Dosarul „Mineriadei”. Fostul premier Adrian Năstase, audiat la Parchetul General: „Am fost invitat ca martor”

Fostul premier Adrian Năstase a fost, joi dimineaţă, la sediul Parchetului General unde a fost audiat în dosarul „Mineriadei”. În acest caz au fost puşi sub acuzare Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Cico Dumitrescu, Miron Cozma şi Cazimir Ionescu, pentru infracţiuni contra umanităţii.

UPdATE Adrian Năstase a ieşit din sediul Parchetului General în jurul orei 13.00, declarând că a fost audiat în calitate de martor.

El a mai precizat că nu la acea vreme el nu putea participarea la luarea de decizii, el fiind numit premier la două săptămâni de la incidente.

Întrebat despre reţinerea lui Remus Truică, într-un dosar privind retrocedări ilegale de terenuri, Adrian Năstase a spus că nu poate să comenteze foarte mult activităţile acestuia derulate după 2004, când nu mai era şeful său de cabinet, întrucât nu cunoaşte condiţiile în care s-au întâmpla. 

Fostul premierul a precizat că nu a auzit ca Truică să fi făcut ceva ilegal în perioada în care a fost şeful său de cabinet.

„Din 2003-2004, el nu a mai fost şef de cabinet. Avusese afacerile lui înainte să vină la cabinet, după aceea le-a continuat. Din câte înţeleg, multe dintre activităţile lui s-au derulat după 2004, în nişte condiţii pe care eu nu pot să le judec pentru că nu le cunosc”, a spus Adrian Năstase.

În ce priveşte retrocedările ilegale, Adrian Năstase a arătat că toate scandalurile în aceste cazuri sunt legate de aplicarea legii promovate de Monica Macovei şi asumate în 2005 prin răspundere în faţa Parlamentului.

„Cred că ar trebui să reflectăm cu toţii, unii mai mult decât alţii, la efectele legii din 2005 privind reforma în materia retrocedărilor şi să vedem dacă nu cumva acel punct de plecare nu a fost cel care a determinat tot felul de demersuri, unele dintre ele absolut aberante, zeci de mii de hectare , zeci de ... şi toată problema cu drepturile litigoase, transmiterea lor. Eu cred că, sigur, putem să rămânemla faptul cotidian, la deciziile procurorilor, dar o gândire mai atentă ar trebui să se orienteze spre această lege care a fost promovată de Monica Macovei în 2005 şi care a schimbat structurile din domeniul justiţiei şi structurile din domeniul proprietăţii”, a mai spus Adrian Năstase.

Întrebat cum comentează faptul că sunt tot mai mulţi foşti şi actuali demnitari acuzaţi în dosare penale, unele privind fapte de corupţie, Adrian Năstase a spus că soluţia nu este să "alergăm" după persoane, ci să fie găsite soluţii la probleme mai grave.

„Cred în continuare un lucru pe care l-am mai spus cu alte prilejuri, şi anume că soluţia în România nu este să alergăm după persoane şi, eventual, să identificăm vinovaţi, chiar dacă este o procedură firească şi aceasta. Sunt lucruri mai grave, mai importante care ar trebui să îşi găsească soluţia. V-am dat un exemplu, cu legea privind proprietăţile", a arătat Adrian Năstase.

Năstase, audiat la Parchet

Adrian Năstase a declarat, la intrarea în sediul Parchetului General, că a fost chemat de procurorii militari în calitate de martor, precizând că în perioada în care a avut loc Mineriada din iunie 1990 răspundea de la relaţiile externe la Frontul Salvării Naţionale, atunci nefiind demnitar.

„Cred că vă aşteptaţi de la mine în acest moment să nu comentez mai mult decât faptul că am fost invitat ca martor”, a spus Adrian Năstase.

Întrebat cum a văzut Mineriada în 1990, Adrian Năstase a răspuns: „Asta poate o să citiţi într-o carte pe care o să o scriu cândva. E o chestiune mult mai complicată. De altfel puteţi să vedeţi câteva din comentariile mele dacă o să citiţi România după Malta, nu toate cele zece volume, dar primele două ar fi foarte interesante".

Năstase a fost ales pentru prima dată în Camera Deputaţilor din partea Frontului Salvării Naţionale pe 9 iunie 1990 şi a fost ministrul Afacerilor Externe în guvernele Petre Roman şi Theodor Stolojan, în perioada 28 iunie 1990 - 16 octombrie 1992.

Ion Iliescu, urmărit penal în dosarul „Mineriadei”

Parchetul General a anunţat, pe 21 octombrie, începerea urmăririi penale în dosarul „Mineriadei”, pe numele unor persoane, pentru infracţiunii contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea şi lipsirea de libertate a altor o mie.

Procurorii militari au arătat, în ordonanţa de începere a urmăririi penale în dosarul Mineriadei, că Ion Iliescu, împreună cu Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican Voiculescu şi alţii, a decis reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii.

„În zilele de 11 - 12.06.1990, în calitate de preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (C.P.U.N.), împreună cu civil Roman Petre, civil Măgureanu Virgil, civil Voiculescu Gelu-Voican, civil Dumitru S. Nicolae, general (rez.) Chiţac Mihai, general-maior (rez.) Diamandescu Corneliu, general maior (rez.) Florescu Mugurel ş.a., a decis reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, în baza acestei hotărâri fiind declanşat, în dimineaţa zilei de 13.06.1990, un atac asupra unei populaţii civile, la care au participat forţele militare ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale şi Serviciului Român de Informaţii, atac soldat cu decesul a patru persoane şi rănirea a altor trei prin împuşcare, precum şi vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aprox. 270 de persoane. Ulterior, la data de 13.06.1990, împreună cu civil Roman Petre, alţi membri ai Guvernului, lideri de sindicat şi conducători ai unor centre industriale şi bazine carbonifere din ţară, a decis organizarea deplasării la Bucureşti a peste 10.000 de muncitori care, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, au continuat atacul declanşat în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990 asupra unei populaţii civile, provocând vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a unui număr de peste 1.000 persoane”, se arată în ordonanţa procurorilor.

Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi fostul şef al Inspectoratului General al Poliţiei Corneliu Diamandescu sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, pentru declanşarea atacului asupra populaţiei civile, urmare a deciziei luate în 11 - 12 iunie 1990.

Procurorii au cerut aviz pentru urmărirea penală a fostului premier Petre Roman, fostului ministru al Apărării Victor Athanasie Stănculescu, a lui Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru în primul guvern provizoriu din 1990 şi responsabil cu controlul serviciilor secrete.